780 matches
-
lungi pe malul fluviului, New York Times-ul livrat la poartă, la plăcerea oferită de cîte o aventură sexuală ocazională. Nevestele de dentiști, Încălzite de martiniuri, strălucesc, aruncînd o lumină aurie care se reflectă În inelul din nasul obișnuitei barului, În chelia lui Zamyatin, În sticla de gin din mîna barmaniței care plutește pe deasupra paharelor de martini. Wakefield se străduiește să nu devină optimist. Optimismul i-ar putea duce de rîpă Întreaga carieră. Frumoasa barmaniță, pe numele ei Mitch, face casa, pregătindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
se înclinase în altă direcție. De unde, înainte, fusese într-adevăr superagentul imobiliar cu un șarm letal, sigur pe talentele și pe valoarea lui, capabil să părăsească Dunn și Dustard în orice secundă, pentru orice i-ar fi venit lui pe chelie, acum era obligat să rămână. Așa cum îi atrăsese atenția și Neil, alte firme n-ar fi fost deloc înclinate să trateze cu îngăduință educația, la nivel de creșă, a lui Theo. — Fir-ar să fie! a exclamat Hugo când, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
nu erau prea bătrâni. Sau că, și dacă erau bătrâni, erau moderni. Sau poate că între timp se descoperise că zgomotul bubuitor al bașilor stimula creșterea părului? În ciuda eforturilor eroice de camuflare, Hugo putea să vadă mai multe capete cu chelii vinovate. În intervalele dintre melodii, Hugo auzea pe cineva din foaier care purta o conversație foarte sonoră la mobil și, în același timp, îi asasina pe cei de la recepție cerându-și e-mail-urile. Fine s-a cutremurat gândindu-se că, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
înconjurat de suprafețe verzi și grupări splendide de flori care creau o ambianță pastorală plăcută în spațiul exterior al grupului de clădiri.) Șeful Serviciului de Securitate, un bărbat ceva mai în vârstă decât mine, având o frunte înaltă și o chelie avansată pe un cap aplecat într-o parte, mă aștepta așezat la biroul lui într-o încăpere spațioasă, cu jaluzelele parțial coborâte ca să modereze pătrunderea razelor solare și gradele temperaturii înăbușitoare. La extrema laterală a biroului stătea un tânăr care
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
două zile după întâlnirea cu tovarășul Abramovici, în timp ce asistam la dezbateri, unul dintre funcționarii conferinței a venit să-mi spună că la intrare se afla cineva care vroia să vorbească cu mine. În hol, un bărbat mărunt și cu o chelie avansată, s-a prezentat ca director adjunct al Întreprinderii de Stat pentru Protecția Pădurilor din Gruzia și, fără altă introducere, a explicat motivul venirii sale zicând: "Am aflat că se află în oraș o delegație din Israel și aș dori
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
sacoșa ce atârna de umărul lui și se crampona de ea să n-o scape din mână. Yoffe s-a întors către omul ce se agățase de sacoșă și acesta, un bărbat mărunt cu o față chinuită și cu o chelie pronunțată, când în sfârșit a întâlnit privirea lui Yoffe, a slobozit în limba rusă o frază care pe mine m-a răvășit cu totul. Bietul om a spus o dată și încă o dată, întru totul extaziat: "Și eu sunt evreu!". (Sacoșa
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
aplecat pe sfert, cât să nu fiu văzut. Indivizii roiau printre cărți, cuvintele se îngrămădeau, suprapunându-se: ai fi zis că oamenii se ceartă sau nu reușesc să deschidă gura corect. Capetele păreau mai mari, pe unele ghiceam începuturi de chelii sau smocuri răzlețe de păr, dar tot costumele dominau imaginea, ca într-un film cu mafioți. Nu erau deloc detaliile pe care mi le doream. La un moment dat, costumele s-au potolit, fiecare și-a ales un scaun și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fi un tânăr tăcut și Îndatoritor. Executa cu precizie tot ce i se cerea, fără să Întrebe nimic, atent, dar, cu toate acestea, parcă mereu cu gândul pierdut. Se apropia sărbătoarea Crăciunului. Messer Burri, un om mărunt, cu o ușoară chelie În vârful capului, cu mișcări iuți și mereu aplecat spre calcule financiare, era mulțumit de ucenicul său. Singura nemulțumire venea din cu totul altă parte, anume din Întârzierea corabiei de mărfuri care trebuia să sosească din Portugalia cu stofe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
s-a păstrat documentul în care este precizată împărțirea făcută între cei doi frați. La 1 septembrie 1435, Iliaș îi scria regelui polon că s-a împăcat cu fratele său și i-a dărui acestuia “din ocina noastră, ținutul anume Chelia (Chilia) și cu vama, și cu ozerele ce ascultă de acest oraș și orașul Vaslui, și ocolul ce ascultă de acest oraș, și ținutul de la Tutova și târgul Bârladului cu tot ocolul și morile Covurluiului și orașul Tecuciu cu tot
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
văzusem și am zis că mă curentează. A făcut plisc și am zis eu, În capu’ meu, că gata, am murit. Da’ nu, că m-a pozat! Da’ eu n-am știut asta... M-a tuns, așa cum ești mata (la chelie - n.n.), și mi-a dat o căciulă-beretă, de aia militară, că era toamnă. Zice: „Ține căciula așa!”. Am ținut căciula așa și unu’ de o parte, unu’ de o parte m-a luat de braț și m-a dus la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
un târziu, am găsit ușa pe care scria numele profesorului. Am bătut timid. Ai nimerit, mi-a spus zâmbitor din ușă. E cam greu de ajuns aici. 161 Profesorul era mic de statură și gras, capul era golaș datorită unei chelii serioase, iar părul pe care îl avea la spate era cârlionțat și castaniu. Ochii albaștri și limpezi m-au privit direct. Privindu-l, mi-am amintit cât de caraghios mi se păruse în gară, când alerga cu geanta mare și
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
numele Domnului, căpătase el oare toate aceste noi talente?ă Oh, Augie e genul studios, nu se pricepe la de-astea, a spus el. Asta era o scuză îndeajuns de bună pentru domnul Magnus, cu peticele lungi și cenușii de chelie de pe capu-i robust. Păi nici mie nu-mi place să văd un tânăr că-și petrece nopțile jucând cărți, a zis. Da’ un joc de societate, trebuie și el să știe să joace. Am fost de acord că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
noteze data pe ea. Păstrase până și mucurile lui de trabuc. Și în tot timpul ăsta se dăduse îndrăgostită. Pentru ce te iubea, mă rog? I s-a adresat Charlotte, izbucnind brusc. Pentru burtoiul tău cel gras? Cicatricea de pe frunte? Chelia? Pentru bani! N-a fost nici un moment vorba de altceva decât de bani. Am vrut să mă feresc din calea acestei răbufniri; mi-au tresărit umerii. A coborât aprigă pe capetele noastre și ne-a fript. Totuși Simon nu părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
creaturi care existat vreodată. Era înalt, fusese întotdeauna solid, iar acum devenise corpolent. Avea un cap extrem de mare, turtit în creștet, o frunte joasă și un păr foarte scurt, creț, sur pe vremuri și acum cărunt, fără nici un semn de chelie. Ochii mari, cu o tăietură rectangulară și o privire stranie și cruntă, erau de un căprui spălăcit, dar străluceau luminoși. Fața era lată, cu pomeți înalți și, când aflai de originea lui rusă, îți dădeai seama că era de tip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
tustrei, în primire: Bonsoir! Sunt profesorul Georgescu, gazda și ghidul dumneavoastră, din această seară, custode și curator al muzeului! Tresărind, vizitatorii înregistreză surprinși impunătoarea apariție, a unui bărbat sărit de cincizeci de ani, de statură peste medie, cu membre herculene, chelie lucie, cu fața trasă, smeadă și cu barbișon doctoral, vegheat de sus, de sub fruntea de enciclopedist, exagerat de bombată, de o pereche de ochelari cu rama neagră, groasă, de bagà. Cum neagră în întregime este și costumația ineditului amfitrion, care
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de la răcnete, de la țigări proaste, tebeciste și de la tărie. Glasul șmirgheluit aparține, cu certitudine, lui nenea Sandu Chituc, șeful veșnic interimar de la celebra Secție de Sud-Est (cu aceasta, în sine, este o altă întreagă tărășenie...). Nenea Sandu Kojak își lipește chelia umedă de geam și zice: Băi, nu faceți vreo prostie, pe care s-ajungem s-o regretăm toți! Și le arată, prin sticlă, gioarsa de pistolet Carpați, din dotare, cu bătaie eficace neprecizată. Sustragere și distrugere de bunuri! Clar! Flagrant
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
zone plebee ultra-rău famate, de mahala, de la periferia sud-vestică, dinspre Mimiu: Ce mama dracu'...? Ce s-a petrecut aicea? Domnu' Avocat, Dane, Boss! Voi sunteți, băă...?!? ASTAROTH Numele, prenumele, domiciliul, ce-ne-pe-ul, data și locu' nașterii, părinții voștri... Avocatul fixează distrat chelia înroșită și transpirată, precum și coala albă de hârtie, înfiptă în mașina electrică de scris, pe care nenea Sandu și le apăra cu admirabil stoicism, în fața asalturilor unui muscoi gras și verzuliu, în rut, deosebit de șiret și de tenace. De parcă nu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
păpădii, pe fundul unui șănțuleț cu apă stătută și nu se mai scoală de-acolo. Moartea călare, dispare în beznă, pe diagonală, înspre gardul neguros al cimitirului. Îngenunchiat, confuz, cu bluzonul fluturând, descusut la o mânecă, fără caschetă și cu chelia lui lucioasă, mânjită de praf, nenea Sandu înnoadă cruci după cruci, cu privirea umedă pierdută în pălălaia flăcărilor înalte, fumegânde, vii, care mistuie, cu trosnituri înfuriate, rămășițele fostului sediu mărginaș, al reprezentanților legii și ai ordinii. Acesta fu sfârșitul Secției
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
cred că mai au Încă vreun sfert de oră, animatorii vor să-i pună pe toți să cânte. Antonio o ignoră. De fapt, pentru el, doamna Fioravanti - căreia În trecut Îi urase să aibă parte de un psoriazis, de o chelie, de o sodomie multiplă executată de o gloată de marocani și orice altfel de pedeapsă capabilă să compenseze umilințele Înjositoare pe care i le servise fără ca măcar să-și dea seama - În clipa aceasta nici nu mai exista, era doar un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
nu o Înțelegeau. Rămase doar doctorul Thomas care, În calitatea lui de vechi camarad și vecin de apartament, era Întrucîtva obișnuit cu asemenea discuții. — Te iubesc, spuse Christina. — De ce mă iubești? Întrebă Vic nedumerit. — Fiindcă nu ești chel. Dacă aveai chelie nu te-aș fi putut iubi. — Oamenii cu chelie vor constitui o asociație și vor protesta. — Ah, tu nu Înțelegi nimic, prostule! - și Închise. Căci urma să plece, În cîteva minute, la studioul de radio. Avea Întîlnire cu un misionar
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
calitatea lui de vechi camarad și vecin de apartament, era Întrucîtva obișnuit cu asemenea discuții. — Te iubesc, spuse Christina. — De ce mă iubești? Întrebă Vic nedumerit. — Fiindcă nu ești chel. Dacă aveai chelie nu te-aș fi putut iubi. — Oamenii cu chelie vor constitui o asociație și vor protesta. — Ah, tu nu Înțelegi nimic, prostule! - și Închise. Căci urma să plece, În cîteva minute, la studioul de radio. Avea Întîlnire cu un misionar american care susținuse În sălile de cinema din Baakho
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
acolo, atâta tot. — Știi, continuă Irene, poate ai dreptate cu murăturile. Arătau superb, totuși. I-am și spus lui Ruby ce bine arătau, nu-i așa, draga mea? — Așa este. Ruby se Întoarse și-l văzu pe Buddy tamponându-și chelia cu batista Împăturită. —Irene, făcu Buddy, ca un profesor bătrân care-și ceartă unul din elevi. De câte ori ți-am spus să nu te iei după aparențe? Ceea ce soția mea uită uneori, Ruby, e că, atunci când e vorba să decizi dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
poetul, conferențiarul, pictorul, omul de cultură și toate câte va mai fi fost umbla numai beat, Întru potolirea, dar și Întărâtarea demonilor săi lăuntrici. I se Întâmpla să vină beat și la școală. Odată, un elev sfios și tuns la chelie dădea târcoale cabinetului Directorului. Ăla era plin de draci: trebuia să calculeze tabelele de plată ale personalului - nu avea Încredere În secretar, care era o hahaleră - și, peste toate, i se mai anunțase și inspectorul de la județ pe linie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
chilug stătea În fața ușii, nu se hotăra să bată: Directorul era aprig și Înfricoșător, mai ales când ținea În mână o legătură de chei uriașă, pe un inel gros din oțel. Inelul era făcător de țanțoșe cucuie, mai ales pe cheliile școlarilor tembeli, imbecili, cretini, tâmpiți sau idioți. Până să se Îmbărbăteze el, ușa se deschise brusc și apăru Jivinoiu (copiii Îi spuneau așa Directorului din pricina prea des pronunțatului cuvânt „jivină” cu care erau chemați la ispășire cei condamnați la vârtejuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
a treia fiică de Împărat o vizita și o curta un nene inginer dintr-un sat vecin. Venea Îmbrăcat Îngrijit - pantalon cu dungă și cămașă albastră -, mirosea frumos a apă de colonie și-mi venea să-l omor. Avea și chelie urâtul pământului și-și pusese În gând s-o ia de nevastă pe educatoarea noastră. Chiar ea ni-l prezentase: „tovarășul inginer Cutărică este logodnicul meu”. Ce mai, treaba era ca și făcută! Când se logodea cineva, știa orice prost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]