900 matches
-
fața locului ce trebuie să faci. Peste două zile, Mache era la Slobozia, unde domnul Alexandrescu, care îl aștepta în micuța gară, îl duse la o curte destul de mare în care se găsea o căsuță ce avea, la intrare, un cerdac plin cu ghivece în care erau plantate flori. Domnul Alexandrescu zise: - Marinache, aici vei locui! Hai să-ți arăt cum se prezintă pe dinăuntru. Poate ar fi bine să-i dai o spoială cu var, pentru a împrospăta aerul. Cred
MOȘ MACHE CAP.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1433176406.html [Corola-blog/BlogPost/382646_a_383975]
-
nuntă-mpărătească, cu oaspeți dragi din șaptezeci de sate, au petrecut trei zile numărate, pe mirii fericiți să îi cinstească. Apoi, când soții pleacă spre iatacuri, truditul bard cântarea isprăvește. Umblând prin lume basmu'și povestește la șezători, pe prispe sau cerdacuri. *** Ciclul "Povești din veac" Referință Bibliografică: Poveste de demult / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1446, Anul IV, 16 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
POVESTE DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1418710945.html [Corola-blog/BlogPost/367780_a_369109]
-
Se porni un potop de rafale de ploaie. În sfârșit, când vijelia de afară cuprinse totul iar valuri puternice de ploaie și vânt zguduiau din rădăcini toți pomii, punând la grea încercare gardurile și acoperișurile casei, bunicul sosi liniștit în cerdac, de parcă nici n-ar fi fost urgia de pe lume afară. Intră în casă. Flaneaua cea groasă, sură, de lână țurcană și pălăria erau leoarcă de ploaie. - Mai, omule! De ce nu intri în casă când vezi ce-i afară, vrei să
FURTUNĂ CU FULGERE ȘI TUNETE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1494919944.html [Corola-blog/BlogPost/376624_a_377953]
-
în satele din vale. Nu după mult timp, cerul se deschise și apăru soarele aplecat spre asfințit. Ploaia se opri. Șiroaiele de apă din ogradă se scurgeau la vale. Când se făcu liniște și soare, Ionuț cuteză să iasă pe cerdac, să vadă urmările furtunii năprasnice. Încă mai luminau fulgerele în norii cei negri din depărtare, spre miazăzi. Dar tunetele soseau mai târziu, din depărtare. Soarele încă lumina în drumul său spre asfințit. Spre răsărit, peste rămășițele furtunii, apăru un uriaș
FURTUNĂ CU FULGERE ȘI TUNETE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1494919944.html [Corola-blog/BlogPost/376624_a_377953]
-
Soarele încă lumina în drumul său spre asfințit. Spre răsărit, peste rămășițele furtunii, apăru un uriaș curcubeu, cât jumătate de cer, cu o paletă splendidă de culori. Ionuț nu se îndură să nu-i cheme degrabă și pe bunici pe cerdac, să vadă curcubeul. Da, curcubeul era de o măreție greu de descris. Ce minune! - Îți place curcubeul? îi zise bunicul lui Ionuț. E semn de la Domnul că n-o să mai fie potop niciodată în lume, așa cum a fost pe vremea
FURTUNĂ CU FULGERE ȘI TUNETE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1494919944.html [Corola-blog/BlogPost/376624_a_377953]
-
nori la orizont. Pe Checera, la claia lui Cuțul care luase foc de la fulger, niște oameni sosiseră și glăsuiau cu voce tare, trăgând de fânul de pe claie într-o parte și alta, vrând să stingă focul. Ionuț încă umbla prin cerdac ori prin curte. Avea multe de văzut. Deodată, i se făcu inima cât un purice: văzu niște jar strălucitor, ca de cărbuni viu aprins, chiar lângă coliba cu lemne, unde bunicul tăia lemne de obicei. Bietului copil i se făcu
FURTUNĂ CU FULGERE ȘI TUNETE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1494919944.html [Corola-blog/BlogPost/376624_a_377953]
-
scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmp albastru se află două crengi de aur, cu frunze și fructe, în dreapta, de măr și în stânga, de prun; între cele două crengi se află o casă tradițională țărănească, cu zidărie de piatră și cerdac, totul în culori naturale. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Crengile de măr și de prun fac referire la principala bogăție a zonei - livezile, iar casa tradițională țărănească amintește de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162778_a_164107]
-
Sate: Scorțeni, Bogdănești, Florești, Grigoreni, Șerpeni, Stejaru Comuna Solonț Sate: Solonț, Cucuieți, Sărată Comuna Strugari Sate: Strugari, Cetățuia, Iaz. Nadișa, Petricica, Răchitișu Comuna Zemeș Sate: Zemeș, Bolătău Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 9 Orașul SLĂNIC-MOLDOVA Localități componente: Slănic-Moldova, Cerdac, Cireșoaia Orașul TÂRGU OCNA Localități componente: Târgu Ocna, Poieni, Vâlcele Comuna Bârsănești Sate: Bârsănești, Albele, Brătești, Caraclău Comuna Bogdănești Sate: Bogdănești, Filipești Comuna Buciumi Sate: Buciumi, Răcăuți Comuna Cașin Sate: Cașin, Curița Comuna Dofteana Sate: Dofteana, Bogata, Cucuieți, Hăghiac, Larga
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
monument istoric, între case și casa memorială „Al. Vlahuță”. Ansamblul mănăstirii Agapia are o suprafață de peste 50 ha, din care 35 ha curți și clădiri. Mănăstirea Agapia este formată dintr-o incintă alcătuită din clădiri pe două nivele, având un cerdac larg, care se desfășoară de jur-împrejurul bisericii. Pe latura de est se află un turn clopotniță cu două etaje, având la primul etaj o prispă continuă cu arcade elegante și coloane de lemn dispuse în linie. Pe latura sudică a incintei
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
din copilărie" (1881). El o menționează cu următoarele cuvinte: „Agapia, cea tăinuită de lume”. După cum scrie în povestirea „În munții Neamțului” din volumul "România pitorească" (1901), scriitorul Alexandru Vlahuță a poposit și el aici. El o descrie astfel: Aflat în cerdacul arhondaricului, Vlahuță a privit: În această liniște, scriitorul vede o maică bătrână și scundă care a început să bată toaca, cu „sunete mărunte, dulci, cadențate, ca șoapta pripită a unei rugăciuni”, care îi „redeșteaptă, ca dintr-o lume depărtată, dulcea
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
cel mare al arhondaricului. Aici sosește maica Evghenia, arhondăreasa, care le inspiră un mare respect prin figura sa blândă și binevoitoare, părând a fi "„așa de aproape și totuși așa de departe de noi!”" În acea noapte, stând singur în cerdacul din față al arhondaricului, scriitorul a privit cu admirație, timp de peste o oră, peisajul nocturn al Agapiei, în care "„noaptea, retrasă în văi și în desimea posomorâtă a brazilor, cernea munții adormiți și visători, ale căror piscuri neguroase păreau că
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
inclus în circuitul de desfășurare a Festivalului Literar „Mihai Eminescu”, organizat sub egida Consiliului Județean Suceava. La inițiativa ing. Florin Usatiuc din Vatra Dornei și a poetului Ioan Manole, a fost achiziționată o casă bucovineană din lemn (o casă cu cerdac, acoperită cu șindrilă, asemănătoare celei în care a locuit dascălul Vasile Eminovici). Ea a fost strămutată în vechiul cimitir al bisericii, cu acordul obștii și cu binecuvântarea preotului Vasile Popovici, acolo fiind amenajat un “Punct documentar Eminescu”. Casa memorială a
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
India, de o cârd de vulturi uriași, fiind silit să aterizeze forțat. Avionul a fost cuprins de flăcări, iar Radu Beller a murit. După moartea sa, moșia a fost stăpânită de soția sa, Elisabeta (1898-1981). Conacul boieresc, "clădire înaltă, cu cerdac umbrit de castani și tei" (după cum îl descrie publicistul Ion Mitican), a fost distrus după cel de-al doilea război mondial de către săteni, care au folosit pietrele și cărămizile sale la ridicarea altor clădiri. Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Hoisești
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Hoisești () [Corola-website/Science/322061_a_323390]
-
lucrările de reparații și renovare a capelei, începând cu anul 2009. S-a extins spațiul cu 5 m creându-se astfel camera pentru decedații care sunt așezați aici, până la momentul înmormântării lor în cimitir. În față s-a construit un cerdac pentru cele trei clopote: două executate la Baia Mare, iar cel de al treilea cumpărat din Grecia. Iconostasul este făcut din lemn de cireș, identic cu cel de la Fundația "Emil Gojdiu" din Budapesta. Pictura a fost executată în anii 2010-2011, de către
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Oravița () [Corola-website/Science/330080_a_331409]
-
Aspectul este cel al unor culoare înguste cu aspect de defileu care te poartă către capătul unei peșterii fără tavan. De-a lungul culoarelor se identifică mai multe trasee de escaladă. În apropiere se află o formațiune carstică similară numită "Cerdacul Iadului" unde se găsesc cîteva mici peșteri sau adîncituri în stîncă, accesibile. Traseul este accesibil tot timpul anului, gradul de dificultate fiind unul ușor și distanțele necesar a fi parcurse fiind destul de mici, ceea ce îl face oportun în vederea curei de
Grota Urșilor () [Corola-website/Science/325067_a_326396]
-
cu care meșterii constructori înțelegeau să decoreze materialul cu care lucrau. Acoperișul bisericii este înalt, cu streașina largă, și are o învelitoare din șindrilă. Construcția are formă de navă (corabie) dreptunghiulară. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor (cerdac), pronaos, naos și altar. Pridvorul este deschis și format din doi stâlpi în fața intrării, sub streașină. Ușa de intrare în pronaos are un ancadrament înconjurat cu un brâu sub formă de frânghie întrerupt de rozete. Pronaosul are formă poligonală cu
Biserica de lemn din Păușești () [Corola-website/Science/317242_a_318571]
-
În comuna Costache Negri din județul Galați, lângă consiliul local se găsește Casa Memorială „Costache Negri”. Aceasta a fost deschisă la 2 iunie 1968, chiar în casa revoluționarului moldovean, construită în stilul unei case țărănești de tip evoluat, cu două cerdace pe stâlpi de lemn. În fața casei memoriale, la 19 mai 1973, a fost dezvelit bustul lui Costache Negri, realizat în piatră de Boris Leonovici. În timpul vieții, Costache Negri a publicat puțin, prin reviste, astfel că și contribuția lui la patrimoniul
Costache Negri () [Corola-website/Science/305984_a_307313]
-
de 500-600) printre care se afla și cel al lui Ferentz au fost strânse lângă Fântâna Parasca, la drumul cel mare al Țarigradului în preajma Cetățuiei. Și-au pus pământ peste dânsele și au făcut o movilă mare și lângă movilă cerdacu de piatră și au îngropatu și un stâlpu de peatră în mijlocul cerdacului pre care au scris toată întâmplarea."" (A. Amiras) În total, sub colina pe care se află azi Crucea, au fost îngropați circa 600 de soldați austrieci și moldoveni
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
fost strânse lângă Fântâna Parasca, la drumul cel mare al Țarigradului în preajma Cetățuiei. Și-au pus pământ peste dânsele și au făcut o movilă mare și lângă movilă cerdacu de piatră și au îngropatu și un stâlpu de peatră în mijlocul cerdacului pre care au scris toată întâmplarea."" (A. Amiras) În total, sub colina pe care se află azi Crucea, au fost îngropați circa 600 de soldați austrieci și moldoveni. Domnul a construit acolo și un foișor (cerdac) de piatră. Movila pe
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
stâlpu de peatră în mijlocul cerdacului pre care au scris toată întâmplarea."" (A. Amiras) În total, sub colina pe care se află azi Crucea, au fost îngropați circa 600 de soldați austrieci și moldoveni. Domnul a construit acolo și un foișor (cerdac) de piatră. Movila pe care a fost ridicat Cerdacul lui Ferentz - în locul numit "La Părasca" - și crucea cu inscripția se pot vedea și astăzi lângă șoseaua care străbate târgușorul Nicolina . Într-un document dat de către domnul Mihai Racoviță la 10
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
toată întâmplarea."" (A. Amiras) În total, sub colina pe care se află azi Crucea, au fost îngropați circa 600 de soldați austrieci și moldoveni. Domnul a construit acolo și un foișor (cerdac) de piatră. Movila pe care a fost ridicat Cerdacul lui Ferentz - în locul numit "La Părasca" - și crucea cu inscripția se pot vedea și astăzi lângă șoseaua care străbate târgușorul Nicolina . Într-un document dat de către domnul Mihai Racoviță la 10 ianuarie 1717 pentru a se acorda scutiri de dări
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
crucii este rupt. Crucea lui Ferentz a privegheat intrarea în târg până când Iașul s-a tot întins înspre Vaslui. Astăzi, groapa comună a ajuns să fie acum aproape de miezul orașului. În apropierea crucii s-a înălțat un han numit "La Cerdac". Ploile, zăpezile și trecerea vremii au ruinat Cerdacul. Un negustor grec a luat piatra pentru a-și face pivniță, iar un olar făcea pe acolo cuptoare. Din mormântul comun prăbușit, în primăvara anului 1886 ieșeau afară oseminte ""bucăți de craniuri
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
intrarea în târg până când Iașul s-a tot întins înspre Vaslui. Astăzi, groapa comună a ajuns să fie acum aproape de miezul orașului. În apropierea crucii s-a înălțat un han numit "La Cerdac". Ploile, zăpezile și trecerea vremii au ruinat Cerdacul. Un negustor grec a luat piatra pentru a-și face pivniță, iar un olar făcea pe acolo cuptoare. Din mormântul comun prăbușit, în primăvara anului 1886 ieșeau afară oseminte ""bucăți de craniuri, coaste, omoplate"". Ziarul "Liberalul" din 30 martie 1886
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
războaie mondiale a avut loc o creștere semnificativă a populației, dar și o extindere a orașului Iași, fapt ce a dus la parcelarea și împroprietărirea participanților la război, inclusiv pe terenul din jurul Crucii lui Ferentz. Străvechile ziduri ale hanului " La Cerdac" au fost demolate, împreună cu alte hanuri pline de amintiri, de lucrările de construcție din perioada 1984-1987. Cerdacul de piatră a dispărut în zilele noastre, rămânând doar urmele fundației, iar unul din brațele crucii s-a rupt. Gardul metalic ce a
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
fapt ce a dus la parcelarea și împroprietărirea participanților la război, inclusiv pe terenul din jurul Crucii lui Ferentz. Străvechile ziduri ale hanului " La Cerdac" au fost demolate, împreună cu alte hanuri pline de amintiri, de lucrările de construcție din perioada 1984-1987. Cerdacul de piatră a dispărut în zilele noastre, rămânând doar urmele fundației, iar unul din brațele crucii s-a rupt. Gardul metalic ce a înconjurat apoi crucea a dispărut și el. La doi pași de monument, a fost ridicată o benzinărie
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]