259 matches
-
acum aplecat la o Foaie politică în limba națională ce folosuri poate aceasta să aducă, ca cu atîta mai luminat să se cunoască facerea de bine ce o avem prin slobozenia de nou cîștigată - dar am nădejde că nici unul dintră cetitorii noștri nu va fi care să nu- și închipuiască și să-și numere acele folosuri cu cea mai mare vioiciune. Ce au folosit la toate neamurile, aceeași ne va folosi și nouă - oh, ba mai mult! Nici de aceia nu
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
noastre și voim iarăși parte mare începătorilor să dăm hrană. După cum am fost înștiințat la începutul anului, noi vom urma regulat o dată pe săptămînă cu darea foilor noastre amîndouă pe cîte o coală. Însă dacă vom vedea cum că numărul cetitorilor noștri să înmulțește, atunci vom urma cu foaia politicească a o da de două ori pe săptămînă. Tot subt aceeași condiție făgăduim cum că vom începe o foiță cu litere lătinești, o dată sau de două ori pe lună după stările
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
pă care, precum toate națiile, așa și dînșii să cuvine să o aibă de pavăză și paladiul său? Nu, domnii miei, nu; acesta ar fi prea jalnic lucru a pricepe o astfeliu de răceală în fiii aceștii nații. Literații și cetitorii noștri nu poftesc să înceteze Foaia aceasta, ci numai planul ei să se schimbe, apucîndu-se mijloace ca acelea care, cu cît ne simțim mai rămași, cu atîta mai pă scurtă cale să ne apropie cătră scoposul cel adevărat și atunci
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
românești, în carele ca într-o oglindă se vor vede scriitori moldoveni, munteni, ardeleni, bănățeni, bucovineni, fieștecarele cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul său. Urmînd unui asemine plan, Dacia nu poate decît să fie bine primită de publicul cetitor. Cît pentru ceea ce se atinge de datoriile redacției, noi ne vom sili ca moralul să fie pururea pentru noi o tablă de legi, și scandalul o urîciune izgonită. Critica noastră va fi nepărtinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana. Vrăjmași
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
-mi dai vești decât după ce eu am răspuns. Prejudecăți de provincial (glumesc). Îndată ce am primit monografia Liceului 617 m-am bucurat mult și am luat-o s-o cetesc. La început, m-a entuziasmat stilul sfătos - mulțimea datelor agreabil oferite cetitorului... cu timpul însă m-a cam enervat nivelul intelectual, concepția didactică . exact stilul lectură din cartea de cetire curs elementar... Bineînțeles mi-a mers la inimă tot ce se spune despre neamul meu618 și ca un copil am învățat pe
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
colporteze un material care celor grăbiți le slujește drept hrană îndestulătoare. Cronicile fac bunul serviciu de a explica, de a fărâmița și - uneori - când cel care scrie cronica știe prinde esențialul și are posibilități de a-l înfățișa, cronicile dau cetitorilor material de gândit. Fiindcă avem despre cronică părerile pe care le-am spus mai sus, în numărul doi al Cadran-ului le vom insera"104. Nu numai în numărul doi al revistei vom întâlni astfel de cronici, ci chiar și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
marfă și cititorii devin o clientelă care trebuie ademenită la firma numelor cu reputație”.7 ) „în curînd - spera el - se va trăi și la noi din scris’’. Mai realiști, Felix Aderca („Scrisul nostru efemer’’)8) și Eugen Relgis („Scriitor și cetitor”)9) se plîng de nefericirea lipsei de cititori. După război, în condițiile unei piețe mai largi, rezultat al unirii tuturor provinciilor romînești, literatura, în ansamblul ei, începe să beneficieze de un regim mai favorabil. Totuși lipsa publicului rămîne una din
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la sfârșit de bătălie electorată și la debutul celui de-al doilea cincinal băsescian: zici că ne-am întors în frumoasele vremuri ale Imperiului Roman la câtă parada de latina vulgara fac jurnaliștii și comentatorii noștri. Mai întâi însă iubite cetitor al meu îngăduie-mi acum, la începutul anului acesta, MMDCCLXIII AVC AB URBE CONDITA 2, să te salut la rândul meu, după cuviință, cu un mobilizator Ave!, și să-ți adresez căteva urări de sezon: fie-ți augurii favorabili, matroana
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
scurt timp, Sally mai scrie un roman, Mariana, care însă nu a reușit să se ridice la nivelul celui dintâi 125. Din seria dedicată Finlandei face parte și articolul în care Horia Oprișan abordează din perspectivă socio-literară Cartea, editorii și cetitorii în Finlanda, propunându-și să analizeze măsura în care cartea ocupă un loc important în viața finlandezilor din perioada interbelică. Urmând această direcție, autorul mărturisește că lucrul de care va fi impresionat "cel care vizitează mai temeinic țările nordice, în
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
o manieră ușor tăioasă, acesta afirmă: "Ironici cum suntem și ne stă bine astfel, am putea spune că e ceva natural această frenezie a imprimeriei într-o țară în care hârtia e mai ieftină decât apa și unde scriitorul și cetitorul nu cer prea mult unul de la altul"127, explicând, în rândurile următoare, că finlandezii rezistă greu celor două tentații: alcoolul și hârtia. Dacă în primul caz statul a luat unele măsuri, în cel de-al doilea, l-a lăsat să
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
21 dec. 1943, p. 7. Oprișan, Horia, Literatura fineză, în "Vremea", an XV, nr. 727, 5 dec. 1943, p. 6. Oprișan, Horia, Johannes Linnankoski, în "Vremea", an. XV, nr. 727, 5 dec. 1943, p. 1. Oprișan, Horia, Cartea, editorii și cetitorii în Finlanda, în "Universul literar", nr. 15, 30 mai 1943, p. 5. Oprișan, Horia, Teatrul și viața teatrală în Finlanda, în "Universul literar", nr. 21, 30 iulie 1943, p. 2. Oprișan, Horia, Muzica și viața muzicală în Finlanda, în "Universul
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Universul literar", nr. 35, 21 decembrie 1943, p. 7. 119 Laulu tulipunaisesta kukasta, în original. 120 Horia Oprișan, Siluete literare fino-suedeze, p. 7. 121 Ibidem. 122 Ibidem. 123 Ibidem. 124 Ibidem. 125 Cf. Ibidem. 126 Horia Oprișan, Cartea, editorii și cetitorii în Finlanda, în "Universul literar", nr. 15, 30 mai 1943, p. 5. 127 Ibidem. 128 Ibidem. 129 Ibidem. 130 Ibidem. 131 Ibidem. 132 Ibidem. 133 Ibidem. 134 Ibidem. 135 Cf. Ibidem. 136 În articol apare denumirea suedeză a orașului, Åbo
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Ion Călugăru într-un mesaj adresat concetățenilor săi dorohoieni și dat în reședința sa de vară, la 30 mai 1928: Sunteți raci-aluzie la stema județului Dorohoi, un rac. Sunteți gușați etc.[...] Iată manifestul cu care a pornit la drum unu: cetitor, deparazitează-ți creierul! strigăt de timpan avion t.f.f.-radio televiziune 75 h.p. marinetti breton vinea tzara ribemont-dessaignes arghezi brâncuși theo van doesburg uraaaa uraaaaaa uraaaaaaaa arde maculatura bibliotecilor a.et p. Chr. n. 123456789000000000000000 kg. sau îngrașă șobolanii scribi
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92915]
-
unui artist“. Care mai poate fi, în această situație, rostul criticii, redusă la o îndeletnicire fără speranță și cam ridicolă în pretențiile sale de epuizare a obiectului artistic? Tot Ibrăileanu răspunde: „Salvarea criticului stă în tăria lui de a deveni cetitor“. Iar asta nu se traduce prin revenirea criticului la deprinderile copilăriei, la ipotetica (și imposibila, după Nabokov) lectură naivă. Recitirea, arta revenirii la aceleași capodopere (cu sentimentul că fiecare lectură descoperă o carte nouă) califică un „cetitor“ adevărat. Antonio Patraș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
de a deveni cetitor“. Iar asta nu se traduce prin revenirea criticului la deprinderile copilăriei, la ipotetica (și imposibila, după Nabokov) lectură naivă. Recitirea, arta revenirii la aceleași capodopere (cu sentimentul că fiecare lectură descoperă o carte nouă) califică un „cetitor“ adevărat. Antonio Patraș propune o interpretare a Adelei pornind de la aceeași imagine a lecturii creatoare de sens. Astfel, romanul din 1933 pune în scenă o poveste de dragoste trăită ca o experiență de lectură. Retractilitatea doctorului Emil Codrescu în fața dragostei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
sunt doar câteva dintre personajele pitorești care traversează romanul lui Groșan, de la Hârlău la Stambul, într-o savuroasă parodie care își seduce cititorul, atât prin talentul de povestitor al scriitorului, cât mai ales prin „profunzimea și dulceața graiului“: „îngăduie-ne, Cetitorule, care te apleci cu sfielnică grijă asupra rândurilor aceste, a face aici o pauză. Trage-ți și tu răsuflarea, hodișnete-ți ochii și lasă-i să lunece iute peste vorbe, căci n-avem nimic din ceea ce, îndeobște, îți reține atenția. Aibi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
obținerea drepturilor să fie aproape egală cu zero. În cazul lansării unui autor necunoscut, publicul poate fi extrem de imprevizibil: sunt cazuri în care un autor nou pentru publicul românesc, însă premiat, aflat în topurile străine, nu suscită nici un interes pentru cetitorul mioritic. Altă dată, un autor pe care îl lansezi cu inima cât un purice saltă ca ars în vânzări. În afară de promovare, nu prea văd aici o rețetă. Nu o văd eu... Te rog să explici, în câteva cuvinte, cum va
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
văzuți și, poate, promovați... Metamorfozele cercului: De la Sunny Jim la „îndureratul Milton al vremurilor moderne“ (I) Bogdan-Alexandru Stănescu Aud, Vasile, că ultima translațiune din epistolele înflăcărate ale lui Jim către Nora a trezit sentimente revoltate într-o zonă a publicului cetitor, public care bănuiesc că ar putea privi cu delicii porcăria de film biografic în care Ewan McGregor îl „joacă“ pe Joyce... De ce zic că aceste doamne ar fi salivat în fața scenelor cu McGregor purtând celebrii ochelari și posedând-o în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
astfel de întreprindere (sunt cunoscute în acest sens criticile pe care și le atrage Eminescu din partea colegilor junimiști pentru libertatea de a-și expune opțiunile, chiar dacă acestea nu rezonau cu politica partidului): "Noi nu ne speriem de-a supăra pe cetitor cu aceste cuvinte. Nu lingușim pe nimenea, pentru că nu suntem în stare de-a spune neadevărul, iar adevărul este singura rațiune de-a fi a unei dări de samă de orice natură"303. În cadrul articolelor polemice, Eminescu pornește de la deconstruirea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
histrionică a jurnalistului care refuză la nivel declarativ "artificiile retorice", fără ca acest lucru să conducă la dispariția acestora din texte. Punându-și scrisul în slujba adevărului, Eminescu face următoarea profesiune de credință: "Noi nu ne speriem de-a supăra pe cetitor cu aceste cuvinte. Nu lingușim pe nimenea, pentru că nu suntem în stare de-a spune neadevărul, iar adevărul este singura rațiune de-a fi a unei dări de samă de orice natură"458. Pornind de la poetica explicită a articolelor, "publicul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
recurge el însuși în focul dezbaterilor la atacuri dure, care îi vor atrage numeroase acuze în epocă. Pamfletul, ironia și satira devin armele celui care își subordonează scrisul unui unic principiu adevărul: "Noi nu ne speriem de-a supăra pe cetitor cu aceste cuvinte. Nu lingușim pe nimenea, pentru că nu suntem în stare de-a spune neadevărul, iar adevărul este singura rațiune de-a fi a unei dări de samă de orice natură"524. Istoricul este interesat de exactitatea evenimentelor prezentate
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pe larg: "Românul, cînd se necăjește rău, ori pe un lucru neînsuflețit, ori pe o ființă vie, absolut indiferent de categorie și specie, raportează ori, mai exact, trimite acel lucru sau acea ființă la originea lui naturală. Nu știu dacă cetitorul a luat bine seama la profunzimea filozofică cuprinsă în acea formulă, strălucitoare de limpiditate concretă, pe care prejudiciile unei educații cu totul nenaționale ne opresc s-o rostim tare, atît de adese cît o avem în inimă și pe limbă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
aceeași direcție a lui Iacob Negruzzi timp de 28 de ani. Datorită acestei longevități la conducerea unei reviste, se glumea pe seama redactorului șef, care se contopise cu opera. Se spunea că el este autorul, culegătorul, corectorul,directorul „ba chiar și cetitorul Convorbirilor literare”. Unde mai pui că și soția redactorului șef era numită „Consoarta Convorbirilor”. Revista a apărut la Iași timp de 18 ani (1867 - 1885Ă. Pentru ca revista să aibă cât mai mulți și valoroși colaboratori, s-a redactat și publicat
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
regăsi în cartea pe care o citești.” Garabet Ibrăileanu 197. „O adevărată cugetare este o idee nouă, stabilirea unui raport nou între două noțiuni, generalizarea unor observații - concluzia unui studiu care nu se dezvoltă - în sfârșit o idee nouă pentru cetitorul cult, în orice caz, o idee care nu e curentă și care pune o problemă.” Garabet Ibrăileanu 198. „O carte recitită niciodată nu e aceeași. O operă literară e ceea ce vedem sau mai bine, ceea ce punem noi în ea. De
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
i-o datorez, bunei lui prietenii i-o dedic”. (Tribuna nr.87/26 februarie 1930). Tribuna din 3 ianuarie 1930 informa despre premiera filmului județului Câmpulung „turnat de o casă de filme din București din inițiativa prefecturii locale”, față de care cetitorii și gazeta se întrebau: „Film îi lipsea Câmpulungului, nu se putea oare da o mai folositoare întrebuințare celor 140.000 lei cheltuiți cu turnarea filmului, când orașul capitală de județ n-are nici o stradă pavată, toate ulițele începând cu strada
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]