11,711 matches
-
apare o problemă specială în legătură cu însuși textul muzical. Ce înțelegem prin „text”? Există pentru aproape fiecare operă multiple variante. În muzica de tradiție orală, ne-notată, acest lucru este normal. Rămâne la fel de normală acceptarea variantelor și pentru muzica cu autor cert, fixată în scris, potrivit posibilităților oferite de sistemele notaționale de care creatorul a dispus? Problema textului original și a înțelegerii corecte a acestuia nu a preocupat întotdeauna pe muzicieni. Sau nu îndestul. Între gândul creator fixat în manuscris și textul
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
socoti modificări de armonii și adaosuri de articulație, frazare și dinamică cu totul nepotrivite (din fericire, în ultimele decenii au apărut tot mai multe ediții corecte și sigure ale acestor Sonate). Iată deci, că referirea la text nu este chiar certă. Pentru a pătrunde gândul compozitorului, edițiile trebuie comparate, extrăgând ceea ce le este comun. Și încă nu putem fi siguri. Chiar edițiile Urtext (text original) au proliferat și, surprinzător, nu coincid întru totul! Presupunem că editorii s-au bazat pe manuscrise
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
apărate cu sfințenie. Autorul copertelor, sculptorul Gheorghe Zărnescu, a ales ca fontă (culoare de fond) o nuanță domoală ca o cataplasmă de argilă vag argintie. În centrul optic al copertei I a plasat reproducerea unei lucrări de artă plastică de certă valoare estetică (un soi de pictură-basorelief, pictură-colaj) botezată, cu smerenie, Cruce, dar care sugerează, în egală măsură, Răstignirea, circumscrisă în romb-pătratul existențelor noastre cenușii și al neînțelegerii, decât într-un târziu, a menirii și misiunii pentru care Dumnezeu ne-a
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
doruri neostoite) și Doamna Doina Cernica (surâs blajin, ca azima încă aburind în chindia vârstei de aur). În dreapta fotografiei, fiecare dintre autoarele menționate semnează câte două mărturisiri, pe cât de succinte, pe atât de expresive și răscolitoare. Jurnaliste și scriitoare de certă amplitudine intelectuală, cu vocația Cuvântului care zidește (nu a celui care năruiește!), personalități cu vast orizont cultural, stăpânind un arsenal de mijloace necesare perceperii în profunzime, interpretării și tălmăcirii adevărurilor din acest ,,secol de demonism și de trufie luciferică” (după cum
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
aducă...” (Partea a opta) Dar să ne apropiem de viziunea scriitorului MIRCEA IONESCU. Prea bine se știe, a fost un împătimit vânător. Și el face parte din clasa acelora care a practicat vânătoarea (dar și pescuitul) - ca plăcere, în mod cert. Motivație terapeutică. Împătimitul vânător, a avut și momentele lui de reflecție - numit regret sau îndoială în adâncul inimii. O dovedește proza: Mistrețul zburător. Iată cu ce inteligență-l înzestrează iscusitul prozator pe un personaj „de vază” (cum îl numește, cu
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
o ordinară crimă stupidă. Atunci...sufletul și așteptările mele au fost deasemeni - înșelate. Iar de atunci până în prezent, infernul emigrației mele s-a prelungit cu încă 25 de ani! Iar scrisul a rămas arma mea unică și poezia...dreptul meu cert la cuvânt. -Și!?!... - Nici-un și!. În 35 de ani de exil abia m-am deprins cu LIBERTATEA. Acești avortoni, inconștienți mahări ai pseudoliteraturii trebuiesc castrați, demascați, duși la stâlpul imfamiei. Domnule, iată secretul: cartea mea se dorește de fapt un
ŞAMANUL -interviu ad-hoc cu maestrul George FILIP- [Corola-blog/BlogPost/93790_a_95082]
-
unei ,,amitié amoureuse’’. Era deci normal ca Anca Sîrghie să-i dea în capitolul trei (,,Un dialog imaginar’’) dreptul la replică și lui Lucian Blaga. Altfel, acest volum ar fi fost incomplet. Chiar dacă fiecare din cele cinci muze au avut certe influențe asupra omului, dar și incontestabil asupra poetului, Lucian Blaga și ultima lui muză nu este o carte de cancan sau de senzație, ci rodul unei prietenii prolifice ,,în plan literar’’ ... ,,esențial pentru creația autorului’’ (p.87). Cu această carte
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
Cea mai acceptată teza cu privire la dispariția dinozaurilor este cea care presupune ciocnirea unui asteroid cu pământul! Se pare ca asteroidul avea zece kilometri în diametru! A râs într-o clipă dominația de milioane de ani a dinozaurilor. Un lucru e cert: la Roșia Montană nu va fi nici un crater! Dar după ce stradă va câștiga, va exista un crater uriaș în lumea voastră, a televiziunilor. Veți fi îngropați sub propria neputința și nedumerire. Nu va îndoiți de astă. La o adică, putem
Ordin de zi pe Trustul “Intact”: Minciună şi manipulare! [Corola-blog/BlogPost/94012_a_95304]
-
document redactat după numai câteva luni, când, într-o Adresă destinată Chesturii Poliției Municipiului Brașov, unul dintre agenții infiltrați în cadrul Uniunii Tineretului Comunist din România își informa, în mod secret, superiorii despre deciziile luate în cadrul acestei organizații extremiste. Conform datelor certe dezvăluite de acest informator, printre misiunile ce urmau să fie încredințate membrilor „Secțiunii Teroriste” a UTM se găsea și comiterea unei ample serii de sabotaje asupra instituțiilor statului român, ce urmau să culmineze cu un posibil atentat asupra unuia dintre
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94053_a_95345]
-
acum, în 1950, membru în Biroul Politic al P.M.R., Președintele Comisiei de Stat a Planificării. "Gândul la Dv. - scrie Golopenția - era raza de nădejde, care îmi îngăduia să mai suport viața". Nu se știe dacă scrisoarea i-a parvenit adresantului, cert fiind că Golopenția se va stinge din viață în închisoarea Jilava, la 9 septembrie 1951. Unul dintre schimburile epistolare cele mai substanțiale și mai ample este cel cu Petru Comarnescu. Contrar spuselor de acesta în prima scrisoare către Anton Golopenția
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
inutilitatea efortului era totodată stăpânit de nesațul de a călători, călătoriile fiind pentru el "singurele momente de fericire", de a vedea, în Germania sau în Italia, muzee, catedrale, domuri, opere celebre. La stările depresive mărturisite mereu au contribuit, în mod cert, căsătoria nefericită cu Gina Manolescu-Strunga, campania de defăimare dusă împotriva lui de ziarul Credința. Marcat de atâtea tare, ale mediului și ale unor colegi, de nefericirile conjugale, Comarnescu și Golopenția au văzut, unul în celălalt, unul din "puținele puncte de
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
ars poetica: "Cândva arborii aveau ochi,/ Pot să jur,/ Știu sigur/ Că vedeam când eram arbore,/ Îmi aminteam că mă mirau/ Ciudatele aripi ale păsărilor/ Care-mi treceau pe dinainte" ("Un tempo gli alberi avevano occhi,/ posso giurarlo,/ so di certo/ che vedevo quando ero albero,/ ricordo che mi stupivano/ le strani ali degli uccelli/ che mi sfrecciavano davanti"). Cu toate acestea, mă voi opri la câteva din opțiuni de traducere în care căutarea echivalentului strict lingvistic pare a fi fost
Eveniment poetic românesc în Italia by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/12265_a_13590]
-
la Dimov, o fată își sărută iubitul, mîngîindu-l "cu degete reci". Gellu Naum construiește un vers extrem de complex: "Trestia plină de sunete crește printre celelalte într-o capcană inversă", care se cere interpretat în manieră clasică. Dacă începutul are un cert contur eminescian de tipul "Vîn- tu-n trestii lin foșnească", finalul trebuie trecut prin teoria lui T. Vianu privind modul în care apa (lac, izvor, mare) reușește să țină captivă lumina cerului ("capcană inversă"). Ultimul, dar nu cel din urmă
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12068_a_13393]
-
și muzicală, în versuri limpezi, clare, încadrate într-o arhitectură în mare măsură armonios articulată. Pe drept cuvânt s-a scris despre poezia lui Emil Brumaru că se încadrează în tipologia liricii intimiste, a universului mărunt, a spațiului interior, cu certe inflexiuni ale sensibilității rococo și cu o apetență deosebită pentru suprafețele lucrurilor. Vizualitatea este calitatea preponderentă a poetului, facultatea sa dominantă, felul său de a-și anexa realul, cu multiplele sale înfățișări și metamorfoze. Pe de altă parte, poemele lui
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
spus funcții ale unor evenimente care, desfășurate pe un anumit arc temporal, se intercondiționează, aflându-se într-un anumit tip de relație (cauzală, finală, consecutivă, concesivă etc.). Se pornește de la eveniment, el este "reperul stabil" (p. 9), partea de propoziție certă a unei, să zicem așa, propoziții istorice integrate unei fraze (mai) ample, supraordonate, prin multiplicarea căreia se ajunge la textul unei epoci. Dar, ca și în textul lingvistic (fie el mesaj literar sau nu), textul propriu-zis al Istoriei, secvența din
A scrie istorie (I) by Liviu Franga () [Corola-journal/Imaginative/12913_a_14238]
-
dintre o viață �banală, lipsită de evenimente" și o operă cu virtuți compensatoare, permanent ispitită de senzațional și de neprevăzut. Și totuși, se pot distinge pe harta fără reliefuri pronunțate ale acestei existențe fade cel puțin două episoade erotice de certă semnificație, două �iubiri imposibile" rupte parcă dintr-un imaginar populat nu de �suflete tari", nici de �suflete moarte", ci de suflete chinuite în bolgii dantești, �bolgii de caznă" cum le numește Perpessicius.
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12914_a_14239]
-
viețuirii pare tot mai accelerat. Diferența față de epoca interbelică a sincronismului este aceea că nu mai este nevoie să avem iluzia construcței durabile, care să înfrunte "negura vremurilor", ci trebuie doar să construim, dar într-o manieră eficientă, adecvată prezentului cert, și nu viitorului ipotetic.
Sincronism și globalizare by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/13792_a_15117]
-
rapide în Delta Dunării și pe mare, iar despre poezie s-a vorbit în cursurile și seminariile ținute de membrii juriului, dar și spontan în cenacluri de seară ad-hoc. Prima ediție a Festivalului de poezie Prometheus a fost o reușită certă. Cu experiența acumulată la această ediție suntem siguri că în anii care vor veni Sfîntu Gheorghe va deveni un reper sigur pe harta poeziei românești. Publicăm alăturat poemul cu care Marius Chivu a cîștigat premiul I la 2003
Festivalul de poezie "Prometheus" by Reporter () [Corola-journal/Imaginative/13836_a_15161]
-
pepsi. După ce au citit extraordinara Enciclopedie a zmeilor a lui Mircea Cărtărescu, cititorii care au între 10 și 110 ani sînt antrenați pentru întîlnirea cu eroii noilor basme, cu încercările, cruzimile și gingășiile lor cu tot. Oricum, un lucru este cert: vechii eroi au devenit obiecte de muzeu, copilăria și-a schimbat repertoriul. Cristina Popescu, Ecaterina Crețu, Dicționar de cuvinte și expresii latinești și eline în contexte literare românești. Abrevieri latinești, Editura Humanitas Educațional, București, 164 pag. Solomon Marcus, Jocul ca
LECTURI LA ZI by Al. Ioani () [Corola-journal/Imaginative/13838_a_15163]
-
și de cinema, golurile sînt, contrar așteptărilor, în cea de astăzi" ( p. 244). Dincolo de informațiile și comparațiile foarte interesante pe care le conține, Întoarcere în Bucureștiul interbelic este o carte de suflet. Fără cusur, stilistic vorbind, scrisul Ioanei Pârvulescu are certe valențe simpatetice. Așa se face că la sfîrșitul lecturii cititorul are nu doar o foarte clară idee despre realitatea politică, socială, culturală, economică a Bucureștiului interbelic, dar și sufletul plin de emoția descoperirii rădăcinilor, a legăturilor secrete care leagă viața
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
orășenești, și nu doar din mica burghezie, își aveau o apropiată ascendență țărănească. Modul în care aristocrația și-a menținut rândurile preluând vârfurile burgheziei, prin încuscriri fa-vorabile, ne era mai puțin cunoscut - el necesită acele căutări prin arhive implicând o certă specializare, dacă nu și un anume fanatism - profesional. Aristocrația națională, critic și polemic văzută prin pana lui Mateiu I. Caragiale, ca "din belșug altoită cu sânge țigănesc", iar din studierea arborilor genealogici, împrospătată, prin secole, cu sânge balcanic și mai
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
obsedase generații de scriitori de mai înaintea lui, până la postmoderniști posedă timbrul autenticității, al unei necruțătoare investigații coborând în abisal și acceptând vătămarea eului, ca pe un dat necesar autoscopiei. Nu mai puțin, din acest fanatism al autenticității generează o certă calitate a observației, în alcătuirea de portrete, în crearea de situații-cheie, pe tiparul unor experiențe existențiale reale, în captarea detaliului simptomatic, în realizarea atmosferei, capabilă a construi cadrul, acela al societății noastre citadine din deceniile interbelice. În punctarea senzației imediate
Anton Holban, retrăit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14875_a_16200]
-
aerul în jurul fiecăruia dintre noi. Dragoș, aici te contrazic puțin. imediat după ce “incidentul” a căpătat amploare, Simona Tache a intervenit pe pagina sa personală și s-a delimitat fățiș de atitudinea colegului său. Am vrut să intervin și să o “cert” pentru intervenția ei inoportuna, în opinia mea conform căreia colectivul trebuie să primeze în fața opiniei personale, chiar dacă direcțiile de exprimare sunt contrarii. Dar m-am abținut. O să îmi spui, poate, ca Simona este doar colaborator și că nu reprezintă o
Suflet de troll by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82381_a_83706]
-
prelungiri le resimțim încă și astăzi, și nici controverselor pe care le-a provocat atitudinea sa civic-evreiască într-o societate românească în bună măsură rinocerizată, înecată într-un val de trivialitate, cum se exprimă însuși autorul. Un lucru este însă cert: M. Sebastian nu era de felul lui un luptător, un protestatar extrovertit, un om al acțiunii directe. Războaiele acestui estet retractil, cultivat și elitist, lipsit de intransigență (,prea suplu", cum singur se caracterizează undeva), de o sensibilitate și discreție aproape
Taina lui Mihail Sebastian by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/10728_a_12053]
-
el ,orizonturi largi, umaniste"; pe G. Călinescu îl citește cu interes, dar îl detestă ca om. Mai caldă și mai nedrămuită este admirația lui pentru o serie de scriitori din generații mai tinere: Ion Negoițescu, ,un băiat serios, cu vocația certă de critic literar, care judecă pe plan european valorile românești" (apreciere din 1947); soții Ileana și Romulus Vulpescu sunt ,culți, iubesc muzica și poezia, sunt sinceri și deschiși în conversație, cu gust"; Mircea Cojocaru, ,talent cert, pe linia liricii românești
Centenar Petru Comarnescu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11122_a_12447]