1,166 matches
-
contiguu cu chimia, etc.; 3. Oferă posibilitatea simulării fenomenelor fizice și chimice, utilizarea unor imagini animate și dinamice, facilitînd învățarea conținuturilor curriculare la chimie; 4. Permite realizarea unui șir de operații didactice foarte importante care țin de evaluare,oferă posibilitatea chestionării celui ce învață pentru identificarea lacunelor în procesul de învățare a noului conținut și de evaluare a cunoștințelor, excluzînd copierea, apreciind obiectiv cunoștințele, păstrînd evidența evoluției fiecărui elev; 5. Permit integrarea cunoștințelor, prin realizarea proiectelor individuale aleelevilor. 6. Individualizează instruirea
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vranceanu Aurelia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_895]
-
despre direcția, intensitatea, consistentă și centralitatea opiniei. Dacă primul criteriu de clasificare a chestionarelor după conținut viza calitatea informației dobândite, cel de-al doilea criteriu se referă la cantitatea informației. În acest sens se poate vorbi de două tipuri de chestionare: chestionarele speciale cu o singură tema și chestionarele omnibus, cu mai multe teme, cel mai frecvent întâlnite. Chestionarele de date factuale , de tip administrativ, se referă la date obiective, susceptibile de a fi observate direct și verificate și de alte
Chestionarul utilizat in cercetarea opiniei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
o singură tema și chestionarele omnibus, cu mai multe teme, cel mai frecvent întâlnite. Chestionarele de date factuale , de tip administrativ, se referă la date obiective, susceptibile de a fi observate direct și verificate și de alte peroane. Astfel de chestionare nu sunt întotdeauna foarte laborios concepute. Orice formular tip reprezintă, în fond, un chestionar. Chestionarele de date factuale, vizând vârstă, sexul, locul de naștere, starea civilă, domiciliul, studiile, naționalitatea, religia, etc. sunt indispensabile în cercetarea științifică. Este corect să se
Chestionarul utilizat in cercetarea opiniei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
de prestigiu. Formularea întrebărilor lasă o mare marja de libertate operatorului, formularea nejucând un rol foarte important în aceste situații. Chestionarele de opinie se referă la datele de ordin imposibil de observat direct. În fond, acest al doilea tip de chestionare nu sunt numai de opinie. Cu ajutorul lor se pot studia atitudinile, motivată și interesele, dispozițiile și inclinațiile, într-un cuvânt tot ce reprezinta psihologia persoanei, trăirile ei subiective. Fără a aborda problema cunoașterii obiective a fenomenelor subiective, precizam doar necesitatea
Chestionarul utilizat in cercetarea opiniei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
datele obiective. După formă întrebărilor, a stimulilor, se pot distinge chestionare cu întrebări închise, chestionare cu întrebări deschise și cu întrebări atât închise cât și deschise. Chestionarele cu întrebări închise(sau precodificate) nu permit decât alegerea răspunsurilor dinainte fixate în chestionare. Gradul de libertate al subiectului estre redus; răspunsul trebuie să se încadreze într-una din categoriile propuse de cercetător. Acest lucru presupune din partea subiectului existența unor opinii și cunoștințe bine cristalizate, iar din partea cercetătorului o bună cunoaștere a realității. În cadrul
Chestionarul utilizat in cercetarea opiniei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
foarte personale” pot să elaboreze răspunsuri ”mai chibzuite”, să consulte documentele personale pentru a verifica afirmațiile făcute, să se consulte cu alți membri ai familiei pentru răspunsuri precise. Semnalând tendința de utilizare abuzivă a “chestionarelor orale” Walter Friedrich sublinia avantajele chestionării în scris. Între acestea remarcă: numărul mare al celor care pot răspunde concomitent, diminuarea efectului de interviu, dispariția influenței anchetatorului asupra rezultatelor, nivelul superior de concentrare asupra răspunsurilor, asigurarea anonimatului. R.A. Fischer(1946) aprecia, pe baza studiilor experimentale că anonimatul
Chestionarul utilizat in cercetarea opiniei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
realizați un grafic al acestora; “*” realizați experimente: formarea zilelor și a nopților, succesiunea anotimpurilor. Studii sociale: “*” identificați și utilizați simboluri specifice fiecărei planete; “*” studiați viața astronauților; “*” discutați modul în care este percepută explorarea spațiului; “*” creați o planetă proprie; “*” răspundeți la chestionare; creați interviuri. Arte: “*” ilustrați spațiul; “*” construiți mijloace de deplasare în spațiu; “*” modelați planetele Sistemului Solar; “*” creați afișe de prezentare a spațiului: “*” redați amprente spațiale. Joc de rol: “*” imitați mersul în spațiu; “*” realizați un dans al stelelor; “*” prezentați misiuni spațiale.
Studiul tematic – metodă de predare bazată pe ideea conexiunilor informaţionale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Ritter, Camelia Beşliu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1221]
-
Începe lecția cu ceva ce captează atenția elevilor și îi angajează direct în lecție, să fie astfel implicați chiar de la început. Abilități de prezentare Utilizează abilități eficiente de prezentare pentru a vorbi cu elevii, nu a le vorbi. Strategii de chestionare Pune întrebări tuturor elevilor, și într-un astfel de mod, încât să-i provoace să gândească și să răspundă. Strategii de implicare Utilizează strategii care îl încurajează pe elevi să reflecteze la ceea ce învață și să fie implicați activ în timpul
CALITATEA ACTULUI DIDACTIC PRIN INVATAREA CENTRATA PE ELEV. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Filoş, Pascaru Mihai Maricel () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_887]
-
trăire subiectivă, la diagnostic ca formă de cunoaștere medicală. Ca act medical, examenul clinic al bolnavului psihic, implică mai multe „etape” succesive și anume: - primul contact cu bolnavul; - explorarea bolnavului, convorbirea medicală sau interviul; - anamneza biografică sau istoricul bolii actuale; - chestionarea anturajului bolnavului; - explorarea psihologică, cu ajutorul testelor psihodiagnostice, a personalității bolnavului respectiv. Vom analiza în continuare aceste aspecte. Primul contact cu bolnavul De regulă, motivele consultației psihiatrice sunt ascunse de bolnav care se rușinează sau se simte vinovat față de acestea. Sunt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
emoțional-afective ale bolnavului; c) tentative sau idei de suicid în antecedente; d) natura relațiilor sociale ale bolnavului; e) potențialitatea agresivă, latentă sau manifestă, a acestuia; f) acte agresive anterioare sau prezente; g) tipul de relații și comunicare din familia personală. Chestionarea anturajului bolnavului Această etapă a examenului clinic al bolnavului psihic are o valoare deosebită, întrucât ne poate revela detalii sau aspecte pe care bolnavul nu le relatează, fie că le-a uitat, fie că le ascunde. Aceste informații sunt cele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
consultației și pacienta prezintă un feedback foarte pozitiv în legătură cu ședința și cu terapia. Consultația următoare este programată peste șase luni. Rezultate Iată câteva dintre instrumentele utilizate pentru a măsura rezultatele terapiei pe parcursul ședințelor. Tabel 8. Măsurarea eficienței globale a tratamentului Chestionare Evaluare înainte de terapie Evaluare post-terapie % ameliorare Chestionare privind temerile (peurs) (QP): agorafobie sânge - răni fobie socială anxietate - depresie jenă 33 6 12 25 8 9 5 5 4 1 73 17 58 84 87,5 Cogniții agorafobice (CA): neliniști sociale
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pozitiv în legătură cu ședința și cu terapia. Consultația următoare este programată peste șase luni. Rezultate Iată câteva dintre instrumentele utilizate pentru a măsura rezultatele terapiei pe parcursul ședințelor. Tabel 8. Măsurarea eficienței globale a tratamentului Chestionare Evaluare înainte de terapie Evaluare post-terapie % ameliorare Chestionare privind temerile (peurs) (QP): agorafobie sânge - răni fobie socială anxietate - depresie jenă 33 6 12 25 8 9 5 5 4 1 73 17 58 84 87,5 Cogniții agorafobice (CA): neliniști sociale și comportamentale neliniști fizice 25 19 10
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a prezentat terapia ca pe o posibilă sursă de sfaturi în legătură cu modul în care să-și gestioneze anxietatea. Evaluare cognitiv-comportamentală Trei întâlniri, într-un ritm de o ședință pe săptămână, permit realizarea evaluării inițiale al pacientei Marie. Un set de chestionare și o agendă de auto-observare a neliniștilor sunt utilizate pentru completarea evaluării și favorizării manifestării unei atitudini de reflecție și de conștientizare din partea pacientei pe parcursul săptămânii. Rezultatele acestor chestionare servesc, de asemenea, stabilirii nivelului de bază al situației pacienților, lucru
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mulțumită de demersul său, chiar dacă are încă probleme de somn. Datorită faptului că medicul său a menționat legătura posibilă între acest simptom și întreruperea medicației, Marie așteaptă sfârșitul sevrajului pentru a putea apoi să lucreze asupra acestei probleme. Rezultatele la chestionare confirmă progresele sale: Tabel 4. Rezultatele lui Marie la chestionare Instrumente Valori Scor criteriu înainte de terapie după terapie șase luni mai târziu Simptome ale TAG Simptome ale TAG (QIA) Tendință de a se neliniști QIPS) 60 61 36 46 30
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Datorită faptului că medicul său a menționat legătura posibilă între acest simptom și întreruperea medicației, Marie așteaptă sfârșitul sevrajului pentru a putea apoi să lucreze asupra acestei probleme. Rezultatele la chestionare confirmă progresele sale: Tabel 4. Rezultatele lui Marie la chestionare Instrumente Valori Scor criteriu înainte de terapie după terapie șase luni mai târziu Simptome ale TAG Simptome ale TAG (QIA) Tendință de a se neliniști QIPS) 60 61 36 46 30 36 47,41 55,28 Mecanisme psihologice Intoleranță la incertitudine
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de către Wegner, Schneider, Carter III și White, 1987. Solicitarea cu regularitate a unei prietene infirmiere pentru a o întreba în legătură cu riscurile de a fi contractat o boală, cumpărarea unui telefon mobil copilului său pentru ca acesta să sune în fiecare seară, chestionarea în mod constant a terapeutului pentru a ști dacă are dreptate să fie neliniștit, păstrarea asupra sa a anxioliticilor pentru cazul în care anxietatea ar deveni insuportabilă... Gosselin, Dugas și Ladouceur, 2002. Borkovec, 1985. Dugas și colaboratorii săi (1998) acordă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
e dublată, în fundal, de o poveste a poveștii, scrisă de un personaj-martor neutru - Ștefan Albini, cel care scrie și care, prin aceasta, determină într-un fel povestea celorlalți, a lui Theodor Hristea, a Cristinei (amanta doctorului) și a puștiului. Chestionarea adevărului cuprinde de aceea trei aspecte: faptul real, istoric (ce s-a întâmplat / ce se întâmplă de fapt?), aspectul psihologic (ce sunt, ce vreau cu adevărat?) și un al treilea aspect, textual sau mai degrabă metatextual (ce este de fapt
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
n persoane și teoria negocierii, mai ales în măsura în care acestea afectează alocările de recompense competitive și alegerea democratică; - problema acțiunii colective raționale, bazată pe dilema prizonierului și soluțiile posibile ale problemei; - cele trei forme de bază de colectare de date - observarea, chestionarea și arhivarea, și problemele măsurării, în special a celor care derivă din amestecul din afară și din perspectiva incompletă; - problemele specifice transformării de concepte teoretice în variabile empirice prin operaționalizare; - selecția observațiilor și nevoia de a se asigura o gamă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Gallup”. Anterior Înființării acestui institut, sondajele preelectorale, ca un tip de sondaj de opinie, erau realizate În special de către jurnaliști. Aceștia Întrebau pe stradă persoanele care le apăreau În cale despre intențiile lor de vot sau expediau nesistematic prin poștă chestionare. Tehnica respectivă, numită „vot de paie” (straw vote), a fost utilizată de către ziarul Harrisburg Pennsylvanian cu ocazia alegerilor prezidențiale din 1824. Popularitatea AIPO s-a datorat predicțiilor corecte pe care le făcea prin studiile sale, Începând cu prognozarea victoriei lui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
secolului trecut, când scriitorul și-a desfășurat în mare parte activitatea literară. Amestecul de conformism și subversiune, problematizarea etică și filosofică, investigarea moravurilor „omului nou” (cu unele concesii față de stereotipurile epocii, dar și cu șarje bine dozate în punctele esențiale), chestionarea conștiinței și, din când în când, a inconștientului - toate acestea sunt note comune paradigmei literare din care face parte autorul. Totuși, nu de puține ori scrierile sale relevă surprinzătoare convergențe cu proza optzecistă, prin experimentele inter- și metatextuale, prin utilizarea
PAPILIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
variază în timp, normele tradiționale sunt reinterpretate, întrucât societatea, comunitatea sau grupurile umane nu numai că nu există în afara legilor morale și a normelor de relaționare, dar le și transformă. Un gen de „management al impresiilor” à la Goffman sau chestionarea de-la-sine-înțeles-ului sau a spațiilor sociale încă nereglementate intervin pentru a activa o antropologie normativă asociată capitalului social. Iar Fukuyama tocmai acest spațiu al generării normative a capitalului social îl explorează și îl explică. Domeniul lui de studiu și explicația corespunzătoare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
oboseala permanentei reflecții și reflexivități, chiar cu depresia asociată acestei oboseli. Aceasta cu atât mai mult cu cât căutarea identității are un dublu efect contradictoriu. Pe de o parte, prin reflexivitatea care-i este asociată, se înscrie pe traiectul perpetuei chestionări, al permanentei căutări și al despărțirii de certitudini rigide. Pe de altă parte, identitatea căutată oferă perspectiva descoperirii sensului vieții și, astfel, al închiderii căutării. Între deschiderea căutării și închiderea descoperirii, identitatea personală pendulează pe traiectul fabricării sensului vieții. În
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
structură pentru a explica variante de comportamente sau conduite structurale și apoi individuale. Sondajele de opinie, invenții de instrumente sociologice ale „modernității organizate”, chestionează indivizi și prezintă distribuții structurale de opinii care sunt explicate tot în funcție de alte structuri. Ele individualizează chestionarea și clasează structural opiniile. Poate și de aceea distribuțiile prezentate de un sondaj sunt privite astăzi în aceeași măsură cu o curiozitate nesățioasă și cu un scepticism debordant: par să fie și adevărate, și false în același timp, reprezentând pe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
din umeri și cu o nonșalanță dezarmantă și fatalistă să spui „asta este”, nici să te aventurezi singular și sisific în repararea lumii și nici să evadezi într-un alt tărâm, unde speri că s-ar răspunde mai bine propriilor chestionări și dorințe. Cunoașterea despre universitate o face să devină o universitate reflexivă în expansiune. În încercarea de a observa ce explicații sau înțelegeri au avansat alții de la noi stărilor cu care s-a confruntat societatea noastră în tranziție, descoperi relativ
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Bulgaria (3,8%) sau Slovacia (4,3%). Pe ansamblul UE, în perioada 1995-2001, se constată o tendință de scădere a investițiilor publice în educație (de la 5,2% din PIB în 1995 la 5,1% în 2000), ceea ce a condus la chestionarea posibilităților de realizare a obiectivelor fixate în „agenda de la Lisabona”. Totodată, nivelul finanțării private a educației este de două ori mai mare în Japonia (1,2% din PIB) și de trei ori mai mare în SUA (1,8% din PIB
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]