159,180 matches
-
Telefil 2 februarie 2003. Începe o lună splendidă de iarnă. E o seară liniștită; motoarele televiziunilor duduie dând cetățenilor patriei produse abundente și variate; prezentatorii de jurnale se introspectează nu cumva să fi rămas pe dinafară vreo crimă, vreun incendiu, vreo prostituată, vreun pește, vreun corupt, vreun... Groaznic trebuie că le e!; meteorologii se impacientează că temperaturile de minus
Jurnal de cobai cine-telefil by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14153_a_15478]
-
Cristian Teodorescu În ultimele luni diverși cetățeni străini rezidenți în România mi-au spus că se simt "monitorizați" și că li se ascultă telefoanele. Oameni de afaceri, slujbași pe la diverse firme, corespondenți de presă. De această atenție se bucură, mi-au declarat ei înșiși, și cetățeni români
Supravegherea străinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14213_a_15538]
-
diverși cetățeni străini rezidenți în România mi-au spus că se simt "monitorizați" și că li se ascultă telefoanele. Oameni de afaceri, slujbași pe la diverse firme, corespondenți de presă. De această atenție se bucură, mi-au declarat ei înșiși, și cetățeni români care lucrează în mass-media sau sînt angajați pe la firme străine în funcții importante. Azi, unul, mîine altul, asta ca să nu mai vorbesc de propriile mele bănuieli, în ceea ce mă privește. Compatrioții noștri fac din cînd în cînd scandal în
Supravegherea străinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14213_a_15538]
-
mîine altul, asta ca să nu mai vorbesc de propriile mele bănuieli, în ceea ce mă privește. Compatrioții noștri fac din cînd în cînd scandal în presă pe această temă. Nu toți însă. Funcționarii la firmele mixte se abțin. Pe fiecare dintre cetățenii străini care mi-au spus asta în convorbiri particulare, l-am întrebat dacă îl pot cita. Nu! În nici un caz! Din precauții față de imaginea firmelor la care lucrează, firme care nu vor să fie tîrîte în scandaluri de presă, m-
Supravegherea străinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14213_a_15538]
-
o poziție și nu vreau să am probleme!’ Această filosofie a "poziției" e, din păcate, din ce în ce mai răspîndită în anumite medii de la noi, asezonată cu termeni precum "standing-ul personal", "prudența elitară" etc. Mai pe șleau spus, poziția bate convingerea. Cu cetățenii străini lucrurile stau altfel. Aceștia nu vorbesc pentru că sînt străini. Temerea lor e că dacă ar ieși cu declarații în presă nu ar stîrni un curent de simpatie în opinia publică, ci ar fi luați la ochi și mai mult
Supravegherea străinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14213_a_15538]
-
nu doar salariile ci și orice alt fel de avantaje ale angajaților, a devenit pretextul unui război civil mediatic. Pe de o parte, o mână de experți ai Ministerului Finanțelor, în discursul cărora citeai un amestec de ură dementă față de cetățean și-o scabroasă slugărnicie față de mai-marii țării, pe de alta, reprezentanții angajatorilor, speriați de moarte de noua lovitură primită. Conflictul e fals de la un capăt la altul, pentru că nu-l privește în nici un fel pe nenorocitul care-și duce zilele
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
categorii, alese pe sprânceană, de bugetari. Lăsând de-o parte cohorta de parlamentari, miniștri, consilieri, secretari de stat, directori generali, șefi și sub-șefi de regii, există ramuri întregi de români care trăiesc pe seama restului populației. Cu ce-or fi mai "cetățeni" polițiștii și militarii, să zicem, ca să se bucure de rețele paralele de spitale, case de odihnă, terenuri de sport, facilități la transportul public și priorități la locuințe? Ce produc ei pentru țară, că de "liniște" și "siguranță" nici nu poate
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
Ca să nu mai spun că dnii Tănase și Petrișor s-au făcut că nu știu că embargoul n-a afectat niciodată medicamentele, ajutoarele umanitare și în general produsele vitale. Admit că nimănui nu-i place războiul și că milioanele de cetățeni obișnuiți ai Irakului au toate motivele să nu-l dorească. Dar oare cine poartă răspunderea pentru faptul că una dintre țările cu cea mai veche civilizație de pe glob a ajuns un pericol mortal pentru civilizația actuală de pe planetă? Și cum
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14211_a_15536]
-
ca un dictator, Regele a condus țara democratic, numind guvernele doar cu sprijinul Parlamentului; alegerile s-au desfășurat regulat și au fost libere. Regele a detestat extremismul, comunismul și fascismul, și a făcut tot posibilul pentru zdrobirea lor. În timpul domniei sale cetățenii români, indiferent de naționalitate și religie, au avut aceleași drepturi - evident, cu excepția extremiștilor. Cînd, în 1938, Carol a instaurat un regim autoritar (și nici pe departe dictatorial), a făcut-o împins de situația externă, de contextul european specific în preziua
Scrisori portugheze - Carol II by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14239_a_15564]
-
pe Ion Iliescu: " Cred cu toată sinceritatea în dreptul și datoria parlamentarilor de a participa la toate procesele politice, economice și sociale ale vremii lor. În Parlament sînt aleși oamenii cei mai reprezentativi, cei mai capabili și cei mai dăruiți dintre cetățeni." Cronicarul are mari îndoieli asupra felului în care se ajunge parlamentar în România - fiind vorba de alegeri pe liste de partid, nu de oameni luați la puricat de alegători, așa cum vrea să dea de înțeles poetul senatorilor. Dar comparația avîntat
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14267_a_15592]
-
el, francezul volubil, spumos, boem) înregistrează imagini ale unei stări de teamă generală, interzicîndu-și orice comentariu. Nu poate fi oprit să meargă, însoțit, desigur, la magazin. La magazinul pentru turiști occidentali, imens, bogat și pustiu, aflat, fatalmente, în preajma magazinului pentru cetățenii sovietici. Sonia simte apropierea catastrofei, imploră, protestează. "Prea tîrziu. Trec pragul și observ sute de persoane care stau la coadă și care duhnesc a mizerie. Imposibil de găsit ceva mai murdar, mai sordid. Nimic altceva decât zdrențe, chipuri răvășite, îngrozitoare
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
a dezvăluirilor simenoniene. Retorica dublă a lui Gide și a lui Istrati nu funcționează aici. Lui Simenon îi sunt indiferente și promisiunile luminoase ale zorilor revoluției bolșevice și tragica deviere ideologică din anii '30. Revoluționari sau contra-revoluționari, bolșevici sau apolitici, cetățenii sovietici sunt puși în raport doar cu umanitatea și normalitatea. Nici politica, nici strategiile economice, nici retorica ideologică nu încarcă textul cu semnificații și interpretări fastidioase. În reportaj, ca și în roman, Simenon e direct, simplu, transparent, aproape lipsit de
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
Nici un "contract moral" nu se interpune între imaginea pe care o avea despre Uniunea Sovietică înainte de a ajunge acolo și cea dobândită la întoarcere. Nici un compromis nu-și are rostul. Peuples qui ont faim devine, deci, mărturia limpede a unui cetățean al lumii care nu știa, înainte, nimic despre "miracolul sovietic". Și care nu știe nimic în plus față de ceea ce a văzut, a simțit și a scris. Georges Simenon, Peuples qui ont faim în vol. Mes apprentissages. Reportages 1931- 1946, édition
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
ceva cînd a lovit, intrînd pe contrasens, un taximetru și a plecat apoi în trombă, nerăspunzînd somațiilor a trei agenți de circulație? Nu, nimeni nu pățește nimic într-o Românie a fărădelegii legale, dacă nu cumva e vorba de un cetățean oarecare, de un amărît, de un păgubos. D-nii Dragomir, Becali și Nețoiu, granguri mari, sînt scutiți de emoții din astea. Cît despre TVR 1, iertat să fiu, dar neprofesionalismul emisiunii cu pricina i-a ridicat d-lui Dragomir mingea la
Sfînta mare nerușinare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14294_a_15619]
-
Edith, am uitat cum a murit F., ștergându-se la fund cu o perdea. Am uitat că nu mai am decât o singură șansă. Am crezut că Edith se va odihni într-un catalog. Am crezut că sunt un simplu cetățean, un particular, beneficiar al serviciilor publice. Am uitat de constipație! Constipația însă nu m-a lăsat să uit. Sunt constipat din clipa când am întocmit lista. Cinci zile stricate încă din prima lor jumătate de oră. De ce eu? - marele of
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
globalizare: "dominație mondială a pieței libere sau stadiu multinațional al capitalismului". Dar nu toată lumea o sancționează pozitiv. De pildă Masao Miyoshi imputa "economiei globale" caracterul exclusivist. Drept urmare, e de părere că "trebuie să descoperim sensul totalității care include pe toți cetățenii lumii", ceea ce înseamnă "înlocuirea economiei politice prin cultură ca paradigmă centrală". Dar, vai, cultura însăși e profund divizată. Pe de o parte, există cultura occidentală, emanație a burgheziei industriale și tehnocratice, solidară în competiția mondială, iar pe de alta cea
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
să nu mai acorde burse pentru etnicii maghiari din România, pentru a-i determina să rămînă pe plaiurile natale. Să ne imaginăm ce ecou ar fi avut o cerere asemănătoare din partea PSD adresată țărilor care acordă burse sau care primesc cetățeni români temporar sau definitiv. Revenind la UDMR și la cererea sa, cine a sădit în rîndurile tinerilor maghiari din România ideea că nu pot face studii în țară fără a li se prejudicia identitatea etnică? UDMR a ajuns, în prezent
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]
-
mă înțelegeți la fel de bine, dacă nu și mai bine, decât mulți dintre francezi, și avem astfel siguranța unei foarte bune comunicări între noi. Iar ceea ce doresc din toată inima, ca universitar, este universalitatea care se află în spatele acestui cuvânt. în calitate de cetățeni, să reușim să conservăm împreună această posibilitate de a comunica în mod direct, - Dumneavoastră cu un francez, cu un italian, cu un german, eu cu colegii mei spanioli, germani sau englezi, fără să trecem prin acel soi de jargon universal
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
lăudătorii ad-hoc ai modelului chinezesc. Cronicarul care mai știe cîte ceva despre chinezi fără a-l fi însoțit pe premier în China începe să-și pună întrebarea, citind asemenea articole, de ce n-are România o populație de cîteva miliarde de cetățeni și de ce nu sînt chinezii ca românii, ca să ne explicăm ce se întîmplă în China pornind de la ceea ce știm de acasă? Fiindcă să ne întrebăm de ce nu sînt românii ca chinezii e o tîmpenie. * Expert în recursuri în anulare, procurorul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15058_a_16383]
-
anumit rol doar în redistribuirea sărăciei, așa cum se vede aproape săptămânal și în splendida societate românească. Personal, mă deprimă doi indicatori. Primul: numărul absolvenților de studii superioare. Media vest-europeană este de aproximativ de un posesor de diplomă universitar la nouă cetățeni, în timp ce în România abia unul din douăzeci de inși a absolvit o facultate. în cifre absolute, diferența e copleșitoare: treizeci și opt de milioane și jumătate în U.E., comparat cu aproape un milion în România. La acest capitol, suntem net
Cu marchizul de Sade în U.E. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15078_a_16403]
-
în presă", apoi legea lui Pașcu, legea audio-vizualului, care nu și-a dus schimbările pînă la capăt (închisoarea rămîne ca pedeapsă în cazul calomniei), ieșirile grave ale unui secretar de stat de la Ministerul Justiției, Dorin Trifoi, discriminarea inadmisibilă între om (cetățean) și funcționarul public sînt fapte care ne discreditează în fața Europei. Comentariile defavorabile apărute în Le Monde, Financial Times și altele nu-i alarmează pe oficialii noștri. Nu. Reacția este aceeași: "cum au îndrăznit "ăia" să scrie așa ceva despre noi sau
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
în iulie 1972, care nu acceptă, de asemenea, umilințele și desconsiderarea politicienilor ce ne conduc. La urma urmelor, se uită, constant un lucru: dumnealor sînt în slujba noastră, pentru simplul motiv că au fost aleși. Funcționarul public este în slujba cetățeanului și nu deasupra lui. Există legături primejdioase în felul în care unii înțeleg realitatea. Ar fi simplu să spunem "e problema lor". Aceste percepții asupra lumii, a puterii, a eticii și responsabilităților, percepții deformante ca oglinzile lui Alice dintr-o
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
prea puțini aceia care scapă din această legătură în care prezentul și viitorul sînt încă legate ombilical de trecut. Ceaușescu n-a murit. Trăiește și are o mie de capete! În Japonia, funcționarul public se pleacă pînă la pămînt în fața cetățeanului. De el și numai de el depinde soarta sa pentru că se află, logic, în slujba lui. Acolo și în alte locuri civilizate, fiecare om are buricul lui. Am să mai votez în țara mea atunci cînd legea îmi va permite
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
grație feminină și entuziasm, 25 ca energie și dorință de comunicare, dar mulți ca înțelepciune, dragoste pentru tineri, profesionalism și cunoaștere. De când a reluat legăturile sufletești cu orașul natal, întrerupte de mai bine de o jumătate de veac, a devenit Cetățean de onoare al Ploieștiului îmbrățișând cu drag instituțiile muzicale ale locului. Meritele i-au fost recunoscute și de Universitățile de Muzică din Brașov și București care i-au conferit titlul de Doctor Honoris Causa și de Fundația Culturală, pentru propagarea
Tinerețe fără bătrânețe by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15116_a_16441]
-
la post. Acum, de cînd cu telefoanele mobile, ministrul nici măcar grija asta n-o mai are. E adevărat că nici viața de parlamentar nu e de lepădat, dar ministrul e o persoană specială. El a fost numit, nu ales de cetățeni care își fac iluzii despre partidele în care cred, punînd ștampila votat pe liste din care răsar nume care nu interesează pe nimeni. Ministrul e floarea partidului aflat la putere. El e tot ce poate da mai acătării partidul care
Răspunderea miniștrilor români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15183_a_16508]