180,202 matches
-
încuviințarea Camerei din care face parte, după ascultarea sa. Ce frază rebarbativă! Dacă nu poate fi reținut, după ascultarea sa, atunci poate fi reținut, înainte de ascultarea sa ! Art.108 (2) Numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor. Art.124 (1) Sancționarea judecătorilor poate fi dispusă numai de Consiliul Superior al Magistraturii. Iată cum articolul 16 și preemțiunea dreptului sunt în grea suferință. a3 ) Proprietatea Aici
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
dezicea cu atâta demnitate era altul decât gazdă mieroasa ce i-a oferit d-lui Constantinescu prilejul de-a ne convinge încă o dată că între 1996 și 2000 am fost cobaii cinismului sau? Ion Iliescu, cel care în septembrie 2002 cere investigarea gravei situații de la OTV, n-are nici o legătură cu omonimul care l-a invitat într-o lungă călătorie pe Dan Diaconescu, ba chiar i-a acordat un interviu cât toate zilele? Mai grav: cum pot azi voci ale societății
Antisemitismul fara antisemiti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14762_a_16087]
-
orfane de membri își vor putea cumpăra sediile, lăsînd astfel cu buzele umflate proprietarii de drept ai imobilelor acordate cu larghețe de FSN din fondul de imobile naționalizate. La rîndul lor, proprietarii, care au învățat adresa Curții de la Strasbourg, vor cere despăgubiri pentru casele care le-au fost furate, vor cîștiga, firește, statul va fi bun de plată, iar contribuabilul va achita nota. Legea partidelor e alcătuită pe principiul ce s-a dat e bun dat, fiindcă toate partidele parlamentare au
Bani publici pentru legea partidelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14759_a_16084]
-
succesiv, fără ca aceasta intensă corespondență birocratica să pară a avea vreun efect asupra să - pînă în momentul în care notele încetează, inginerul își păstrează funcția și nu e nici macar atenționat că se fac investigații asupra trecutului sau (totuși i se cere o completare la autobiografie care să lămurească starea materială a părinților și în ce condiții a fost arestat). De fapt, chestiunea dosarelor de cadre e mult mai delicată decît cea a dosarelor de urmărire informativa, de exemplu, pentru ca, în mare
Fetele ascunse ale documentelor de partid by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14765_a_16090]
-
critici în legătură cu demolarea satelor (la Institutul de Istorie) sau un plan de urmărire informativa a foștilor deținuți politici și a familiilor lor și programe de măsuri pentru limitarea numărului celor care ascultau posturi de radio străine sau a celor care cereau azil politic la ambasadele țărilor occidentale. Așa cum și-a propus de la început, Banalitatea răului..., ca și Securiștii partidului, e o culegere de documente - care suplinește inerția CNSAS-ului, dar nimic mai mult. Evident, chiar selecția documentelor e o formă de
Fetele ascunse ale documentelor de partid by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14765_a_16090]
-
a divulgă nostalgia unui registru senzual, opulent, împiedicat de interiorizarea meditativa, de subțierea analitică a sîngelui liric. Frînturi de mituri vizează în atari unde de fierbinte visare: "Despicata de o rază în mijlocul străzii/ (era viziunea integrală a morții);/ pieptul răsfrînt ceară adunată sub flacăra;/ mărul oprit de frăgezime uranica/ straluminindu-i sacii cu alge ai plămînilor;/ inima desenată în ruj;/ venele toate curgerea sîngelui/ în dorul lui după inima/ că printr-un arbore genealogic/ copie/ a șarpelui alunecînd" (Mărul de frăgezime uranica
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
recunoscut cineva "legitimitatea"? Cât spor de imagine a adus șleahta de lebede pătate, o constată oricine monitorizează imaginea României în străinătate, dar și numărul și, mai ales, calitatea investitorilor străini aduși în țară. Ar fi o dovadă de cinism să cerem acestor vorbitori exclusiv de idiom ceaușist s-o rupă și-n limbi străine. Amintiți-vă de împleticirile verbale ale răposatului Marțian în româneasca-i maternă, și imaginați-vă cum o fi sunând portugheza lui (și asta după ce îi urmase unui
Diplomația lui Oblomov by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14787_a_16112]
-
mai întâi anumite aspecte și să le pună în deschiderea cărții cu titlu de avertisment. Ce o neliniștea pe autoare era "perimarea ca noutate" a unor scriitori parveniți însă la autoritate socială. "Vremurile s-au schimbat, noi suntem alții și cerem altceva de la literatura română. Ne schimbăm mereu, vin peste noi alte și alte probleme de viață care ne modifică atitudinea, gusturile și aspirațiile. Toate aceste modificări sunt organice" mărturisește autoarea în aceeași pagină în care însă spune câteva rânduri mai
Critică supravegheată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14791_a_16116]
-
de stat. Deși ar fi existat cele mai bune motive: importantă scriitorului și a operei, situația specială a poeziei pe piată actuala, mărimea volumului, efortul pe care il presupune din partea editurii. E adevărat că doar unul dintre aceste volume a cerut respectivă subvenție și a fost refuzat. Celălalt se pare că n-a avut de la inceput încredere în acest fel de ajutor. Nu mai are rost să continuăm. Se poate consulta totuși lista cărților subvenționate pentru o tristă comparație. Iată cum
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
performer? Al.T. Nu mai e ca pe vremuri, ca în secolul XVIII sau XIX, când te suiai în caleașcă, când călătoreai zece zile până la următorul loc al concertului. D.Av. Circuli mult pe diferite continente. Care este percepția publicului, ce cere acesta, ce cer impresarii în Orientul îndepărtat, în Japonia, în Coreea, față de Europa, față de continentul nord-american sau față de America de Sud, la Paris față de București, spre exemplu? Al.T. Am cântat mult în Filipine. Este o experiență exotică, sălile de concert nu
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
Nu mai e ca pe vremuri, ca în secolul XVIII sau XIX, când te suiai în caleașcă, când călătoreai zece zile până la următorul loc al concertului. D.Av. Circuli mult pe diferite continente. Care este percepția publicului, ce cere acesta, ce cer impresarii în Orientul îndepărtat, în Japonia, în Coreea, față de Europa, față de continentul nord-american sau față de America de Sud, la Paris față de București, spre exemplu? Al.T. Am cântat mult în Filipine. Este o experiență exotică, sălile de concert nu au aer condiționat
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
chiar cusurgiu. La tine acasă... jumătate de public te cunoaște... când a ieșit bine, te simți bine! D.Av. Cânți muzică românească, cânți Enescu... Al.T. E firesc, sunt român. În România se crede că Enescu este puțin cântat. Mi se cere Sonata a 3-a, în multe locuri; am cântat-o la Los Angeles, la Paris, în Japonia. Enescu este perceput ca fiind integrat culturii secolului XX la fel ca și Bartok, ca și Janacek; Nu suntem singurii care îl înțelegem
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
orbul își sună/ flașneta hodorogită// trădările, entuziasmele,/ zgrunții secundelor,/ delirul, lehamitea,/ respirația îngreunată,/ apăsarea din stînga,/ craiul de tobă e îmbrăcat, pentru repetiția/ la marea ceremonie// în bucătărie, mai multe persoane/ binevoitoare/ se ceartă cu privire la reguli// Saltul în Lethe/ se cere făcut cu grație..." (ibidem). După pilda autorului Florilor Răului, bardul nostru are fascinația aristocratică a imobilității. E un pedant al "sîmburilor de vid" ai ființei, chiar dacă insidios inflorescent (copacul cu care se identifică autorul nu reprezintă decît un simbol al
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
Pașcu s-a găsit să dea indicații prețioase Justiției asupra felului cum trebuie judecat procesul instalației de nocturnă a Stadionului Ghencea, pentru a veni în ajutorul actualilor proprietari ai Clubului Steaua. Să ne reamintim că atunci cînd i s-a cerut un punct de vedere clar asupra felului discutabil în care a avut loc privatizarea "Stelei", dl Pașcu a declarat că nu vrea să fie amestecat în această afacere. Dar iată că la un caz, ministrul Pașcu și-a călcat pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14810_a_16135]
-
doar de aia are rubrică la ziar? Atâta logică (sau măcar memorie) ar trebui să aibă acești strategi de ziua a șaptea încât să știe că tipul de război preferat acum de americani este cel... din avion! Administrația americană a cerut aceste minime garanții (în fond, niște petece de hârtie!) tocmai pentru că se confruntă, la ea acasă, cu vehemente proteste: Nu ne trimiteți fiii să moară pe pământ străin!" Americanul de rând nu înțelege, în ruptul capului, de ce au soldații lor
11 Septembrie. Instrucțiuni de întrebuințare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14812_a_16137]
-
nu sunt la război, ce să fac? Mă mai uit din când În când pe ele. - Apoi de ce nu ești pe front? Că eu am patru feciori de nici nu mai știu pe unde sunt. Dacă regele mi i-a cerut pe toți, pe toți i-am dat. - Dar tatăl meu n-a făcut așa. A dat bani În dreapta și-n stânga și m-a scăpat. Că dacă n-ar fi făcut așa poate eram și eu acum un mort glorios
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
cumpărător și el i-a dat-o în aceeași zi. întâlnindu-l, ulterior, nu mi-am putut stăpâni curiozitatea și l-am întrebat: - Dacă tot voiați să scăpați de ea, de ce n-ați dat-o pe gratis? De ce ați mai cerut o sută de dolari? - Ca să o umilesc, mi-a răspuns el cu o ură retrospectivă. înțelegeți? Ca să o umilesc. Am înțeles. Așa aș fi făcut și eu dacă aș fi avut mai mult temperament. Renault-ul meu, însă, de mai bine
Merci, Renault! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14802_a_16127]
-
ce-l privește, de a corecta o inexactitate, o atribuire falsă de intenții. Acordarea dreptului la replică nu se justifică totuși în orice împrejurare. Cuiva îi apare o carte, este recenzată critic și respectivul autor sare ca ars, trimite proteste, cere drept la replică. Nu vedem pentru ce i l-am acorda. Ce să afle cititorii? Că opinia despre propria-i carte este alta, infinit mai bună, decât a celui care a recenzat-o? Dar era de presupus. Și apoi unde
Drept la replică? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14827_a_16152]
-
mod gratuit. Ca o reclamă, la care editura are tot dreptul". Sunt, prin urmare, îndatorat nu numai moral dlui Albastru dar și material, căci mi-a trimis antologia gratuit în două exemplare, ce e drept fără să i-o fi cerut. Cât privește dreptul la reclamă, n-am știut că există așa ceva. Credeam că reclama, publicitatea sunt obiect de tranzacție, reglementată prin contracte. Nu știu să fi încheiat vreun contract de publicitate cu editura dlui Albastru, în urma căruia să i se
Drept la replică? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14827_a_16152]
-
o citească. Cunoaștem și noi impulsul ăsta. Cred că este, într-un fel, unul dintre impulsurile care definesc ființa umană. Cred că suntem - ca ființe omenești - niște animale care descifrează universul. Cred că - în calitate de ființe omenești - avem conștiința că universul cere să fie dezvăluit. Iar noi, prin lectură (lectura cuvintelor, dar și lectura imaginilor, a sunetelor, a impresiilor), încercăm să dezvăluim universul pentru că, în fond, suntem optimiști. Pentru că, în fond, credem că universul are un sens. Î.: E vorba de acea
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
de un îngrijorător succes de piață. De curând o firmă japoneză a anunțat lansarea comercială a celui mai straniu robot. O jucărie care poate îmbrăca forma animăluțului preferat (câine, pisică), fiind programat să pretindă a fi hrănit (simbolic), să se ceară la plimbare etc. Dacă stăpânul ignoră consecvent aceste semnale, animalul-robot va muri iremediabil după un timp, creând posesorului aceleași emoții și remușcări ca în cazul unei ființe autentice. No comment! Oamenii care fetișizează robotul, crezându-l înzestrat cu inteligență umană
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
Rodica Zafiu Sper ca motivația subiectivă ușor de bănuit în alegerea ca temă de discuție a numelui Rodica să poată fi scuzată: e normal ca direct interesații, cei cărora li se cer mai des explicații asupra etimologiei propriilor nume, să încerce să le studieze. Iar numelui în cauză, pe cît îi este de clară referința literară imediată, pe atît îi e de nelămurită originea. Rodica reprezintă în onomastica românească un caz clar
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
sondaje nu sunt interesate să afle părerea cetățeanului. Ele au drept scop manipularea lor. Induse meșteșugit, ideile care l-au determinat astăzi pe Adrian Năstase să iasă în prim-plan și să le dea o aparență de realism ("chiar sondajele cer ca dl. Iliescu să mai candideze", a rostit fără să clipească premierul, de parcă sondajele s-ar autogenera!) există de multă vremea în mintea celor mai nesătui dintre toți stăpânii țării, de la fanarioți încoace. Deocamdată, Ion Iliescu a respins aberanta propunere
Șiștarul cu lapte al dictaturii sau Ceaușescu al XI-lea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14840_a_16165]
-
E nevoie de mărturiile celor care au cunoscut toate acestea, poate au și participat la ele. Relatările acestea ar șterge și incriminările. Și nu doar ca gen memorialistic sau documentar ca până acum, dar dezvoltat și ca ansamblu epic. Scriitorii cer, teoretic cu îndreptățire, recunoașterea meritului de a oferi imaginea unui loc, a unui timp... Din păcate ei nu ne-au spus mai nimic despre anii de comunism. Mulți acuză cerbicia cu care sunt păstrate arhivele fostei securități, dar martorii atâtor
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
fost chiar condamnat pentru aceleași delicte și eliberat abia în urma intervențiilor din străinătate. Constrângerea memoriei conține astfel relatări ale evenimentelor din partea autorului, pînă la plecarea sa din țară, o (în loc de) prefață și trei interviuri, cu unul dintre semnatarii expertizei literare cerute de Securitate pe textele lui Totok, în urma căreia a rezultat că poeziile confiscate erau o amenințare pentru orînduirea socialistă, cu procurorul militar care l-a anchetat pe scriitorul timișorean, și cu un fost ofițer de Securitate, hotărît "să rupă tăcerea
Un capitol de istorie nu numai literară by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14842_a_16167]