451 matches
-
de terapie intensivă specializat în tratamentului ischemiei cerebrale este absolut necesară. O evoluție peiorativă a ischemiei cerebeloase poate fi identificată în prezența unor criterii clinice și radiologice: apariția tulburărilor de conștiență, hipodensitate cerebeloasă mai mare de două treimi de emisfer cerebelos la CT-ul cerebral, efectul de masă asupra ventriculului IV și a trunchiului cerebral, dispariția cisternelor bazale și conversia hemoragică a infarctului cerebelos [18]. Spre deosebire de AVC-ul silvian malign, există un consens în privința necesității tratamentului chirurgical în formele grave de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
criterii clinice și radiologice: apariția tulburărilor de conștiență, hipodensitate cerebeloasă mai mare de două treimi de emisfer cerebelos la CT-ul cerebral, efectul de masă asupra ventriculului IV și a trunchiului cerebral, dispariția cisternelor bazale și conversia hemoragică a infarctului cerebelos [18]. Spre deosebire de AVC-ul silvian malign, există un consens în privința necesității tratamentului chirurgical în formele grave de ischemie cerebeloasă dar nu în ceea ce privește timing-ul 425 chirurgiei și, mai ales, a tehnicii chirurgicale recomandate: craniectomie suboccipitală decompresivă asociată sau nu cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
CT-ul cerebral, efectul de masă asupra ventriculului IV și a trunchiului cerebral, dispariția cisternelor bazale și conversia hemoragică a infarctului cerebelos [18]. Spre deosebire de AVC-ul silvian malign, există un consens în privința necesității tratamentului chirurgical în formele grave de ischemie cerebeloasă dar nu în ceea ce privește timing-ul 425 chirurgiei și, mai ales, a tehnicii chirurgicale recomandate: craniectomie suboccipitală decompresivă asociată sau nu cu rezecția parenchimului infarctizat, drenaj ventricular extern, ventriculocisternostomie sau o combinație a acestor tehnici. Studiul GACIS a demonstrat superioritatea tratamentului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
chirurgiei și, mai ales, a tehnicii chirurgicale recomandate: craniectomie suboccipitală decompresivă asociată sau nu cu rezecția parenchimului infarctizat, drenaj ventricular extern, ventriculocisternostomie sau o combinație a acestor tehnici. Studiul GACIS a demonstrat superioritatea tratamentului chirurgical față de tratamentul medical în ischemiile cerebeloase [19]. În cadrul acestui studiu multicentric, 84 de pacienți au fost randomizați în trei grupe de tratament: craniectomie suboccipitală cu evacuarea ramolismentului cerebelos, ventriculostomie și tratament medical. Prognosticul pacienților comatoși din primele două grupe a fost statistic mai bun decât cel
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
sau o combinație a acestor tehnici. Studiul GACIS a demonstrat superioritatea tratamentului chirurgical față de tratamentul medical în ischemiile cerebeloase [19]. În cadrul acestui studiu multicentric, 84 de pacienți au fost randomizați în trei grupe de tratament: craniectomie suboccipitală cu evacuarea ramolismentului cerebelos, ventriculostomie și tratament medical. Prognosticul pacienților comatoși din primele două grupe a fost statistic mai bun decât cel al pacienților comatoși tratați medical. Studiul nu a avut o putere statistică suficientă pentru a identifica o diferență statistic semnificativă între cele
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
cel al pacienților comatoși tratați medical. Studiul nu a avut o putere statistică suficientă pentru a identifica o diferență statistic semnificativă între cele două grupuri chirurgicale. Un studiu japonez a comparat craniectomia decompresivă suboccipitală cu ventriculostomia la pacienții cu AVC cerebelos având tulburări de conștiență cu un scor Glasgow mai mic decât 8 [20]. Rezultatele au indicat un prognostic mai bun la pacienții care au beneficiat de o craniectomie decompresivă. Atitudinea noastră pentru acest tip de patologie este realizarea unei ventriculostomii
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
ore de la debutul infarctului s-a obținut și o îmbunătățire a prognosticului funcțional [6]. Trialurile au fost întrerupte prematur, din motive etice, datorită diferenței dintre cele două grupuri (tratați chirurgical - tratați conservator) favorabilă fiind craniectomia decompresivă [2]. Uneori și infarctul cerebelos are un efect fatal datorită edemului postinfarct care poate duce la compresiunea trunchiului cerebral (TC), hidrocefalie și herniere transtentorială sau transforaminală. Simptomele inițiale sunt slab evidențiate în general manifestându-se prin ataxie și disfuncție oculomotorie însă o parte dintre pacienți
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
sau scăderea perfuziei cerebrale documentate prin creșterea extracției de oxigen din sânge la examinarea PET [4]. Tipurile de anastomoze care se pot practica în ICH [5]: 1. a. temporală superficială și a. cerebrală medie (ATS-ACM); 2. a. occipitală și a. cerebeloasă postero-inferioară; 3. a. temporală superficială și a. cerebrală posterioară; 4. a. temporală superficială și a. cerebeloasă superioară; 5. grefă din vena safenă sau radială. Criterii pentru alegerea tipului de grefă [6]: - diametrul vasului la care se face anastomoza; - tipul de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
Tipurile de anastomoze care se pot practica în ICH [5]: 1. a. temporală superficială și a. cerebrală medie (ATS-ACM); 2. a. occipitală și a. cerebeloasă postero-inferioară; 3. a. temporală superficială și a. cerebrală posterioară; 4. a. temporală superficială și a. cerebeloasă superioară; 5. grefă din vena safenă sau radială. Criterii pentru alegerea tipului de grefă [6]: - diametrul vasului la care se face anastomoza; - tipul de grefă disponibil; - fluxului cerebral care trebuie restabilit - valoarea acestuia la nivelul anastomozei ATSACM este de 20-60
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
și cu mecanism embolic arterio-arterial, se pot produce AVC ischemice în teritoriile vertebrale sau ale arterei bazilare. Embolul poate ajunge în teritoriul distal sau în topul arterei bazilare, cauzând infarcte talamice, de trunchi cerebral, de lobi occipitali sau la nivel cerebelos. Managementul accidentului vascular cerebral la vârstnici Trebuie admis că datele din literatură privind managementul AVC la persoanele în vârstă rămân încă insuficiente , deoarece puțini pacienți aparținând acestei categorii au fost incluși în marile studii clinice legate de AVC (31). Se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
numai la bolnavul conștient și se consemnează dacă sunt posibile, normale sau prezintă anumite caracteristici patologice, cum ar fi: - ortostațiunea cu baza largă de susținere care apare în sindroamele cerebelo-vestibulare. Bolnavul prezintă un echilibru instabil, oscilații ale corpului. În leziunile cerebeloase unilaterale are tendința de-a cădea de partea leziunii, în leziuni ale vermisului căderea se face în sens antero-posterior. Închiderea ochilor nu modifică tulburările de echilibru spre deosebire de cele apărute prin leziuni la nivelul cordoanelor medulare posterioare (fasciculul Goll și Burdach
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
intracranian, iar o parte la nivelul măduvei cervicale: segmentele C1-C5. Fibrele au un traiect ascendent și părăsesc cavitatea craniană, împreună cu glosofaringianul și vagul prin gaura ruptă posterioară. Lezarea acestui nerv se produce mai rar, el fiind uneori comprimat de amigdalele cerebeloase herniate prin gaura de conjugare, în aceste situații se produce o contractură a mușchilor sternocleidomastoidian și trapez, uni- sau bilateral, având drept consecință înclinarea capului într-o parte (atitudine ceremonioasă), respectiv redoarea cefei. XII - nevul hipoglos - este un nerv motor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
mușchiul în repaus. În reglarea tonusului muscular intervin fusurile neuromusculare (cu inervație dubla senzitivă și motorie), structuri medulare (sistemul gama, circuitul Renshaw) și formațiuni supra-medulare cu un efect facilitator sau moderator asupra tonusului muscular. Tonusul muscular scăzut apare în sindromul cerebelos, hemiplegie, miopatii și în sindroamele strio-palidale și se manifestă prin amplitudinea crescută a mișcărilor pasive și refexe pendulare, iar în sindroamele strio-palidale se asociază cu mișcări coreeice, bruște, involuntare sau mișcări lente, trenante în atetoze. Hipertonia musculară apare în leziuni
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
unde se prezintă generalizat, având un caracter plastic, dispare în somn și apare pierderea mișcărilor de asociație [1,2]. Coordonarea mișcărilor Coordonarea mișcărilor este controlată prin intermediul structurilor de sensibilitate proprioceptivă conștientă (fasciculele Goll și Burdach) și sensibilitatea profundă inconștientă (fasciculele cerebeloase Fleichsig și Gowers), la care se adaugă aferențe de la analizatorul vizual, aparatul labirintic și stimuli corticali. Coordonarea mișcărilor se realizează prin intermediul acțiunii a mai 60 multor grupe musculare, acțiune coordonată de cerebel sub acțiunea de control a scoarței cerebrale. Tulburările
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
mișcărilor se realizează prin intermediul acțiunii a mai 60 multor grupe musculare, acțiune coordonată de cerebel sub acțiunea de control a scoarței cerebrale. Tulburările de coordonare poartă denumirea de ataxie și în funcție de sediul interesat de leziune poate fi de două tipuri: cerebeloasă și tabetică. Ataxia cerebeloasă se caracterizează prin: dismetrie cu hipermetrie, asinergie, adiadococinezie, tremuratură cerebeloasă (statică și chinetică) și tulburări ale tonusului muscular [2]. Aprecierea funcțiilor cerebeloase se face examinând coordonarea mișcărilor, prin probe simple de tipul probelor indice-nas sau călcâi-genunchi
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
acțiunii a mai 60 multor grupe musculare, acțiune coordonată de cerebel sub acțiunea de control a scoarței cerebrale. Tulburările de coordonare poartă denumirea de ataxie și în funcție de sediul interesat de leziune poate fi de două tipuri: cerebeloasă și tabetică. Ataxia cerebeloasă se caracterizează prin: dismetrie cu hipermetrie, asinergie, adiadococinezie, tremuratură cerebeloasă (statică și chinetică) și tulburări ale tonusului muscular [2]. Aprecierea funcțiilor cerebeloase se face examinând coordonarea mișcărilor, prin probe simple de tipul probelor indice-nas sau călcâi-genunchi, indice-indice, marionetelor, Romberg (care
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
cerebel sub acțiunea de control a scoarței cerebrale. Tulburările de coordonare poartă denumirea de ataxie și în funcție de sediul interesat de leziune poate fi de două tipuri: cerebeloasă și tabetică. Ataxia cerebeloasă se caracterizează prin: dismetrie cu hipermetrie, asinergie, adiadococinezie, tremuratură cerebeloasă (statică și chinetică) și tulburări ale tonusului muscular [2]. Aprecierea funcțiilor cerebeloase se face examinând coordonarea mișcărilor, prin probe simple de tipul probelor indice-nas sau călcâi-genunchi, indice-indice, marionetelor, Romberg (care urmărește dacă bolnavul își poate păstra echilibrul având picioarele lipite
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
denumirea de ataxie și în funcție de sediul interesat de leziune poate fi de două tipuri: cerebeloasă și tabetică. Ataxia cerebeloasă se caracterizează prin: dismetrie cu hipermetrie, asinergie, adiadococinezie, tremuratură cerebeloasă (statică și chinetică) și tulburări ale tonusului muscular [2]. Aprecierea funcțiilor cerebeloase se face examinând coordonarea mișcărilor, prin probe simple de tipul probelor indice-nas sau călcâi-genunchi, indice-indice, marionetelor, Romberg (care urmărește dacă bolnavul își poate păstra echilibrul având picioarele lipite, brațele întinse în față și ochii închiși). Ataxia prin tulburări de sensibilitate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
mișcări involuntare, ritmice, de mică amplitudine care duc la deplasări ale segmentelor afectate de-o parte și de alta a poziție de repaus. Pot să fie de mai multe tipuri: fiziologice (frig, emoție, după efort), statice (în boala Parkinson, afecțiune cerebeloase, diverse intoxicații), kinetice (tremurătura intențională asociată cu scleroza în plăci, boala Friedreich, leziuni cerebeloase) și stato-kinetice (paralizia generală progresivă). Fasciculațiile musculare sunt contracții musculare limitate la fibrele unei unități motori, nu deplasează segmentul de corp afectat. Mișcările coreice apar în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
o parte și de alta a poziție de repaus. Pot să fie de mai multe tipuri: fiziologice (frig, emoție, după efort), statice (în boala Parkinson, afecțiune cerebeloase, diverse intoxicații), kinetice (tremurătura intențională asociată cu scleroza în plăci, boala Friedreich, leziuni cerebeloase) și stato-kinetice (paralizia generală progresivă). Fasciculațiile musculare sunt contracții musculare limitate la fibrele unei unități motori, nu deplasează segmentul de corp afectat. Mișcările coreice apar în afecțiuni care interesează nucleii extrapiramidali. Hemibalismul este o mișcare involuntară, de amplitudine mare, unilaterală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
interpoziție de proteză de Dacron. Sindromul de furt subclavicular se consti¬tuie atunci când obstrucția porțiunii proximale a arterei subclavii duce la derivarea fluxului sanguin prin artera carotidă, poligonul Willis și returnarea sângelui prin artera vertebrală. Se produce ischemie cerebrală și cerebeloasă. Pentru stabilirea diagnosticului se recomandă examen CT, MRI, ecografie Doppler color, angiografie. Tratamentul constă fie în revascularizare percutanată (angio¬plastie transluminală percutanată sau stentare), fie în revascularizare chirurgicală (by-pass carotido-subclavicular cu proteză sintetică sau din venă safenă, sau axilo-axilar, dacă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
cerebral, fiind un simptom preponderent cortical. Afectarea cerebrovasculară trebuie să fie severă pentru ca simptomele să fie secundare obstrucției aterosclerotice. Drop attacks (suspendarea bruscă a tonusului postural) tipice se asociază cu afectarea circulației posterioare manifestă prin pierderea funcției motorii din cauza ischemiei cerebeloase adesea fără pierderea conștienței (perfuzie corticală). Aceste episoade sunt rare în absența afectării sistemice. În cazul în care există ateroscleroză doar la nivelul circulației posterioare, boala este asimptomatică. În cazul asocierii afectării circulației posterioare cu alterări ale cercului arterial al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
sunt re reduse. Tuberculii quadrigemeni sunt bine dezvoltați, la n nivelul acestora, mai ales la nivelul celor posteriori, înregistrându-se variații de potențial ca răspuns la emisiunile sonore scurte. Cerebelul capătă o dezvoltare mare, alcătuit fiind din vermis și emisferele cerebeloase. Măduva spinării este scurtă la unele microchiroptere și nu depășeșete în lungime vertebra a 7-a dorsală. 1.2.7. Organele de simț Simțul tactil este deservit de vibrizele faciale ș și tarsiene, de perii senzitivi de pe membrana alară sau
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
pot efectua manevre de elongare a sciaticului, de precizare a localizării durerii în articulația coxo-femurală sau sacro-iliacă. Se va încheia cu cercetarea mersului, în caz de tulburări de echilibru și/sau amețeli, când se suspectează un sindrom neurologic (ex. degenerescența cerebeloasă subacută) cu nistagmus multi- direcțional de origine centrală, ataxie simetrică a membrelor, disartrie) se examinează prin proba Romberg, index-nas. Explorările paraclinice. În ultimele minute ale examenului, se cer de la comisie datele privind explorările paraclinice. Vor fi cerute numai acele explorări
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
trunchiul cerebral (în porțiunea dorso-laterală a mezencefalului, porțiunea superioară pontină) și sunt caracterizate prin edem axonal, transsecțiune axonală și bulbi axonali de retracție (fig. 3.25 a-c) [12,13]. Mai puțin frecvent LAD apar în talamus, capsulă, fornix, pedunculuii cerebeloși. Leziunile edematoase difuze pot fi hemoragice, edematoase sau mixte. Examenul CT evidențiază leziuni punctiforme hiperdense (hemoragice) sau arii edematoase difuze în regiunile anatomice menționate. Examenul RMN, prin utilizarea secventelor clasice (T2-ponderate, FLAIR, echo de gradient), precum și a secvenței de difuzie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]