1,389 matches
-
Mediu Timpuriu și alta din Evul Mediu. În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Unul este un al doilea sit arheologic de la Coroteni, aflat în punctul „Cetățuia” și cuprinzând urmele a două așezări una eneolitică (cultura Boian) și alta din Epoca Bronzului (cultura Monteoru). Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură și se află în satul Slobozia Bradului: biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” a schitului Rogozu
Comuna Slobozia Bradului, Vrancea () [Corola-website/Science/301900_a_303229]
-
că Țel Akko. Ea a fost așezată pentru prima oara în epoca bronzului timpuriu, dar a a fost părăsita apoi vreme de un mileniu. Cand a fost reînnoita în epoca bronzului mijlociu ea a cuprins un oraș fortificat și o cetățuie. Aceasta este perioada în care Acra este menționată în Textele execrațiilor din Egiptul antic. Orașul canaanean- fenician a ajuns la culmea înfloririi în veacurile al XIV-lea și al XIII-lea î.H., cănd posedă un port activ, aflat în
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
toți sașii din Sibiu, Mediaș, Brașov și Țara Bârsei. 1521: Judele Brașovului, "Johann (Hans) Benkner", primește de la "Neacșu" din Câmpulung, într-o epistolă scrisă în limba română, vești despre mișcările trupelor turcești de dincolo de Dunăre. 1524: Se construiește în lemn Cetățuia, o puternică fortăreață pe Dealul Cetății. Curând, va fi cucerită și distrusă din ordinul lui Petru Rareș, acesta punând bazele actualei clădiri din piatră. Incendiată în 1618, avea să fie refăcută în 1625, adăugându-i-se o fântână de 81
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
comună Cornești). Douăsprezece obiective din comuna Miroslava sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași că monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl de „la Râpă” (1 km nord de satul Brătuleni); fortificația de pământ („Cetățuia”) din secolele al II-lea-al III-lea e.n. de la Valea Ursului; așezarea din perioada Halstatt aflată la est de „Cetățuie” în zona aceluiași sat; și situl de „la Bulgarie” de la marginea nord-estică a satului Miroslava. Situl de „la Râpă
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl de „la Râpă” (1 km nord de satul Brătuleni); fortificația de pământ („Cetățuia”) din secolele al II-lea-al III-lea e.n. de la Valea Ursului; așezarea din perioada Halstatt aflată la est de „Cetățuie” în zona aceluiași sat; și situl de „la Bulgarie” de la marginea nord-estică a satului Miroslava. Situl de „la Râpă” cuprinde urme de așezări din eneolitic (cultură Cucuteni), eneoliticul final (cultură Horodiștea-Erbiceni), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
î.e.n.), eneolitic (cultura Gumelnița), Epoca Bronzului (cultura Monteoru), perioada Halstatt, perioada geto-dacică, până în epoca migrațiilor. Al doilea cuprinde o singură așezare neolitică aparținând culturii Boian, aflată la 800 m vest de satul Băești. Al treilea sit arheologic, din punctul „La Cetățuie”, în valea Maului și valea Pluteșului, de lângă satul Cernătești, cuprinde o cetate medievală din secolele al XVI-lea-al XVII-lea, și o așezare și o necropolă aparținând culturii Monteoru (Epoca Bronzului, mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.
Comuna Cernătești, Buzău () [Corola-website/Science/300808_a_302137]
-
din Wiesbaden) ș.a. Pe teritoriul orașului au fost găsite vestigii de la celți, care provin încă din jurul anului 1000 î.Hr. Izvoarele minerale ale Wiesbadenului erau cunoscute încă de pe vremea romanilor. Prin anii 9 - 15 d.Hr. aceștia au dispus construirea unei cetățui în apropierea izvoarelor. Ele au fost pentru prima dată descrise de către Plinius cel Bătrân în lucrarea sa "Naturalis historia" din anul 77 d.Hr. Pe aceste locuri s-a format mai apoi și prima așezare romană care s-a numit
Wiesbaden () [Corola-website/Science/302563_a_303892]
-
cuprins: "1910", coloana 5 va avea următorul cuprins: "2897601,43", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al municipiului Brașov, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 129/2013"; - la poziția nr. 537, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Str. Cetățuia", coloana 4 va avea următorul cuprins: "1949", coloana 5 va avea următorul cuprins: "347419,71", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al municipiului Brașov, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 129/2013"; - la poziția nr. 538, coloana 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250643_a_251972]
-
7, ap. 73, sectorul 2. 118. Carutasu Elisabeta, născută la 11 martie 1953 în București, România, fiica lui Ion și Floarea, cu domiciliul actual în Suedia, Byalvsvagen 5, 128 47 Bagarmossen Stockholm, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Cetățuia nr. 2, bl. M20, sc. 1, ap. 89, sectorul 6. 119. Ursachi Marius-Dan, născut la 21 iulie 1981 în București, România, fiul lui Constantin și Elisabeta, cu domiciliul actual în Suedia, Byalvsvagen 5, 128 47 Bagarmossen Stockholm, cu ultimul domiciliu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
1, ap. 89, sectorul 6. 119. Ursachi Marius-Dan, născut la 21 iulie 1981 în București, România, fiul lui Constantin și Elisabeta, cu domiciliul actual în Suedia, Byalvsvagen 5, 128 47 Bagarmossen Stockholm, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Cetățuia nr. 2, bl. M20, sc. B, ap. 89, sectorul 6. 120. Wimmer Radu Eugen, născut la 19 mai 1970 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, fiul lui Crăciun Eugen și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 85051 Ingolstadt, Vogelfeldstr. 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
pune problema leninismul această colecție avea ca temă viețile oamenilor obișnuiți în lumea reală cu un ton matur ele constau din volume de corespondență note și manuscrisele operelor sale publicate în timpul vieții a doua zi era plănuit atacul agenților asupra cetățuii la fel și în viața domestică de fiecare zi există posibilitatea de a te inspira din evenimentele lumii naturale fauna este reprezentată de mistreț iepure lup vulpe urs cerb râs căprioară veveriță este expresia unui altruism mișcător și totodată aceea
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
sfârșitul celei de-a treia domnii moldovenești. Biserica a fost închinată de Gheorghe Duca vodă la Arghirocastro (lângă Adrianopol, Bulgaria), în schimbul Mănăstirii Hlincea, pe care a scos-o de sub această ascultare, făcând-o să atârne de noua sa ctitorie, Mănăstirea Cetățuia. În interiorul bisericii, se găsește un pomelnic care începe cu Eustratie Dabija Vodă și Ecaterina Doamna. Pe vremuri orașul Iași a avut ca cimitir central curtea Bisericii Sfântul Ioan Gura de Aur. Astfel în interiorul și în curtea bisericii se mai păstrează
Biserica Zlataust () [Corola-website/Science/318060_a_319389]
-
dintre aceștia îi doreau sfârșitul. Trupele austriece și ungurești, împreună cu trupe moldovenești aliate, au jefuit târgurile aflate în calea lor. Domnitorul Mihai Racoviță, neavând bani să plătească mercenari și dispunând numai de o gardă de oameni credincioși, ""se mutase în Cetățuie, și nici acolo în Cetățuie nu mâne, ce, mâne câte la un locu de nu-lu scia nime; că și boierii săi încă nu erau drepți, ce mulți dintre dânșii se agiunsese cu catanele"" Pe de altă parte, sultanul nemulțumit de
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
Trupele austriece și ungurești, împreună cu trupe moldovenești aliate, au jefuit târgurile aflate în calea lor. Domnitorul Mihai Racoviță, neavând bani să plătească mercenari și dispunând numai de o gardă de oameni credincioși, ""se mutase în Cetățuie, și nici acolo în Cetățuie nu mâne, ce, mâne câte la un locu de nu-lu scia nime; că și boierii săi încă nu erau drepți, ce mulți dintre dânșii se agiunsese cu catanele"" Pe de altă parte, sultanul nemulțumit de prădăciunile săvârșite de austrieci, îi
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
moldoveni care se aliaseră trupelor austriece sub conducerea sulgerului Gheorghieș Velicico din Câmpulung. În total, trupele aflate sub comanda lui Ferentz numărau "800 de oameni" . Auzind de apropierea austriecilor, domnitorul Mihai Racoviță, împreună cu oastea sa, s-a retras la Mănăstirea Cetățuia. El a lăsat de pază la Curtea Domnească aproximativ 200 de slujitori comandați de baș-bulubașul Stoian Sârbul. Acest incident este povestit cu multe amănunte și în cronici. Ostașii austrieci și moldoveni ajunși în oraș și fiind înfrigurați de gerul aspru
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
ai spătarului Miron Cuza. Aceștia s-au alăturat invadatorilor și au pornit toți spre Mănăstirea Frumoasa, unde au așteptat lângă un pod și restul armatei care rămăsese în urmă. Pe la orele 3 ale serii, trupele austriece se aflau în jurul Mănăstirii Cetățuia. Înăuntru, slujitorii trăgeau clopotele pentru a-i chema pe tătari în ajutor. Convinși de marele vistiernic și de trimisul turc, pe la orele 5 seara, au sosit din toate părțile călăreții tătari. Din târg s-au alăturat 500 de ostași moldoveni
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
seara, au sosit din toate părțile călăreții tătari. Din târg s-au alăturat 500 de ostași moldoveni împrăștiați de frig pe la casele lor, precum și negustorii și slujitorii domnești, chemați de domnitor. Atacați de tătari, austriecii au renunțat să mai asedieze Cetățuia și au coborât la podul de peste heleșteul aflat între mănăstirile Cetățuia și Frumoasa. Deși austriecii foloseau puști, iar tătarii foloseau săgețile și arcanele, în spatele austriecilor au ieșit ostașii aflați la Cetățuie purtând năframe albe la braț, pentru a se deosebi
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
au alăturat 500 de ostași moldoveni împrăștiați de frig pe la casele lor, precum și negustorii și slujitorii domnești, chemați de domnitor. Atacați de tătari, austriecii au renunțat să mai asedieze Cetățuia și au coborât la podul de peste heleșteul aflat între mănăstirile Cetățuia și Frumoasa. Deși austriecii foloseau puști, iar tătarii foloseau săgețile și arcanele, în spatele austriecilor au ieșit ostașii aflați la Cetățuie purtând năframe albe la braț, pentru a se deosebi de cătanele moldovenești trădătoare. Lupta a durat cam trei ore, tătarii
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
Atacați de tătari, austriecii au renunțat să mai asedieze Cetățuia și au coborât la podul de peste heleșteul aflat între mănăstirile Cetățuia și Frumoasa. Deși austriecii foloseau puști, iar tătarii foloseau săgețile și arcanele, în spatele austriecilor au ieșit ostașii aflați la Cetățuie purtând năframe albe la braț, pentru a se deosebi de cătanele moldovenești trădătoare. Lupta a durat cam trei ore, tătarii lovind năprasnic și despuind pe morți și pe răniți. Cătanele austriece au început să se retragă în pădurile Hlincei, fiind
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
Cătanele austriece au început să se retragă în pădurile Hlincei, fiind urmăriți de tătari și de moldoveni. Puținele cătane care au scăpat cu viață fugind au degerat de frig pe timpul nopții. A doua zi, domnitorul Mihai Racoviță a coborât de la Cetățuia la Curtea Domnească pentru a-i judeca pe trădători. Căpitanul Ferentz a fost adus în fața domnitorului legat cu o funie de gât de către tătari. La sfatul turcilor, el l-a răscumpărat pe Ferentz de la Cantemir-Mârza, hanul tătarilor, cu 200 galbeni
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
Ferentz - în locul numit "La Părasca" - și crucea cu inscripția se pot vedea și astăzi lângă șoseaua care străbate târgușorul Nicolina . Într-un document dat de către domnul Mihai Racoviță la 10 ianuarie 1717 pentru a se acorda scutiri de dări Mănăstirii Cetățuia se notează că: Frință căpitanul au venit cu nemții și cu cătane ca să ne ia pe noi, precum au luat pe domnul muntean de la scaunul din București... și ne-au lovit joi, la 8 ceasuri din zi. Și lovindu-ne
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
ne ia pe noi, precum au luat pe domnul muntean de la scaunul din București... și ne-au lovit joi, la 8 ceasuri din zi. Și lovindu-ne fără veste în curte cu război, apărându-ne, am mers la mănăstire la Cetățuia. Și în mănăstire, înconjurându-ne, ne-au bătut. Și tâmplându-se și o seamă de tătari la sfânta mănăstire la Aron-Vodă, au venit și ei întru ajutor și am ieșit și noi din mănăstire și dând război nemților... i-am înfrânt
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
de piatră legate între ele cu scoabe de fier. În localitate au fost aduși, din Asia Mică, Crimeea și din alte centre cucerite de către tătaro-mongoli, specialiști în toate domeniile gospodăriei, aceștia refăcând „orașul” cucerit într-un centru cu aspect oriental. Cetățuia mai veche din pământ și lemn a fost nivelată, iar pe ruinele ei s-a construit o cetate nouă, din piatră. În erau construite clădiri timpice pentru localitățile Hoardei de Aur: o moschee, un mausoleu, caravansaraie și băi de tip
Șehr al-Djedid () [Corola-website/Science/333776_a_335105]
-
așezărilor. În zonele periferice se aflau meseriașii, care erau cel mai des olarii, fierarii, giuvaergii, constructorii. În interiorul citadelei orașului se afla o clădire mare, lipită de zidul de nord al construcției. Fiind orientată cu intrarea spre sud, clădirea, ca și cetățuia, avea o formă neregulată și un plan întortocheat. Peretele de răsărit al clădirii era mai scurt decât cel de asfințit. Pereții clădirii erau făcuți din cărămidă pătrată. Se întrebuința cărămida arsă la roșu și cea numai uscată la soare. Era
Șehr al-Djedid () [Corola-website/Science/333776_a_335105]
-
decembrie 1892 și integral la sfârșitul anului 1892 de Editura Hetzel. Acțiunea romanului se petrece în majoritate în Munții Carpați din Transilvania. În satul Werst (în traducerea română Verești) din Transilvania, ciobanul Frik remarcă într-o zi că din vechea cetățuie în ruine a baronului Rodolphe de Gortz, aflată pe un pisc deasupra trecătorii Vulcan, iese un fir de fum. Cetățuia era abandonată de zeci de ani, iar localnicii credeau că acolo erau fantome care veniseră să o ocupe. Tânărul pădurar
Castelul din Carpați () [Corola-website/Science/320184_a_321513]