229 matches
-
supraviețuitor al cerchiștilor, a venit, la un simpozion de la Universitatea din Cluj, cu o perspectivă inedită, publicată în VIAȚA ROMÂNEASCĂ nr. 5, sub titlul Cercul literar în secolul al 21-lea. Dacă, istoric, gruparea aparține secolului trecut (biografiile aproape tuturor cerchiștilor încheindu-se pînă în 2000, iar scrierile lor apărînd tot pînă atunci), Nicolae Balotă crede că se poate vorbi deja de o posteritate a Cercului Literar: "Pe confrații mai tineri de la ŤEchinoxť, pe sibienii de la ŤEuphorionť, pe atîția alții mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7307_a_8632]
-
crede că se poate vorbi deja de o posteritate a Cercului Literar: "Pe confrații mai tineri de la ŤEchinoxť, pe sibienii de la ŤEuphorionť, pe atîția alții mai tineri chiar decît acești tineri, îi văd, îi aud asumînd o moștenire, o posteritate cerchistă. Ei se înscriu întrucîtva într-o istorie ulterioară istoriei Cercului prelungind-o pe aceasta într-un viitor ce fusese necunoscut cerchiștilor. Și asemenea cercuri după Cerc, asemenea extensii cerchiste vor mai apărea încă." De ce? Fiindcă există niște determinante ale grupării
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7307_a_8632]
-
ŤEuphorionť, pe atîția alții mai tineri chiar decît acești tineri, îi văd, îi aud asumînd o moștenire, o posteritate cerchistă. Ei se înscriu întrucîtva într-o istorie ulterioară istoriei Cercului prelungind-o pe aceasta într-un viitor ce fusese necunoscut cerchiștilor. Și asemenea cercuri după Cerc, asemenea extensii cerchiste vor mai apărea încă." De ce? Fiindcă există niște determinante ale grupării coagulate în 1943-47, ce ar putea fi validate de o evoluție a literaturii noastre în sec. 21 (în măsura în care aceasta e previzibiă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7307_a_8632]
-
acești tineri, îi văd, îi aud asumînd o moștenire, o posteritate cerchistă. Ei se înscriu întrucîtva într-o istorie ulterioară istoriei Cercului prelungind-o pe aceasta într-un viitor ce fusese necunoscut cerchiștilor. Și asemenea cercuri după Cerc, asemenea extensii cerchiste vor mai apărea încă." De ce? Fiindcă există niște determinante ale grupării coagulate în 1943-47, ce ar putea fi validate de o evoluție a literaturii noastre în sec. 21 (în măsura în care aceasta e previzibiă). Rezumînd aici sărac frumoasa expunere, aceste derminante ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7307_a_8632]
-
coagulate în 1943-47, ce ar putea fi validate de o evoluție a literaturii noastre în sec. 21 (în măsura în care aceasta e previzibiă). Rezumînd aici sărac frumoasa expunere, aceste derminante ar fi în principal patru. În primul rînd, raportul lor cu timpul. Cerchiștii adoptă o poziție istoric determinată, dar anistoric orientată, spre valori absolute, nu tind spre inițierea unui curent nou, spre revoluționarea tiparelor literare. "În ce constă resurecția noastră? - îi scria în 1946 Ion Negoițescu lui Radu Stanca - Desigur nu în revoluție
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7307_a_8632]
-
determinante ar fi cele privitoare la forța salvatoare a marilor creații literare, asemănătoare fervorii mistice, la preocuparea teoretică permanentă a conjugării valorii estetice cu valoarea morală în spiritul unui nou clasicism și, în sfîrșit, pregătirea unui public receptor; căci majoritatea cerchiștilor erau și dascăli. Ideea de Bildung, de formare nu numai intelectuală, de formare a omului întreg, cultivată în Cerc, era legată de modul clasic cerchist de a concepe obiectul literaturii ca rezidând în condiția umană ca o totalitate. Acest plan
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7307_a_8632]
-
morală în spiritul unui nou clasicism și, în sfîrșit, pregătirea unui public receptor; căci majoritatea cerchiștilor erau și dascăli. Ideea de Bildung, de formare nu numai intelectuală, de formare a omului întreg, cultivată în Cerc, era legată de modul clasic cerchist de a concepe obiectul literaturii ca rezidând în condiția umană ca o totalitate. Acest plan, pedagogic, ultimul dintre cele câteva pe care le-am schițat ca definitorii pentru Cercul Literar, fiind cel mai nerealizat, rămas doar la stadiul aburos inform
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7307_a_8632]
-
am deschis o perspectivă de viitor pozitivă celor câteva "determinante" care definesc pentru mine Cercul Literar, inițiativele sale, creația sa, este pentru că încerc să privesc spre unele curente de fond ce nu se zăresc încă la suprafața prezentului nostru. Încredere cerchistă, constat făcându-mi examenul de conștiință." Vești bune Un titlu mai mult decît încurajator, în OBSERVATOR CULTURAL, numărul 474 din 14 mai: Plouă cu autori foarte buni. Stîrniți de optimismul colegilor, ne repezim să aflăm minunea. Care nu e chiar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7307_a_8632]
-
dl. Mircea Martin, și care au avut ca temă Cercul literar de la Sibiu. Prelecțiunea principală a aparținut dlui Daniel Cristea-Enache iar aceea complementară dlui Cornel Ungureanu (care a mai tras o dată spuza pe turta Banatului, revendicîndu-i pe o parte din cerchiști). A doua prelecțiune complementară n-a mai fost rostită, în lipsa (motivată în ceasul al doisprezecelea) a dlui Petru Poantă. Un recital de poezie și muzică, un turneu prin Maramureșul vecin (la Rohia lui N. Steinhardt), acordarea premiilor anuale au completat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11532_a_12857]
-
în genere se diminuează treptat pînă la dispariție, întreaga viață culturală a țării e înjugată la carul unei propagande repulsive. România din interbelic , "în care se vindeau cele mai multe cărți franțuzești", după cum își amintește I.Negoițescu, chiar cea din perioada studenției cerchiștilor, "în timp ce noi ŤWeimarizamť - cînd romantic, ca la Heidelberg, cînd modern ca-n Montmartre", după cum se confesează amar-ironic I.D.Sîrbu, se retrage în perspectiva inversă a unui trecut fabulos. Ocupația străină aduce cu ea izolarea, suspiciunea, mizeria, marasmul unui provincialism impus
Cercul Literar între două manifeste (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7061_a_8386]
-
cosmopolită de a înstrăina și a prezenta drept Ťun produs tardiv al romantismului germanť pe Eminescu". O adnotare pe marginea broșurii lui Leonte Răutu, "Cameleonea" cum i se zicea în culise, făcută de Henri Jacquier, unul din profesorii iubiți ai cerchiștilor (a fost și profesorul nostru), sună așa: "Trebuie să fii un evreu basarabean și cetățean sovietic, ca să simți din plin această primejdie". I.Negoițescu devine, în 1958, obiectul unui atac virulent în organul principal de presă al cîrmuirii, Scînteia, pentru
Cercul Literar între două manifeste (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7061_a_8386]
-
de citate din criticii de stirpe lovinesciană. Manifestul nu mai poate fi retipărit integral decît în 1973, fapt umilitor, nefiresc, pe care-l consemnează I.Negoițescu în Scrisoare către Paul Goma. Contextul antidemocratic nu i-a împiedicat însă pe unii cerchiști a se apropia de regimul totalitar, a-l sluji cu pana lor chiar și după oneroasele "teze din iulie"1971 ce au avut drept urmare o nouă "strîngere a șurubului",conform scandaloasei paradigme maoiste. Se remarcă pe acest tărîm al compromisului
Cercul Literar între două manifeste (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7061_a_8386]
-
I.D.Sîrbu, tratat mai totdeauna ca un "minor", de alt "minor", pe nedrept uitat, Dominic Stanca, de neobosita cozerie bonomă a lui Ovidiu Cotruș, de figura acelei amazoane livrești care a fost Eta Boeriu, de poetul-fără-nici-o-carte, Ioanichie Olteanu, de raporturile cerchiștilor cu un tînăr asistent al studenției lor, Victor Iancu, ce ni s-a plîns de "ingratitudine" din partea lor, etc. etc. Altfel zis de o materie existențială și evenimențială foarte suculentă ce-și poate găsi expresia în biografie, portret, moralism și
Cercul Literar între două manifeste (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7061_a_8386]
-
carte infuzată ea însăși de spiritul liber, fragmentarist și detabuizant al obiectului ei. Aproape fiecare capitol e însoțit de niște „marginalii” - investigații psihobiografice subtile - care-i fac concurență. E cazul insolitelor analogii între gîndirea cioraniană din anii ’30 și „euphorionismul” cerchiștilor sibieni pe care-l premerge (pe această linie, ar fi de notat și raporturile dintre gîndirea lui Cioran și morfologia culturii a lui Blaga, via Spengler); sau al extraordinarului, pasionantului dosar dedicat personalității irezistibile a „ibsenienei” actrițe trăiriste Sorana Țopa
Subteranele identității lui Cioran by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4606_a_5931]
-
țintită înseamnă de multe ori și monotonie. Ioan Flora scrie "aproape-poeme" "rîvnind la statutul de poezie și izbutind fragmentar aceasta". Același ton păstrează și în textul despre lirica lui George Vulturescu. Exersându-și cronica literară începând cu propria generație, a cerchiștilor, și sfârșind cu nouăzeciștii, Cornel Regman a reușit să configureze și o imagine completă, exactă și destul de nuanțată asupra literaturii române postbelice. Schimbările de "canon" nu sunt importante pentru el decît în măsura în care se supun celui mai restrictiv "canon": al valorii
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
pentru semnatarii săi, ziua apariției acestuia a fost cu tinerească exuberanță decretată de către Forumul Suprem, alcătuit din Ștefan Aug. Doinaș, I. Negoițescu și Cornel Regman, drept "ziua de sărbătoare a Cercului Literar". Ea va constitui o ocazie de reunire a cerchiștilor. Subsemnatul își amintește de cea din 1973, în cele două centre legate de întemeierea Cercului, Sibiu și Cluj, la care, deși invitat, cu mare regret n-a putut participa, împiedicat fiind cu rea intenție de către satrapul de atunci al revistei
Cercul Literar între două manifeste by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7082_a_8407]
-
de înaltă intelectualitate ale acestora, dar socotim că nu se cuvine trecută sub tăcere vădita lor distanțare, pe parcursul unui șir de ani, de principiile directoare ale Cercului. Probozit fiind, după cîte știm, măcar unul dintre ei, în intimitatea unei reuniuni cerchiste, de către I. Negoițescu, cei doi (la care s-ar putea adăuga, cu un "aport" mai sumar, și Cornel Regman, care semna cu pseudonimul Dan Costa), comportarea lor indică faptul că exista o tensiune contradictorie nu doar între Cerc și ambianța
Cercul Literar între două manifeste by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7082_a_8407]
-
la alcătuirea celei de-a patra generații postmaioresciene, mentorul Sburătorului nu se mulțumea a recunoaște, factor esențial pentru programul său, disocierea esteticului "din orice simbioză, fie ea cît de însemnată, culturală sau națională", reliefînd primejdiile la care se expun temerarii cerchiști: "Nu veniți ca beneficiarii unei lupte cîștigate; nu sunteți oaspeții nepoftiți ai unei mese întinse pentru alții. Avînd sentimentul riscului ce vă așteaptă, meritul este cu atît mai mare cu cît instinctul de conservare înnăscut sub nobile aparențe imprimă penele
Cercul Literar între două manifeste by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7082_a_8407]
-
indenegabilă, constituind una din virtuțile sale istorice. Paradoxal, învinuirile îndreptate asupra acestuia din direcția dreptei pot dobîndi, acum, în ochii noștri, dincolo de dorința de culpabilizare în tonuri aspre, semnificația unui memento. În egală măsură, cu toate că de pe poziții energic deosebite, atît cerchiștii care deplorau "nebuloasele conjuncturi politice și regionaliste", cît și naționaliștii ce vituperau "comunismul estetic" se pregăteau, subliminal, am zice, dar cu accente premonitorii certe, să intre în marele tunel al opresiunii comuniste. Iată ce mai afirma Negoițescu, în 1945. "Au
Cercul Literar între două manifeste by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7082_a_8407]
-
sub impulsul ,de a da formă literară unui gen de umor anticaragialesc, indiferent la pitorescul lumii din jur, țintind însă Ťdezbaterea problemelor sub aspectul lor ideologicť" (p. 134). Prin romanul Adio, Europa!, scriitorul va reuși să împlinească ambițiosul deziderat al cerchiștilor de a se detașa de paradigma romanului realist, anglo-rus, preferând ,modelul clasic, convențional-simbolic, ilustrat de Cervantes sau Goethe, care descătușează energia fabulatorie fără a accepta constrângerile verosimilității" (p. 201). Iată cum o deficiență inițială devine, treptat, o structură compozițională și
Un maraton literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11365_a_12690]
-
confesivă evoluează pe măsură ce se apropie de evenimentele de după 1940 și pe măsură ce se apropie de anul morții". Marta Petreu revendică pentru Clujul intelectual statutul de legatar al lovinescianismului și maiorescianismului, prin "lunga istorie a Echinoxului" care o continuă pe aceea a cerchiștilor formați "în interiorul universității clujene". Ion Pop s-a referit în intervenția sa la ecourile în actualitate ale "revizuirilor" lovinesciene în care trebuie să vedem "o marcă de vitalitate și de productivitate". Mircea Popa a evocat contribuția decisivă a lui E.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9019_a_10344]
-
retrospectiv tristul destin al lui I. D. Sîrbu: "este încă inexplicabil pentru mine cum a fost posibil ca acest mare scriitor să fi avut domiciliu forțat pînă la sfîrșitul vieții (1989) și să fi fost împiedicat să-și publice operele, fără ca cerchiștii (unii cu funcții importante în instituțiile Uniunii Scriitorilor precum Ștefan Aug. Doinaș sau Ioanichie Olteanu) să intervină în vreun fel pentru a i se ameliora situația". Oricâte obiecții am putea aduna în contul acestui mușchetar vanitos, înzorzonat cu o amplă
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
R. a descoperit, în fugă, marile mituri, le plasează la întîmplre, ca efecte, el scrie, scrie, nu are frînă, nici sită". Și o distanțare amicală, dar suficient de fermă în raport cu suveranitatea tehnicii în creația unui important poet, membru al confreriei cerchiste: "Doinaș e foarte cult, autentic cult: pe el îl pîndește, după a mea părere, un pericol al perfecțiunii de formă; al stilului în sine; involuează spre mistere, dar, de la un anume prag, aventura lui printre cuvintele lui ne depășește; rămîne
Corespondenta unui exilat intern by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10135_a_11460]
-
se despart, ci continuă și după aceea, chiar dacă neoficial. Prin urmare, nici contribuția Cercului Literar nu poate fi redusă la susținerea principiilor criticii lovinesciene și resurecția baladei. Pentru a releva în mod adecvat rolul fecund pe care l-au avut "cerchiștii" în dezvoltarea criticii literare, poeziei, prozei, dramaturgiei era nevoie de un studiu aplicat asupra tuturor acestor domenii. Un asemenea travaliu nu-l putea realiza decât un critic matur, cu vocația sintezei, așa cum ne-am convins după lectura noului volum al
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
nu arhaice, rurale, folclorice (delimitându-se, astfel, de "maestrul" lor, L. Blaga), ai unei tradiții cărturărești care ar îngloba curentul latinist, Școala Ardeleană, pașoptismul, Junimea etc. În perioada aceasta cețoasă și romantică a începuturilor, contribuția beletristică cea mai importantă a "cerchiștilor" a reprezentat-o producția baladescă, o influență hotărâtoare exercitând-o asupra lor atât Goethe, cu care-i familiarizase Blaga, cât și - ne atrag atenția autorii - antologia lui Börries von Münchausen, Meisterballaden. După ce Revista Cercului n-a mai putut apărea, Ion
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]