609 matches
-
un lac de acumulare. Culoarul Timiș - Cerna, denumit astfel de la cele două râuri care îl străbat, având în centru pasul Poarta Orientală sau Domașnea (540 m) și un relief de terase și culmi joase (300 - 500 m) cu localități, culturi cerealiere și livezi. Munții Poiana Ruscăi. Se întind între văile Bistra (S) și Mureș (N), fiind alcătuiți din roci cristaline și petice de marmură. Aici se află exploatări de minereuri feroase și neferoase, marmură, lemn. În sud există Culoarul depresionar al
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
puțin de 200 m. Cele mai multe se află la exteriorul Carpaților; în spațiul din interiorul munților se află dealurile Transilvaniei. Dealurile și podișurile reprezintă regiuni bine populate, cu cele mai multe localități din România, cu însemnate resurse (petrol, gaze, cărbuni, sare etc.), culturi cerealiere, livezi și podgorii importante. 22 GEOGRAFIE FIZICĂ I. Citiți afirmațiile de mai jos și încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. Limita de nord a Carpaților Occidentali este: a) valea Someșului; b) valea Crișului Repede; c) valea Barcău lui;. 2. Cei
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
au forma unor șiruri de dealuri acoperite de păduri (de stejar și gorun pe cele joase și de fag pe cele înalte), separate de depresiuni și de văi largi pe care se află așezări mari cu livezi, vii și culturi cerealiere; din subsol se extrag petrol, gaze naturale, cărbuni, sare etc. b. Diviziuni Subcarpații Moldovei. Se desfășoară între râurile Moldova, Trotuș și Siret, fiind alcătuiți din depresiuni (lângă munți) și din dealuri (la exterior): — Depresiunea Neamț, aflată pe râul Ozana (Neamț
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
nordvest la sud-est; alcătuire din: gresii, marne și argile; climat temperat-continental; râuri colectate de Siret și Prut; trei diviziuni: Podișul Sucevei, Câmpia Moldovei și Podișul Bârladului. 26 GEOGRAFIE FIZICĂ Podișul Central Moldovenesc Valea superioară a Moldovei agricolă cunoscută pentru culturi cerealiere, livezi și pentru renumitele podgorii de la Cotnari. În această regiune se află multe așezări, între care municipiile Botoșani și Iași. Podișul Bârladului. Ocupă cea mai mare parte din Podișul Moldovei, fiind desfășurat între Prut și Siret, predominant în bazinul râului
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cu climat mai uscat aparțin clasei molisolurilor și sunt reprezentate de mai multe tipuri de cernoziomuri (negre, ciocolatii, castanii etc.). În regiunile mai umede sunt cernoziomuri levigate. Toate sunt fertile și, ca urmare, folosite, în primul rând, pentru diverse culturi cerealiere. Solurile din regiunile de câmpii înalte și dealuri joase acoperite cu păduri de stejar, în condițiile unui climat mai umed sunt de tipul brun roșcat și brune. Ele fac parte din clasa argiluvisolurilor. Fiind fertile, sunt indicate pentru diverse culturi
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Solurile din regiunile de câmpii înalte și dealuri joase acoperite cu păduri de stejar, în condițiile unui climat mai umed sunt de tipul brun roșcat și brune. Ele fac parte din clasa argiluvisolurilor. Fiind fertile, sunt indicate pentru diverse culturi cerealiere, livezi și viță de vie. Solurile din regiunile de dealuri înalte și de munți joși (clasa cambisolurilor) sunt acoperite de păduri de foioase (fag) și s-au dezvoltat sub climat umed. Sunt soluri brune și brun acide propice pomiculturii. Solurile
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
este de influență germană, fiind întâlnit îndeosebi în sudul Transilvaniei și în Banat. După funcțiile economice. Prin tradiție, în sate activitățile economice sunt în principal agricole, cu diferențieri în funcție de treapta de relief pe care sunt amplasate: • în câmpie predomină caracterul cerealier (grâu, porumb) și de plante tehnice (sfeclă de zahăr, floarea-soarelui etc.); • în zona colinară și de podiș sunt preponderente, după caz, activitățile viticole, pomicole, de creșterea animalelor etc.; • în zona montană, principalele activități sunt creșterea animalelor și exploatarea forestieră. Tot
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
În prezent se cresc în zonele tradiționale, dar cu efective mici: estul Câmpiei Române, Dobrogea, Câmpia de Vest, nordul Moldovei. Creșterea păsărilor (avicultura), de asemenea o ocupație tradițională, deși se practică pe tot cuprinsul țării, este mai dezvoltată în zonele cerealiere, care furnizează hrana (în principal boabe). Există și mari ferme cu profil industrial („combinate agricole“), de regulă în apropierea marilor orașe: București (Crevedia, Titu etc.), Brăila (Baldovinești), Iași (Uricani), Brașov (Hălchiu) etc. Apicultura (creșterea albinelor) este una dintre ocupațiile străvechi
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cele mai multe așezări, deoarece condițiile naturale fiind extrem de favorabile au permis dezvoltarea lor continuă încă din Antichitate. În timp, multe din caracteristicile mediului natural au suferit transformări: pădurile de foioase au fost treptat înlocuite cu suprafețe agricole (pomicultură, viticultură, fânețe, culturi cerealiere etc.), pe terase și, în mai mică măsură, pe versanți s-a dezvoltat o rețea densă de așezări și de căi de comunicație; în sectoarele cu resurse de subsol (petrol, cărbune, gaze naturale, sare în Subcarpați, Depresiunea Colinară a Transilvaniei
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
m, includ și culmi rotunjite, poduri interfluviale largi, culoare de vale extinse, depresiune care uneori depășesc 3 km lățime, unde se află terase extinse, cu dezvoltări de sate mari și orașe (majoritatea). Condițiile naturale asigură un potențial agricol ridicat (culturi cerealiere pe suprafețele slab înclinate și plantații pomicole și viticole pe versanții cu pantă mai mare și cu expunere spre sud și est). Pădurile vecine au fost în cea mai mare măsură defrișate, locul lor fiind luat de terenurile agricole, fânețe
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
suprafețele de pășuni și fânețe care au favorizat în trecut creșterea unui mare număr de animale (mai ales ovineă pe întreg sectorul de Luncă de la Călărași până la Brăila, au scăzut considerabil de la îndiguire. Acest sector este destinat acum obținerii recoltelor cerealiere. Dacă ne referim la suprafața totală a Luncii Dunării, care era estimată la cca 600000 hectare, cuprinzând atât lunaca exterioară a fluviului, cât și cea interioară cuprinsă între brațe, proporția terenurilor după 1965 se prezenta astfel: 65,5% terenuri pentru
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
Oltenița, în 1940, când avea 8 ani. Despre tatăl său, cu obârșii ardelenești, își aduce aminte cu nostalgie: ”Tatăl meu, venit din zona Sibiului, cu rubedenii întinse între Săliștea, Rășinari și Poplaca, se instalase ca meșter tâmplar într-o zonă cerealieră în care oamenii învârteau mulți bani și unde se construiau casele care nășteau comune întinse și orașe”. Ca și personajul principal din romanul ”Singur pe lume”, de Hector Mallot și tânărul intrat în viața tumultoasă a unui regim politic potrivnic
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
dispare. În plus, acestă primă revoluție economică, anterioară celei industriale, îi face să-i privească pe țărani cu alți ochi. Progresul tehnologic, extinderea marilor exploatări cultivate direct de către un singur deținător prin proprietarul sau locatarul lor, abandonul relativ al culturilor cerealiere în favoarea creșterii de animale care produce mai mult, în general preferința acordată din acest moment producțiilor de valoare forte adăugate, fac ca țăranii ignoranți, neavînd alt orizont decît satul lor, petecul de pămînt și terenurile comune să apară din ce în ce mai mult
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
aceste locuri mai cresc papura și rogozul din care în vremurile nu prea îndepărtate se făceau diferite împletituri folositoare vieții oamenilor. Diversitatea vegetației de pe teritoriul comunei se oglindește în culturile de cereale, pășunile naturale și cultura pomilor fructiferi. între culturile cerealiere ponderea o deține grâul și porumbul, iar dintre cele tehnice floarea soarelui, soia și chiar sfecla de zahăr . Se mai cultivă cartofii, fasolele și în grădini pătrunjelul, mărarul, roșiile, ceapa, usturoiul, prazul, vinetele și nu în ultimul rând morcovii, țelina
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
blocajului productivității în raport cu provocările satului (figura 4) și prin comparația dintre productivitatea agriculturii românești cu media UE la principalele categorii de produse (figura 5). Figura 3 - Producția principalelor produse agricole, pe locuitor - ilustrează tendința de stagnare-declin în special a producției cerealiere din 1990-2003, în timp ce figura 4 - Blocajul de productivitate în agricultura cerealieră - scoate în evidență caracterul nemaleabil al economiei rurale, faptul că suprafețele cultivate rămân relativ constante în ciuda randamentelor scăzute. Economia rurală este deci inelastică. Putem încerca să explicăm inelasticitatea prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
productivitatea agriculturii românești cu media UE la principalele categorii de produse (figura 5). Figura 3 - Producția principalelor produse agricole, pe locuitor - ilustrează tendința de stagnare-declin în special a producției cerealiere din 1990-2003, în timp ce figura 4 - Blocajul de productivitate în agricultura cerealieră - scoate în evidență caracterul nemaleabil al economiei rurale, faptul că suprafețele cultivate rămân relativ constante în ciuda randamentelor scăzute. Economia rurală este deci inelastică. Putem încerca să explicăm inelasticitatea prin: - incapacitatea formării unei piețe rurale capabilă să absoarbă produsul rural; este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
SHAPE \* MERGEFORMAT Sursa: Anuarul Statistic al României 1996, 1997, 1998, 1999, 2002, 2004. Figura SEQ Grafic \* ARABIC 3. Producția principalelor produse agricole, pe locuitor SHAPE \* MERGEFORMAT Sursa: Anuarul Statistic 2004. Figura SEQ Grafic \* ARABIC 4. Blocajul de productivitate în agricultura cerealieră SHAPE \* MERGEFORMAT Sursa: Anuarul Statistic 2004. Figura SEQ Grafic \* ARABIC 5. Producții medii în România comparate cu UE-15 și state nou admise în UE (medii 1997-2003) SHAPE \* MERGEFORMAT Surse: Banca Mondiala și INS, http://siteresources.worldbank.org/INTROMANIAINROMANIAN/Resources/CapitolulI
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
secolul al XVIII-lea Între secolul al XV-lea și începutul secolului al XVIII-lea, populația Franței oscilează după conjunctură, fără să fie niciodată depășit plafonul de 20 de milioane de locuitori: natalitatea și mortalitatea, la fel de puternice, se echilibrează. Agricultura cerealieră este activitatea principală. Francezii, în unanimitate creștini, găsesc în solidaritățile de familie, de parohie, de meserie, cadre liniștitoare împotriva precarității existenței. Populația În 1328, am văzut, populația franceză, în limitele Franței actuale, se situa, fără îndoială, între 15 și 20
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Guvernul favorizează crearea de societăți regale de agricultură în cea mai mare parte a provinciilor și încurajează desțelenirea pămînturilor necultivate. Dar această "agromanie" nu are decît efecte foarte limitate: întinderea pămînturilor defrișate este nesemnificativă, pîrloaga rămîne regulă aproape pretutindeni, randamentele cerealiere nu se îmbunătățesc decît foarte puțin, răspîndirea cartofului nu devine masivă decît la sfîrșitul Vechiului Regim. Totuși, cîteva mici progrese la nivelul suprafeței și al randamentului terenurilor semănate cu grîu și mai ales o conjunctură climatică favorabilă între 1726 și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lui 1789, în timp ce se înmulțesc broșurile și foile periodice, francezii iau cuvîntul în toate parohiile Franței, cu ocazia redactării *caietelor de doleanțe și pregătesc alegerile în cadrul circumscripțiilor (numite baillages, n.t.), totul într-o atmosferă de agitație și de criză cerealieră consecutivă recoltei slabe din 1788 și iernii grele care urmează. În sfîrșit, la 5 mai 1789, stările generale se deschid la Versailles: ceea ce se va numi în curînd "Ancien Régime" (Vechiul Regim) își trăiește ultimele zile. DOCUMENT 1 Sistemul lui
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de la 1597 ha în 1990, la peste 2100 ha în 1995, ajungând la 3688 ha în 1999, iar în 2001 menținându-se la 3390 ha. Această situație e determinată de faptul că porumbul, alături de grâu este perceput ca o plantă cerealieră de bază în alimentația populației din regiune, la aceasta adăugându-se atitudinea conservatoare a populației rurale în ceea ce privește structura suprafețelor cultivate, dar și fărâmițarea fără precedent a proprietății. Până în 1990, producția de porumb boabe a cunoscut o creștere constantă, datorită îmbunătățirii
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
totalul de 3 0-35 g de fibre alimentare pe zi, se recomandă ca 5-10 g să fie fibre solubile (13). Acest lucru se poate realiza prin consumarea a 4-5 porții de fructe și legume și a 5-6 porții de produse cerealiere pe zi. După cum am arătat anterior, de multe ori vârstnicii nu pot consuma cantitatea recomandată de fibre alimentare din cauza problemelor din cavitatea bucală (edentație, gingivite, eroziuni ale mucoasei bucale) . Pe de altă parte, o cantitate prea mare de fibre alimentare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
ale LDL-colesterolului sau ale altor fracții lipoproteice. Se recomandă ca proteinele să reprezinte 12-15% din rația calorică totală, preferându-se proteinele de origine vegetală (care se găsesc în legume, fasole uscată, nuci și, într-o măsură mai redusă, în produse cerealiere și în zarzavaturi), deoarece acestea conțin cantități reduse de colesterol și de lipide saturate. Proteinele animale se găsesc, de obicei, în alimente care conțin și lipide saturate, având astfel efect aterogen. Se vor folosi, ca surse de proteine animale, produsele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
de ordin dietetic: evitarea aportului de glucide simple, cu absorbție rapidă și index glicemic mare (zahăr și produse zaharoase, sucuri și fructe dulci etc.) Se recomandă aportul în special de glucide complexe (cu absorbție intestinală mai lentă) - cereale și produse cerealiere, leguminoase uscate și legume. De asemenea, se recomandă repartizarea aportului alimentar pe mese mai mici și mai frecvente (eventual la 3-4 ore interval). De asemenea, evitarea alcoolului, care, consumat înaintea meselor, sensibilizează celulele ? cu un răspuns mai puternic al
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92236_a_92731]
-
și 1530, o dezvoltare clară a producției, provizii în cantități suficiente, o relansare a schimburilor comerciale și o creștere a prețurilor datorată în primul rînd creșterii cererii. Dacă aceste tendințe continuă pînă către 1560-1570, ele nu pot împiedica reapariția crizei cerealiere cauzate de creșterea demografică foarte mare. Situația se înrăutățește după 1560-1570. Producția agricolă scade, iar prețurile produselor alimentare cresc foarte mult. Se profilează o nouă perioadă de criză. Totuși, pînă în 1560, secolul XVI rămîne "minunatul secol al XVI-lea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]