733 matches
-
care consideră concurența slabă; aproape jumătate dintre respondenți sunt de părere că piața tehnologiei informației și comunicațiilor este bine dezvoltată, dar gradul de utilizare a acestor tehnologii, în economie, este redus și ceva mai puțin de un sfert dintre cei chestionați consideră că piața TIC este bine dezvoltată și își aduce contribuția la dezvoltarea economică; cei mai mulți dintre cei chestionați afirmă că, deși se cunoaște importanța metodelor moderne de afaceri, din cauza costurilor pe care le implică, dar și a informațiilor insuficiente în
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
bine dezvoltată, dar gradul de utilizare a acestor tehnologii, în economie, este redus și ceva mai puțin de un sfert dintre cei chestionați consideră că piața TIC este bine dezvoltată și își aduce contribuția la dezvoltarea economică; cei mai mulți dintre cei chestionați afirmă că, deși se cunoaște importanța metodelor moderne de afaceri, din cauza costurilor pe care le implică, dar și a informațiilor insuficiente în acest sens, firmele românești recurg rareori la acestea. Pe de altă parte, destul de puțini declară că întreprinderile românești
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
serviciile furnizorilor colaboratori sunt de slabă calitate; o treime dintre respondenți declară că furnizorii cu care colaborează sunt furnizori care acționează la nivel național, în număr redus fiind cei care colaborează doar cu furnizori străini; puțin peste jumătate dintre subiecții chestionați afirmă că antreprenorii români cunosc importanța inovării, dar recurg rareori la ea, un procent mic înregistrând cei care afirmă că inovarea este foarte prezentă în activitatea antreprenorilor români. Anexa 3.19 Reprezentarea grafică pe baza rezultatelor studiului cantitativ 1. Cum
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
de etică a forței de muncă autohtone, impactul cursului valutar, criminalitatea, instabilitatea guvernamentală, sărăcia sistemului sanitar. La rezultate asemănătoare s-a ajuns și în urma realizării cercetării privind impactul factorilor determinanți ai competitivității economice asupra întreprinderilor din Regiunea Vest: majoritatea subiecților chestionați declară că mediul instituțional din România este extrem de ineficient; aproape trei sferturi dintre persoanele intervievate consideră că infrastructura din țara noastră este insuficient dezvoltată, atât ca dimensiuni, cât și în ceea ce privește calitatea; cei mai mulți dintre respondenți sunt de părere că mediul macroeconomic
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
sunt de părere că mediul macroeconomic din România prezintă fluctuații și generează un nivel mai redus al investițiilor; marea parte a subiecților intervievați consideră că serviciile de sănătate din România sunt nesatisfăcătoare și mult sub nivelul Uniunii Europene; majoritatea celor chestionați afirmă că instruirea angajaților este determinantă în succesul unei firme; marea parte a respondenților consideră că nivelul de pregătire universitară oferit de sistemul de învățământ românesc este ridicat din punct de vedere teoretic, dar insuficient din punct de vedere practic
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
și foarte puțini sunt cei care declară că, în general, cunoștințele acumulate de absolvenți corespund cerințelor pieței muncii; extrem de mulți sunt cei care susțin că fiscalitatea este foarte ridicată în România și nu încurajează derularea activităților antreprenoriale; cei mai mulți dintre subiecții chestionați consideră că piața muncii din România este mai puțin flexibilă, relațiile angajat angajator nu se bazează pe cooperare și respect reciproc, iar rigiditatea ocupării este destul de ridicată; aproape jumătate dintre persoanele intervievate susțin că serviciile financiare sunt determinante în succesul
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
în domeniul lor de activitate, în special, din partea firmelor românești; aproape jumătate dintre respondenți sunt de părere că piața tehnologiei informației și comunicațiilor este bine dezvoltată, dar gradul de utilizare a acestor tehnologii, în economie, este redus; cei mai mulți dintre cei chestionați afirmă că, deși se cunoaște importanța metodelor moderne de afaceri, din cauza costurilor pe care le implică, dar și a informațiilor insuficiente în acest sens, firmele românești recurg rareori la acestea; puțin peste jumătate dintre subiecții intervievați afirmă că antreprenorii români
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
aveau două rotocoale de tablă; o măsură preventivă de păstrare a secretului locului unde este transportat. Ajuns la destinație, este condus în camera de primire, abia aici i se permite să scoată aparatul. Este luat în primire de un plutonier, chestionat, percheziționat, așa cum bine știm toți cei care am trecut prin această bolgie: "Dezbracă-te și descalță-te, a zis. Am rămas în chiloți. Dă-i jos! Ce-o fi crezut că ascund, nu înțelegeam. I-am dat jos. A urmat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
se utilizează conversațiile în grup organizat în jurul unui moderator. Ancheta prin poșta clasică/ e-mail reclamă trimiterea chestionarului către subiecții intervievați și se dovește extrem de utilă pentru intervievarea colectivităților care sunt poziționate la distanțe geografice mari, însă absența controlului asupra celui chestionat, absența operatorului de interviu care să înlăture ambiguitățile răspunsurilor, cât și procentul mic de chestionare primite cu răspuns fac din aceasta o metodă relativ puțin utilizată. Expedierea prin poștă a chestionarului presupune însă ca destinatarului să i se oferă o dată cu
by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
subiecților. o Reuniunea de grup. o Tehnicile prospective. Tehnicile de investigare strucurată au la bază modalități directe de colactarea a datelor: o Interviul față în față, administarea directă a chestionarului. În cazul chestionarului închis, intervievatorul bifează răspunsurile exprimate de subiectul chestionat, ordinea întrebărilor și variantele de răspuns fiind prestabilite de cercetător iar în situația chestionarului deschis, acesta consemnează răspunsurile, respondenții au libertatea de a răspunde detaliat sau pe scurt. Operatorii de interviu trebuie să fie familiarizați cu întrebările, să respecte ordinea
by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
riscurile subiective asociate au instituit noua „stare existențială” de a fi individual ca individualitate. Valorile și regulile considerate ca fiind date, de la sine înțelese și probate „tradițional” devin „virtualizate”, cum ar spune Habermas, adică validitatea lor implicită devine problematică și chestionată, solicită permanent reflecția pentru fundamentarea unui curs al acțiunii. Solicitând tot mai mult reflecțiile individuale, modernitatea a devenit astfel tot mai reflexivă. Să considerăm și cum se referă cei doi autori la ideea iluministă a „cuceririi și stăpânirii naturii pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
al științei se bazează în concepere și aplicare pe presupoziții culturale tacite sau implicite. Ele coincid în mare parte cu cele ale publicului. În abordarea științifică și tehnică, atunci când aceste presupoziții culturale tacite trebuie explicitate, întrucât au fost criticate sau chestionate, discursul rezultat este pe cât de depărtat de realitatea trăirii efective a consecințelor, pe atât de sofisticat din punct de vedere tehnic. Realitatea trăită este distorsionată discursiv și bazată pe o percepere falsă a pretinsei ignoranțe a publicului. Raționalitatea structurală eșuează
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
lua în comun, dar timpul negocierilor se dilată pe măsură ce noi evenimente se produc în familie și în mediul ei imediat sau depărtat și multe dintre miturile sau tabuurile vechi se năruie. Tradiția unității familiale bazate pe sacrificiul soției este insistent chestionată, ceea ce face ca deciziile de conservare a unității familiei să se realizeze în condiții de disociere accentuată a soților și soțiilor. Implicația acestei practici de disociere ia forma creșterii numărului de divorțuri și a numărului de copii crescuți în familii
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
granițe intangibile. Ori de câte ori se pune problema înființării unor noi catedre sau a unui nou program de studii, valorile academice de consacrare disciplinară sunt activate și o dispută aprigă se declanșează. Granițele disciplinare sunt mai puternic vizualizate, științificitatea cunoașterii este mereu chestionată, volumul și valoarea comunității academice de reprezentare și dezvoltare sunt atent analizate. Puterea academică intră în acțiune, iar forța ei este bazată în primul rând pe tradiția acumulată, și mult mai puțin pe evaluarea potențialului de dezvoltare. Dacă un nou
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
una justificată și opinează că șeful Executivului a exercitat o presiune incorectă la adresa Justiției, scrie rtv.net. Subiectul scandalului de la Bacalaureat a fost urmărit la televizor, în ziare sau în publicațiile online de 61% dintre cei intervievați. 34% dintre persoanele chestionate opinează că examenul a fost mai exigent decât în anii precedenți, 14% cred că nivelul de dificultate al probelor a rămas același, iar 33% apreciază că examenul a fost unul mai ușor decât în alți ani. În ceea ce privește intervenția procurorilor și
Sondaj: Ce cred românii despre intervenția lui Ponta la Bac by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/36409_a_37734]
-
că 70% din francezi citesc o carte pe an, cu 5% mai puțini decât cu cinci ani în urmă. Contrar ideii celei mai răspândite, tinerii sub 35 de ani citesc mai mult decât adulții peste aceeași vârstă. 76% din cei chestionați sunt de părere că e bine ca părinții să le citească copiilor. Întrebarea pleacă de la o campanie în acest sens care s-a bucurat de succes, deși n-a lipsit o polemică pe tema selecției cărților. În Franța, ca și
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2705_a_4030]
-
câștige ușor bani; lipsa de implicare a școlii (14,6%) sau a autorităților locale (18,8%) a mai fost invocata ca factor ce favorizează fenomenul cerșetoriei în rândul minorilor. Beneficiarii câștigurilor obținute de minori din cerșetorie: 51,6% dintre cei chestionați cred că principalii beneficiari ai banilor câștigați în acest fel de copii sunt părinții, iar 38,7% consideră că beneficiarii sunt persoanele străine care îi controlează pe minori și ii forteaza să cerșească, numai 17,7% apreciază că minorii aleg
Unde începe cerşetoria, se sfârşeşte copilăria by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/77785_a_79110]
-
forteaza să cerșească, numai 17,7% apreciază că minorii aleg singuri să ofere diferite prestații simple pentru a obține niște bani; in acord cu aceste răspunsuri. Mediul din care provin minorii cerșetori: Riscurile percepute de copii din practicarea cerșetoriei: elevii chestionați au admis că unui copil care cerșește i se poate întampla să fie traficat în afara țării și exploatat (62,8%), să fie amenințat și lovit (57,9%), să fie îndepărtat de familia lui (57,3%), să abandoneze școala (56,3
Unde începe cerşetoria, se sfârşeşte copilăria by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/77785_a_79110]
-
trei ori culoarea cernelei din stilou înainte să încep scriitura propriu-zisă. "Ritualurile, mai ales cele ce preced trecerea la actul scrisului, au ca funcțiune exorcizarea fricii de a scrie". 24 noiembrie 2002 Religie unu: răspunsul dat de Mons. Vladimir Ghika, chestionat de ce s-a convertit la catolicism: "Ca să devin un mai bun ortodox". Fără drept de apel; orice comentariu-inutil. Religie doi: "Isus Hristos nu a fost profesor de filozofie. El nu a întemeiat o Academie, ci a fondat o Biserică" un anumit
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
al absolvenților, s-a realizat în colaborare cu Asociația Națională a Surzilor din Roaânia și filialele acesteia din județele Neamț, Suceava, Bacău, Galați, Brăila, Iași și Vaslui. Analiza rezultatelor obținute în urma chestionării absolvenților a relevat următoarele: - 42,22% din cei chestionați sunt angajați (toți în sectorul privat); - 33,33% din cei chestionați lucrează în specialitatea de pe diplomă; - 40% din cei angajați au carte de muncă; - la 84,21% din cei angajați le place meseria pe care o practică; - 63,15% din
Traseul socio ? profesional al absolven?ilor by Leahu Daniela [Corola-publishinghouse/Science/84007_a_85332]
-
Surzilor din Roaânia și filialele acesteia din județele Neamț, Suceava, Bacău, Galați, Brăila, Iași și Vaslui. Analiza rezultatelor obținute în urma chestionării absolvenților a relevat următoarele: - 42,22% din cei chestionați sunt angajați (toți în sectorul privat); - 33,33% din cei chestionați lucrează în specialitatea de pe diplomă; - 40% din cei angajați au carte de muncă; - la 84,21% din cei angajați le place meseria pe care o practică; - 63,15% din cei angajați nu sunt mulțumiți de salariul obținut; - 4,44% din
Traseul socio ? profesional al absolven?ilor by Leahu Daniela [Corola-publishinghouse/Science/84007_a_85332]
-
în specialitatea de pe diplomă; - 40% din cei angajați au carte de muncă; - la 84,21% din cei angajați le place meseria pe care o practică; - 63,15% din cei angajați nu sunt mulțumiți de salariul obținut; - 4,44% din cei chestionați sunt căsătoriți; - 97,77% din cei chestionați nu au propria casă; - 50% din cei chestionați comunică greu cu auzitorii. Se observă că aproximativ jumătate din cei chestionați au un loc de muncă, toți lucrând în sectorul privat. Un procent semnificativ
Traseul socio ? profesional al absolven?ilor by Leahu Daniela [Corola-publishinghouse/Science/84007_a_85332]
-
angajați au carte de muncă; - la 84,21% din cei angajați le place meseria pe care o practică; - 63,15% din cei angajați nu sunt mulțumiți de salariul obținut; - 4,44% din cei chestionați sunt căsătoriți; - 97,77% din cei chestionați nu au propria casă; - 50% din cei chestionați comunică greu cu auzitorii. Se observă că aproximativ jumătate din cei chestionați au un loc de muncă, toți lucrând în sectorul privat. Un procent semnificativ din cei angajați lucrează în specialitatea de pe
Traseul socio ? profesional al absolven?ilor by Leahu Daniela [Corola-publishinghouse/Science/84007_a_85332]
-
din cei angajați le place meseria pe care o practică; - 63,15% din cei angajați nu sunt mulțumiți de salariul obținut; - 4,44% din cei chestionați sunt căsătoriți; - 97,77% din cei chestionați nu au propria casă; - 50% din cei chestionați comunică greu cu auzitorii. Se observă că aproximativ jumătate din cei chestionați au un loc de muncă, toți lucrând în sectorul privat. Un procent semnificativ din cei angajați lucrează în specialitatea de pe diplomă și au carte de muncă. Meseria pe
Traseul socio ? profesional al absolven?ilor by Leahu Daniela [Corola-publishinghouse/Science/84007_a_85332]
-
din cei angajați nu sunt mulțumiți de salariul obținut; - 4,44% din cei chestionați sunt căsătoriți; - 97,77% din cei chestionați nu au propria casă; - 50% din cei chestionați comunică greu cu auzitorii. Se observă că aproximativ jumătate din cei chestionați au un loc de muncă, toți lucrând în sectorul privat. Un procent semnificativ din cei angajați lucrează în specialitatea de pe diplomă și au carte de muncă. Meseria pe care o practică le place la majoritatea celor angajați, dar nu sunt
Traseul socio ? profesional al absolven?ilor by Leahu Daniela [Corola-publishinghouse/Science/84007_a_85332]