383 matches
-
ochii închiși afară. Pentru întîia oară să nu dai afară cloșca cu puii în zi de sec, căci ți-i va fura cioara și uliul. Cînd scoate cloșca puii, să-i pui în sită ori în ciurel și să-i cerni pe vatra cu foc, dacă vrei să-ți trăiască și să nu-i fure găile*. Cînd scoate cloșca pui, întîi îi cerni pe foc în sită și zici de două ori: „Cînd a aduce mama apă cu sita, atunci să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cioara și uliul. Cînd scoate cloșca puii, să-i pui în sită ori în ciurel și să-i cerni pe vatra cu foc, dacă vrei să-ți trăiască și să nu-i fure găile*. Cînd scoate cloșca pui, întîi îi cerni pe foc în sită și zici de două ori: „Cînd a aduce mama apă cu sita, atunci să muriți voi.“ Să nu ții oalele cu gura în jos ori să le pui în par, ori să le lași nespă late
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un mărțișor înainte de răsăritul soarelui; dacă îl vei pune pe-un trandafir, îți va fi fața rumenă ca el. Petele pe față se vindecă cu apă dintr-o gropiță unde a fost baligă de vită. Făină Nu e bine să cerni făină în ziua de Paști, căci din tărîțele acelea se fac locustele care pustiesc cîmpiile. Să nu cerni făină în covată de sus, că-i a rău. Cînd se cerne făina cu care se presară mirii peste cap, dacă se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
el. Petele pe față se vindecă cu apă dintr-o gropiță unde a fost baligă de vită. Făină Nu e bine să cerni făină în ziua de Paști, căci din tărîțele acelea se fac locustele care pustiesc cîmpiile. Să nu cerni făină în covată de sus, că-i a rău. Cînd se cerne făina cu care se presară mirii peste cap, dacă se ciocnesc sitele, va fi trai rău în casa tinerilor. Cînd pleacă cu mortul la groapă, se cheamă un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care le-a trăit în tinerețe. Mult mai încărcată de sensuri este coborârea lui Hamlet în mormântul Ofeliei. În fapt, duelul său cu Laert începe aici, chiar dacă ulterior, până la confruntarea finală, eroul va regreta gestul necugetat de a întina atmosfera cernită din cimitir, ca și memoria unei ingenue fecioare. În plus, cei doi adversari sunt și ei uniți printr-un destin comun: Îmi pare rău că față de Laert/ Am fost nestăpânit, Horatio;/ Căci doar în soarta mea văd oglindirea/Ursitei lui
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
uneori, Theodor Răpan ne plimbă pe sub un cer de stele reci. Cu mască sau fără mască, iubirea Își face jocul până la capăt! Într-un dans, ca și ritualic, prin poeme separate, sau unite Între ele de ilustrația fabuloasă a Aurorei-Speranța Cernitu, Theodor Răpan duce firul basmului său până la capăt. Asistăm fără voie la o inițiere masculină la care participă martori, personaje mai mult sau mai puțin mitice. Senzualitatea clipei, În care dragostea pare aproape lumească, este redată cu finețe, eleganță și
Theodor Răpan, DANSUL INOROGULUI (Elogiul Melanholiei). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Melania Cuc () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1539]
-
Umblă vorbe cum că ienicerii ar vrea să-l schimbe pe padișah cu fratele lui, cel ținut închis în serai. Cum aflase Brâncoveanu că o să vină această tulburare, cum? I se părea că vede un zâmbet împăcat pe chipul femeii cernite din pronaos. Atunci se plecă în fața înaltului prelat, îi sărută mâna și-i mulțumi tot în grecește pentru „frumosul cuvânt rostit” pe care de fapt răpit de gânduri nici nu-l auzise, amintind că „lăcașul nu s-a ridicat spre
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Când a intrat, până să se împace cu întunericul, n-a văzut nimic, apoi, în odăița în care nu era alt mobilier în afară de patul mare cu polog din pânză subțire de borangic, a văzut-o pe doamna Marica și ea cernită stând în fața icoanei și la lumina puțină a candelei citind ceva într-o carte. — Sărut mâna, măria ta! — Ștefane, vino încoace să mă întind pe pat, că așa știu jupânițele. Am aflat de scrisoarea grecului, nu crez să fie minciună
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și te-ncui pe dinăuntru, te și zăvorăști. Cauți toate hârtiile domniei și le scoți pe cele care ar putea face bănuială asupra măriei sale că l-ar fi hiclenit pe padișah la nemți sau la ruși. Mâine în zori pleci cernit la Târgoviște, după ce ai grijă să afle tot târgul că te duci să vezi cum îi ține sfinția sa sărindarul Bălașei, Dumnezeu s-o ierte. De la Târgoviște, seara iei drumul Hurezilor în straie de călugăr, domnia ta călare pe un cal și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
moară și ei creștinește”. Bum, bum, îi făcea sângele. Acum rămăsese doar atât, bătaia inimii lui. Făcu un pas înainte, și încă unul. Dar ce este asta, o lumină nefirească prinse a-l înconjura și de undeva de sus auzea cernindu-se peste el ca un fel de cânt. — Cred, Doamne, și mărturisesc! Călăul îl luă blând de cap, și-i aplecă trupul îngenunchiat până ce gâtul i se întinse pe butuc. Îndemânatec, lovi de sus cu putere o singură dată. Constantin
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de tine Sufletul mi-ai săvârșit Pentru că a ta cruzime M-au ars și m-au otrăvit. Dar de-oi trăi cu durere 10 Prin pustiuri rătăcit, Pomenește câteodată Pe acel ce te-au iubit Mă lepăd de toată lumea Mă cernesc, mă-nstrăinez 15 Mă cufund în întuneric Lumină să nu mai văz. Ochii facă-se izvoare Și curgă necontenit Despice-se inimioara 20 În bucăți ca de cuțit. Risipească-se tot trupul Să se facă praf și vânt Aruncat în
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
se facă praf și vânt Aruncat în toată lumea În văzduh și pre pământ 25 Eu ș-atunci în neființă Am să fiu înnorocit, Că le trag, le sufăr toate Pentru una ce-am iubit. * Mă lepăd de toatî lumea, Mă cernesc, mă-nstrăinez, Mă cufund în întunerec, Lumina să nu mai văz. 5 Ochii facă-se izvoară Și curgă necontenit, Despice-se inimioara În bucăți ca de cuțit. * Risipească-se tot trupul Să se facă praf și vânt, Aruncat în toată lumea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Cerna vrusca („vîlcea“, afluent de stînga al pîrîului Prigoru), Cernătești (sat în județul Buzău și altul în județul Dolj), Cernegura (vîrf în Munții Goșmanului), Cernele (un sat aparținător de municipiului Craiova și altul în județul Vîlcea), Cerneovca (braț al Dunării), Cernești (un sat în județul Botoșani și unul în județul Prahova), Cernet (sat în județul Teleorman), Cerneț (un lac în Delta Dunării și un pîrîu, afluent de stînga al Timișului), Cerneți (sat în județul Mehedinți), Cernica (un lac în Cîmpia Vlăsiei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
apelativ cern, -ă, „pămînt negru“ (sau alt sens apropiat), cerut de toponimele, foarte probabil romînești, Cernișoara și Cernița. Sunt atestate, de asemenea, în limba romînă un apelativ cerneală („humă neagră pentru spoitul caselor“, „un fel de catran“) și verbul a cerni, „a înnegri“. Numele prezentate mai sus sunt prea numeroase și prea răspîndite pentru a fi, toate, formate de slavi. Grupul lor trebuie disociat etimologic (mai ales că unele dintre formații ar fi putut cunoaște un intermediar antroponimic). Astfel, Cerna, Cernaia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
menționate trebuie dovedite, dat fiind sensul lor restrîns onomasiologic). Cernat poate avea la bază sl. Cernatŭ, dar ar putea să fie și o formație romînească (dat fiind sufixul -at), poate intermediată de antroponimie (a se vedea numele de persoane Cernat, Cernești, Cernătești). Cernavrusca este o formație neoslavă, lipovenească (poate un diminutiv sinonim cu Cernișoara). Cernele este un plural de la cerneală („humă de culoare închisă folosită pentru spoitul pereților caselor“), iar Cernet este un substantiv colectiv format de la aceeași bază (sau un
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
îmi este neam de aproape, cum îl cheamă și unde stă... „Mi-a murit băiatul”, - plânsei liniștit. Și, la vreo două ceasuri după ce plecai de acolo, steagul negru fâlfâia la poarta casei mele. Ușile de la intrare și zidul dimprejur erau cernite. Mahalaua năvălise prin odăi ca să caute și să vadă mortul. Răposatul însă, nicăieri. „Cine a murit, domnule Zaharia?”, mă întrebă croitorul de peste drum. „Băiatul”, zisei liniștit, îndopând talaș în sobă și mestecând apoi cu pensula cleiul din ceaun. Atunci mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
000. Sachse Marioara, născută la 9 aprilie 1956 în localitatea Sebeș, județul Alba, România, fiica lui Panta Viorel și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, 53925 Kall, Furtstr. 22. 1.001. Moldovan Aurel, născut la 27 noiembrie 1957 în localitatea Cernești, județul Mureș, România, fiul lui Aurel și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 4020 Linz, Reuchlinstr. 32. 1.002. Moldovan Persida, născută la 25 aprilie 1961 în localitatea Căpuș, județul Mureș, România, fiica lui Miron Vasile și Maria, cu domiciliul
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
de amaru și de boală și de suspinare? Cevăm face atunce, cându vămu fi trași întru adânculu focului și munciloru? (CC2.1581: 36) c. Ce-au cerșut Mihaiu voievod de la împăratul? (DÎ.1600: XXXII) d. O, dragul mieu Merchis, căce-ți cernești barba? (A.1620: 61v) (95) a. Dzeu,cinre asămănra-se-va ție?(PH.1500−10: 70v) b. Pără câ<n>du, Doamne, întorci-te pără în cu<m>plit, aprinde-se-va ca focul mâniia ta? (PH.1500−10: 76r) d. Cinre
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
3. Boșorod 9. Sarmizegetuza 4. Bretea Română 10. Sălașu de Sus 5. Densuș 11. Sîntămăria-Orlea 6. Pui 12. Totești 13. Unirea 4. JUDECĂTORIA HUNEDOARA cu sediul în municipiul Hunedoara MUNICIPIU 1. Hunedoara ORAȘE 1. Călan COMUNE 1. Bunila 5. Lunca Cernii de Jos 2. Cerbăl 6. Pestișu Mic 3. Ghelari 7. Teliucu Inferior 4. Lelese 8. Toplița 5. JUDECĂTORIA ORĂȘTIE cu sediul în orașul Orăștie ORAȘE 1. Orăștie COMUNE 1. Balșa 5. Orăștioara de Sus 2. Beriu 6. Romoș 3. Geoagiu
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
Cîmpulung la Tisa 10. Rona de Sus 5. Desești 11. Sarasău 6. Giulești 12. Săpînța 13. Vadu Izei 4. JUDECĂTORIA TÎRGU LĂPUȘ cu sediul în orașul Tîrgu Lăpuș ORAȘE 1. Cavnic 2. Tîrgu Lăpuș COMUNE 1. Băiuț 6. Cupșeni 2. Cernești 7. Lăpuș 3. Coaș 8. Remetea Chioarului 4. Copalnic Mănăștur 9. Suciu de Sus 5. Coroieni 10. Vima Mică 5. JUDECĂTORIA VIȘEU DE SUS cu sediul în orașul Vișeu de Sus ORAȘE 1. Borșa 2. Vișeu de Sus COMUNE 1
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
199 544 15. C.S.V. Călinești Călinești 27.694 104 1.073 nr. 243 16. C.S.V. Câmpulung Câmpulung la 27.698 216 2.078 la Tisa Tisa nr. 13 17. C.S.V. Cicârlău Cicârlău nr. 87 27.699 93 950 18. C.S.V. Cernești Cernești nr. 24 27.700 234 1.821 19. C.S.V. Copalnic- Copalnic- 27.702 233 3.235 Mănăștur Mănăștur nr. 26 20. C.S.V. Coroieni Coroieni nr. 379 27.703 144 771 21. C.S.V. Cupșeni Cupșeni nr. 132 27.704 230
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
544 15. C.S.V. Călinești Călinești 27.694 104 1.073 nr. 243 16. C.S.V. Câmpulung Câmpulung la 27.698 216 2.078 la Tisa Tisa nr. 13 17. C.S.V. Cicârlău Cicârlău nr. 87 27.699 93 950 18. C.S.V. Cernești Cernești nr. 24 27.700 234 1.821 19. C.S.V. Copalnic- Copalnic- 27.702 233 3.235 Mănăștur Mănăștur nr. 26 20. C.S.V. Coroieni Coroieni nr. 379 27.703 144 771 21. C.S.V. Cupșeni Cupșeni nr. 132 27.704 230 990
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
fiul lui Cornel și Măricica, cu domiciliul actual în Austria, 4030 Linz, Simonystr. 2E1a, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Lugoj, str. Nera bl. 17, ap. 9, județul Timiș. 43. Barboni Cornel, născut la 28 august 1953 în localitatea Lunca Cernii, județul Hunedoara, România, fiul lui Dumitru și Brindusa, cu domiciliul actual în Austria, 4030 Linz, Simonystr. 2E1a, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Lugoj, str. Nera bl. 17, ap. 9, județul Timiș. 44. Barboni Măricica, născută la 11 februarie 1958
HOTĂRÂRE nr. 653 din 12 august 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125110_a_126439]
-
România, fiul lui Francisc și Virginia, cu domiciliul actual în Austria, 1160 Viena, Rankgasse 14/11, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Oiejdea, Str. Principala nr. 190, județul Albă. 557. Saroni Dinut, născut la 4 ianuarie 1965 în localitatea Lunca Cernii, județul Hunedoara, România, fiul lui Iosif și Eva, cu domiciliul actual în Austria, 3264 Gresten, Oberer Markt 19 A, cu ultimul domiciliu din România, comuna Otelu Roșu, sătul Mal nr. 118, județul Caraș-Severin. 558. Wehbi Maria (Cretu), născută la 2
HOTĂRÂRE nr. 184 din 18 martie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123615_a_124944]
-
România, fiica lui Bunei Petru și Brindusa, cu domiciliul actual în Austria, 2130 Mistelbach, Josefdunklstr. 10A/2/1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Glimboca nr. 144, județul Caraș-Severin. 342. Dumitrescu Petru, născut la 30 septembrie 1956 în localitatea Lunca Cernii, județul Hunedoara, România, fiul lui Petru și Lucretia, cu domiciliul actual în Austria, 3500 Krems an der Donau, Landersdorferstr. 25/7/5, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Otelu Roșu, Str. Câmpului nr. 19, județul Caraș-Severin. 343. Dumitrescu Dorina, născută
HOTĂRÂRE nr. 407 din 24 mai 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124368_a_125697]