799 matches
-
București, 1985, 85-86; Manolescu, Istoria, I, 136-137; Tudor Dumitru Savu, Obsedanta exactitate, TR, 1996, 11; Dan Mănucă, Insectarul realismului socialist, CL, 1996, 3; Andrei Grigor, O radiografie alfabetică?, CC, 1996, 8; Radu Ciobanu, Arhipelagul bolnav, „Cuvântul liber”, 1996, 1619; Doina Cetea, „Romanul «obsedantului deceniu»”, „Adevărul de Cluj”, 1996, 1593; Poantă, Dicț. poeți, 108-109; Doru Burlacu, „Relația epică”, VTRA, 2000, 10-11. A.C.
ISTRATE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
în consecință, cu preponderența sau conlucrarea mai multor norme de clasificare a elitarului: merit personal, rang, talent, bogăție, origine socială 12. Pentru perioada aflată în atenția noastră a fost încropită chiar și o familie de cuvinte ce desemnează elita: boier, cetit, dăscălit, domn, de frunte, gentilom, mărire, nenuș, polit 13. Sfera tematică e foarte largă, elitele trebuind a fi înțelese în contextele respective și în lumina faptelor săvârșite de componenții lor. Pentru a înțelege mecanismele de funcționare a elitelor, în orice
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
C. Stere, Carol Ardeleanu, Mircea Damian, I. Valerian. În comentariul Oradea în român (798/1932), este abordat românul lui M.G. Samarineanu Romanța fără note, tratând un subiect local. Nici literaturile străine nu sunt uitate. M. San-Marino (M.G. Samarineanu) semnează articolul Cetind pe Erich Maria Remarque, în care prezintă românul Pe frontul de vest, nimic nou. Se traduce din Cehov (povestirea Un domn cunoscut, în românește de George A. Petre); se publică interviuri cu scriitori în vogă (Cum se poate lua un
GAZETA DE VEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287193_a_288522]
-
în 1888 își ia bacalaureatul. În ultimele două clase activa în mișcarea socialistă, răspândind material propagandistic și conferențiind la clubul ieșean al socialiștilor. O caracteristică primordială a naturii lui I. este precocitatea. Spunând mai târziu că „n-a învățat a ceti și scrie”, acestea fiind „lucruri care i-au venit de la sine”, el mărturisea că la șase ani citise în original pe Champfleury, Amédée Pichot, Émile Souvestre, parcursese letopisețele editate de Mihail Kogălniceanu, adăugând: „Știam pe de rost fabulele din Florian
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
număr. În două articole este omagiat poetul Ion Păun-Pincio, iar în numărul 3-4/1929 redacția polemizează cu „grămăticul” Mircea Eliade. O rubrică originală este „Cartea neagră”, unde sunt nominalizați „cetitori ai noștri care au avut eleganta obrăznicie de a ne ceti și a nu ne plăti revista”. Alți colaboratori: Octav Sargețiu, Aurel Lambrino. I.R.
REVISTA TINERIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289269_a_290598]
-
Constantin Abăluță, Florența Albu, Ioan Alexandru, Tudor Arghezi, A. E. Baconsky, George Bacovia, Maria Banuș, Horia Bădescu, Marta Bărbulescu, Vlaicu Bârna, Mihai Beniuc, Lucian Blaga, Eta Boeriu, Radu Boureanu, Ion Brad, Constanța Buzea, Nina Cassian, Alexandru Căprariu, Radu Cârneci, Doina Cetea, Ion Cocora, Sina Dănciulescu, Nicolae Diaconu, Ștefan Aug. Doinaș, Anghel Dumbrăveanu, Victor Eftimiu, Victor Felea, Dinu Flămând, Matei Gavril, Ovidiu Genaru, Gheorghe Grigurcu, Bazil Gruia, Romulus Guga, Aurel Gurghianu, Ion Horea, Negoiță Irimie, Mircea Ivănescu, Angela Marinescu, Gabriela Melinescu, Mircea
STEAUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289896_a_291225]
-
1994, 229-233; Ioan Țepelea, Asumarea stării de criză, „Unu”, 1995, 12; Ioan Holban, Zile și nopți la persoana întâi, CRC, 1996, 1-2; L. D. Clement, „Povero pagliaccio”, „Bucovina literară”, 1996, 3-6; George Vulturescu, „Agenția de eufemisme”, PSS, 1996, 8; Doina Cetea, Portrait de mots, „Bucarest matin”, 1996, 9 octombrie; Mircea A. Diaconu, Devitalizare și livresc, CL, 1997, 7; Titu Popescu, „Sinucigași de lux”, „Argo” (Bonn), 1997, 15; Ioan Romeo Roșiianu, Fulgurații de gând, VR, 1998, 1-2; Al. Florin Țene, „Agenția de
STANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]
-
cu poezie sunt prezenți Gheorghe Tomozei, Mircea Ivănescu, Mircea Ciobanu, Constantin Abăluță, Ion Mircea, Adrian Popescu, Anghel Dumbrăveanu, Augustin Pop, Mircea Petean ș.a., iar cu pagini de proză Gheorghe Schwartz, Gabriela Melinescu, Bedros Horasangian, Radu Țuculescu, Tudor Dumitru Savu, Doina Cetea, Maria Luiza Cristescu, Marian Ilea ș.a. Se remarcă un dens sector eseistic și publicistic, susținut de Eugen Uricaru, Horia Bădescu, Alexandru Vlad și Ion Mureșan. În ceea ce privește critica literară, semnează în continuare Ion Vlad, Petru Poantă, Liviu Petrescu, Mircea Muthu, Mircea
TRIBUNA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
CRĂCIUN după Octavian Goga Moș Crăciun cu barba albă, Moș Crăciun cu traista plină, Vechi stăpân atât de darnic al copilăriei mele, Azi la noi în sat te-așteaptă toată casa luminată, Cu colinde și cu cântec și cu crai cetiți în stele. Tu te furișezi în taină pe la fiecare poartă, Cu pășirea ta tiptilă nu lași urme pe zăpadă, Dar se simte întreg cuprinsul oropsiților de soartă Când lași binecuvântarea peste capul lor să cadă. Tu cobori și-n sara
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Trandafiri și viorele, Gherla, 1884; Chiuituri de care strigă feciorii la joc, Gherla, 1887; Povești ardelenești culese din gura poporului, I-V, pref. Alexiu Viciu, Brașov, 1888; ed. îngr. Vasile Netea, București, 1943; ed. București, 1957; Cine nu știe striga cetească cartea asta, adecă Chiuituri de care strigă feciorii în joc, Gherla, 1891; Starostele sau Datini de la nunțile românilor ardeleni, Gherla, 1891; Povești din popor, pref. Zaharia Boiu, Sibiu, 1895; Bocete adecă Cântări la morți, Gherla, 1897; Opșaguri cât cioplite, cât
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
română, maghiară, germană, slovacă și ruteană. Director este Desideriu Bombay, iar ca redactor responsabil figurează Gheorghe Alexici, care semnează și Coresi ori Popa Coresi. În Precuvântare se precizează că este vorba de o foaie populară („tot omul s-o poată ceti”), al cărei scop este să întărească unitatea: „una suntem toți în iubirea patriei; unească-ne deci și năzuința ca prin economie înțeleaptă să ne îmbunătățim soarta, să ridicăm bunăstarea noastră și a tuturor și a țării”. Pe lângă rubricile despre agricultură
POPORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288961_a_290290]
-
1969), Teama de oglinzi (1971), Vânătoarea de seară (1975), Murind pentru prima oară (1980), Cu inima în palmă (1981), Poeme pentru mama (1984) - este însoțită la M. de o alta parodică - Dracul verde (1972), Parodii de la „a” la „z” (1975), Cetiți-le ziua (1976), La munte și la mare... (1980). Romanul Patima (1972), care împreună cu altul, intitulat Umbra, alcătuiesc ciclul Semnul șarpelui (1974), se așază în linia romanescă inaugurată de Ioan Slavici. Câteva cărți de amintiri, în care umorul se asociază
MICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
Șoapte, București, 1970; Memoria pergamentelor, București, 1971; Teama de oglinzi, București, 1971; Dracul verde, Iași, 1972; Patima, București, 1972; Țară de dor, București, 1973; Semnul șarpelui, București, 1974; Parodii de la „a” la „z”, Cluj-Napoca, 1975; Vânătoarea de seară, București, 1975; Cetiți-le ziua, București, 1976; Întâmplări cu scriitori, I-II, București, 1979-1982; La munte și la mare..., București, 1980; Murind pentru prima oară, București, 1980; Avram Iancu, București, 1981; Cu inima în palmă, București, 1981; Poeme pentru mama, București, 1984; Secretul
MICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
Manolescu, „Patima”, RL, 1972,40; Dimisianu, Valori, 109-112; Felea, Secțiuni, 192-193; Ciobanu, Critica, 141-144; Ungheanu, Arhipelag, 210-211; Ardeleanu, Opinii, 117-119; Eugen Barbu, „Vânătoarea de seară”, LCF, 1976, 11; Gheorghe Pituț, Mircea Micu și edenul copilăriei, VR, 1976, 8; M.N. Rusu, „Cetiți-le ziua”, VST, 1976, 39; Mircea Ivănescu, „Citiți-le ziua”. Seriozitatea jocului, T, 1977, 3; Felea, Aspecte, I, 88-91; Raicu, Practica scrisului, 274-276; Iorgulescu, Scriitori, 102-104; Poantă, Radiografii, I, 105-107; Alboiu, Un poet, 171-172; Sângeorzan, Conversații, 256-262; Cândroveanu, Poeți, 113-119
MICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
salon artistic în care se întâlneau literații și pictorii aflați în refugiu și ale cărui șezători se organizau în folosul răniților). În 1919 își dă demisia din minister, rezumându-se la activitatea de gazetar. Împreună cu Liviu Rebreanu conduce magazinul literar „Cetiți-mă!” (1921-1922); în 1941 va fi director al cotidianului “București”. Din 1922 până în 1940 va funcționa ca director general (și, alternativ, inspector general) în Ministerul Cultelor și Artelor, contribuind mult la promovarea artelor, prin instituirea Premiului Național pentru poezie și
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
entuziasm (mai ales Călinescu, Lovinescu, Perpessicius), M. aduce unele tentative de inovare tehnică romanescă și, mai ales în nuvele, elementul fantastic. Casa cu geamurile portocalii, ca și nuvelele și povestirile din Măști de bronz și lampioane de porțelan (1920) și Cetiți-le noaptea (1930), parțial și romanul Bărbierul regelui Midas (1931) au o scriitură de factură postsimbolistă (în linia Henri de Régnier, Marcel Schwob, Albert Samain, Huysmans, Maeterlinck), cu filoane romantice (E.A. Poe, Nerval, E.T.A. Hoffmann), care presupun o atmosferă
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
piesa Manechinul sentimental). M. a fost și unul din marii gazetari ai anilor 1910-1940. În afară de „Revista celorlalți” și „Insula”, importante ca tribune ale orientării moderniste și simboliste în poezia românească, el mai scoate, împreună cu Liviu Rebreanu, în 1921-1922, săptămânalul ilustrat „Cetiți-mă!”. A practicat gazetăria curentă, atât ca redactor la „Viitorul”, cât mai ales în rubrica zilnică de la „Românul” (în 1914) și în articolele din ziarul de război „România” (1917-1918), unde se vădește a fi un fin analist al evenimentelor politice
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
1921; Lulu Popescu, București, 1921; Roșu, galben și albastru, București, 1924; Manechinul sentimental, București, 1926; Allegro ma non troppo, București, 1927; Spovedanii, București, 1927; Amantul anonim, Craiova, 1928; Corigent la limba română, cu ilustrații de Lucia Dem. Bălăcescu, București, 1928; Cetiți-le noaptea, București, 1930; Strofe pentru toată lumea, București, 1930; Bărbierul regelui Midas, București, 1931; Porumbița fără aripi, București, 1931; 3 și cu Rezeda 4, București, 1933; Nu sunt ce par a fi..., București, 1936; Nevasta lui Moș-Zaharia, Oradea, 1937; Ciracul
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
nr. 1-2, 1996. 85. Student fiind, la 22 de ani, el îi scrie logodnicei sale: „În ultimele trei zile am citit Critica rațiunii pure. Astăzi cred că o isprăvesc. Mărturisește că este un tur de forță: în patru zile să cetești pe Kant.” (Apud Dora Mezdrea, Nae Ionescu. Biografia, vol. I, Editura Universal Dalsi, București, 2001, p. 271.) Dincolo de teribilismul tinereții, transpare aici convingerea viitorului profesor de filosofie că o lucrare ca aceasta nu merită prea multă atenție, o convingere care
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Lupu: „Să nu se uite că au scris mână de lut, supusă greșelii!” Acest procedeu Îl Întâlnim și În unele opere literare. Celebrele Povești ale lui Ion Creangă au următoarea „Prefață la poveștile mele”: Iubite cetitoriu, Multe prostii ăi fi cetit, de când ești. Cetește, rogu-te, și ceste și, unde-i vedé că nu-ți vin la socoteală, ié pana În mână și dă și tu altceva mai bun la ivală, căci eu atâta m-am priceput și atâta am făcut
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
se uite că au scris mână de lut, supusă greșelii!” Acest procedeu Îl Întâlnim și În unele opere literare. Celebrele Povești ale lui Ion Creangă au următoarea „Prefață la poveștile mele”: Iubite cetitoriu, Multe prostii ăi fi cetit, de când ești. Cetește, rogu-te, și ceste și, unde-i vedé că nu-ți vin la socoteală, ié pana În mână și dă și tu altceva mai bun la ivală, căci eu atâta m-am priceput și atâta am făcut. Autoriul Cuprinsul (conținutul
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
vehicul spiritual modern. „Drept aceia frații miei preuților, scrisu-v-am aceste psaltiri cu otveat” - ține să specifice Coresi - „de-am scos den psaltirea sârbească pre limba rumânească și să fie de înțelegătură și gramaticilor. Și vă rog ca, frații miei, să cetiți și bine să socotiți că veți vedea că e cu adevărat”. El este convins că progresul poporului se poate realiza prin traduceri, prin dezvoltarea limbii române, prin accesul la conținutul vechilor și noilor scrieri religioase, prin cultivarea pe scară întinsă
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
scrieri religioase, prin cultivarea pe scară întinsă a luminilor cărții: „Cu mila lui Dumnezeu eu diacon Coresi deacă văzui că mai toate limbile au cuvântul lui Dumnezeu în limbă, numai noi românii n-avem și Hristos zise Matei 99: cine cetește să înțeleagă și Pavel apostol încă scrie, la Corint 155 că întru besearecă încă mai vârtos cinci minute cu înțelesul mieu să grăiesc, ca și alalți (ceilalți, n.n.) să învăț decât întunarec de cuvinte neînțelease într-alte limbi”. Alături de Transilvania
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
responsabil, „Foaia de duminecă” (1894-1897), (supliment al ziarului „Dreptatea”), având un mai accentuat profil literar. Programul este tot unul cultural-educativ, cu scopul de „a răspândi lumina minței și căldura inimei”, prin „învățături și sfaturi, pentru ca poporul nostru să aibă ce ceti și anume să aibă lucruri bune și folositoare”. Sumarul revistei confirmă acest program, în paginile ei republicându-se literatura marilor scriitori români, de la Vasile Alecsandri, la St. O. Iosif și George Coșbuc. Sunt reproduse, de asemenea, multe materiale folclorice, îndeosebi
BANATUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285598_a_286927]
-
au împărțit-o ? Baba le știa pe toate, dar, cu vorbe încâlcite, dorea să povestească și altele : câte sarmale a făcut la nunta nepoate-sii preoteasa, cum s-a dus o femeie cu șarpe în pântece la mănăstire să-i cetească popa... Lui Hortolomei nu-i vine a crede asemenea bozgoane ce-l lasă, oricum, indiferent. Are și el un năcaz cu feciorul care s- a însurat, iar bătrânii nu pot să se împace deloc cu nora. - Da’ ce nu i-
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]