216 matches
-
și apoi ca ieromonah la 27 decembrie 1987 în Catedrala din Chișinău de către IPS Serapion Fadeev, mitropolit al Chișinăului (viitor mitropolit de Tula și Belevsk). La data de 25 septembrie 1990, este numit ca stareț la Mănăstirea Noul Neamț din Chițcani (Basarabia), fiind ridicat la rangul de egumen al acestei mănăstiri la 18 octombrie 1990 de către episcopul Vichentie Moraru de Bender. A deținut funcția de stareț al Mănăstirii Noul Neamț din Chițcani timp de 8 ani, timp în care a reabilitat
Dorimedont Cecan () [Corola-website/Science/305385_a_306714]
-
este numit ca stareț la Mănăstirea Noul Neamț din Chițcani (Basarabia), fiind ridicat la rangul de egumen al acestei mănăstiri la 18 octombrie 1990 de către episcopul Vichentie Moraru de Bender. A deținut funcția de stareț al Mănăstirii Noul Neamț din Chițcani timp de 8 ani, timp în care a reabilitat edificiul monahal care fusese închis în anul 1962. În perioada stăreției sale, s-a reparat Biserica "Sf. Nicolae" (resfințită în 1991), s-a deschis un Seminar Teologic în mănăstire (în 1991
Dorimedont Cecan () [Corola-website/Science/305385_a_306714]
-
Mitropolitul Vladimir i-a acordat la 28 noiembrie 1994 dreptul a purta crucea pectorală cu diamante. La 29 ianuarie 1995, arhimandritul a fost numit în funcția de prorector al Seminarului Teologic din Chișinău, cu sediul la Mănăstirea Noul Neamț din Chițcani. Apoi la 28 mai 1997 a fost numit președinte al Comisiei de formare religioasă și catehizare din cadrul Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldova. Din anul 1996 este și membru al Comisiei Teologice al Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse. În
Dorimedont Cecan () [Corola-website/Science/305385_a_306714]
-
de Tiraspol și Dubăsari, condusă de P.S. Episcop Iustinian Ovcinicov. La data de 6 octombrie 1998, Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse a decis înființarea Episcopiei de Edineț și Briceni și numirea ca episcop a starețului Mănăstirii Noul Neamț din Chițcani, arhimandritul Dorimedont Cecan. El a fost hirotonit întru arhiereu la 8 noiembrie 1998 în Catedrala Patriarhală din Moscova, de către Patriarhul Aleksei al II-lea al Moscovei, asistat de către mitropolitul Juvenalie Poiarkov de Krutița și Kolomna, mitropolitul Vladimir Cantarean al Chișinăului
Dorimedont Cecan () [Corola-website/Science/305385_a_306714]
-
întâmpinat la Aeroport și însoțit de un convoi (din care făceau parte episcopii Anatolie de Cahul și Comrat și Iustinian de Tiraspol și Dubăsari) la Catedrala Mitropolitană. Episcopul își exprimase dorința de a fi înmormântat în Mănăstirea Noul Neamț din Chițcani, loc unde și-a dus ascultarea de monah și stareț. În partea stângă a Catedralei i s-a săpat o groapă, dar la adâncimea de doi metri au fost găsite moaștele unui călugăr, având sub cap o cărămidă cu numele
Dorimedont Cecan () [Corola-website/Science/305385_a_306714]
-
frunte cu Mitropolitul Vlasie Mogârzan. PS Dorimedont era considerat un adversar al mitropolitului Vladimir Cantarean cu care intrase în mai multe conflicte cum ar fi cel legat de dorința mitropolitului de a ceda în anul 2001 Mănăstirea Nou Neamț din Chițcani către Episcopia de Tiraspol și Dubăsari. Episcopul, care fusese 8 ani stareț la acea mănăstire, s-ar fi opus categoric, reușind să obțină rămânerea ei în cadrul Arhiepiscopiei Chișinăului . De asemenea, PS Dorimedont a fost singurul ierarh care a votat împotriva
Dorimedont Cecan () [Corola-website/Science/305385_a_306714]
-
pădure, într-un loc pitoresc, pe teritoriul fostului sanatoriu de odihnă și tratament “Albinuța”, ale cărui edificii au fost cumpărate de Episcopia de Edineț și Briceni. Inițial aici s-au așezat un grup de 8 frați, veniți de la Mănăstirea Noul-Neamț (Chițcani), în frunte cu arhimandritul (pe atunci - egumenul) Damian, numit încă de la început stareț al acestei mănăstiri. Cu străduința starețului și a fraților din mănăstire, în scurt timp s-a amenajat un paraclis, chilii, trapeza și alte edificii absolut necesare vieții
Mănăstirea Zăbriceni () [Corola-website/Science/315309_a_316638]
-
de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere cu specii de: mistreț ("Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), viezure ("Meles meles"), pârș de stejar ("Eliomys quercinus"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), orbete ("Nannospalax leucodon"), Păsări (migratoare, de pasaj, sedentare) protejate (prin directivele "147/ CE din 30 noiembrie 2009" și "79/409/CEE din 2 aprilie 1979" - privind conservarea păsărilor sălbatice: buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), corcodel mic
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
Mamifere: căprioara ("Capreolus capreolus"), urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), vidra ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus vulgaris"), dihor ("Mustela putorius"), hermelina ("Mustelea erminea"), arici ("Erinaceus europaeus"), cârtita ("Talpă europaea"), chițcan de munte ("Sorex alpinus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), pârș ("Glis glis"), șoarece de câmp ("Microtus arvalis"), liliacul cârn ("Barbastella barbastellus"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul comun
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
brun ("Ursus arctos"), lup ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), vidra ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus vulgaris"), dihor ("Mustela putorius"), hermelina ("Mustelea erminea"), arici ("Erinaceus europaeus"), cârtita ("Talpă europaea"), chițcan de munte ("Sorex alpinus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), pârș ("Glis glis"), șoarece de câmp ("Microtus arvalis"), liliacul cârn ("Barbastella barbastellus"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu potcoava
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), vidra ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus vulgaris"), dihor ("Mustela putorius"), hermelina ("Mustelea erminea"), arici ("Erinaceus europaeus"), cârtita ("Talpă europaea"), chițcan de munte ("Sorex alpinus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), pârș ("Glis glis"), șoarece de câmp ("Microtus arvalis"), liliacul cârn ("Barbastella barbastellus"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu potcoava ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul urecheat ("Plecotus
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
Chirieci se vede conturat în zare Chișinăul. La poarta satului licărește argintul apei curgătoare Botna, care răcorește lunca pe o distanță de 152 km, de la cetatea de pământ Horodca din codrii seculari pîna la fluviul Nistru, mai sus de Mănăstirea Chițcani. Satul Bardar și-a facut faima in lume prin persone celebre, cu minte luminoasă - doi codreni au fost deputați in Sfatul Țării, doi Eroi s-au învrednicit de Steluța de Aur, unul e cavaler la Ordinul Republicii; teologul Dionisie Erhan
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
Eriophorum vaginatum" și "Eriophorum angustifolium"), rogozuri (cu specii de "Carex nigra, Carex echinata, Carex lepidocarpa" și "Carex diandra"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), bucățel ("Agrostis canina") și șuvară ("Molinia caerulea"). Fauna este constituită din mamifere cu specii de: șoarece pitic ("Micromys minutus"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"); reptile și amfibieni: triton cu creastă ("Triturus cristatus"), broască țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broască roșie de munte ("Rana temporaria"); precum și fluturi cu specii de "Erynnis tages, Maniola jurtina, Melanargia
Mlaca Tătarilor () [Corola-website/Science/330327_a_331656]
-
brun ("Ursus arctos"), lup ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder ("Martes martes"), vidră ("Lutra lutra"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), dihor ("Mustela putorius"), hermelină ("Mustelea erminea"), arici ("Erinaceus europaeus"), cârtiță ("Talpa europaea"), chițcan de munte ("Sorex alpinus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), pârș ("Glis glis"), șoarece de câmp ("Microtus arvalis"), liliac cârn ("Barbastella barbastellus"), Liliac de apăliliac de apă ("Myotis daubentonii"), liliac de amurg ("Pipistrellus pipistrelus"), liliacul cu
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder ("Martes martes"), vidră ("Lutra lutra"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), dihor ("Mustela putorius"), hermelină ("Mustelea erminea"), arici ("Erinaceus europaeus"), cârtiță ("Talpa europaea"), chițcan de munte ("Sorex alpinus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), pârș ("Glis glis"), șoarece de câmp ("Microtus arvalis"), liliac cârn ("Barbastella barbastellus"), Liliac de apăliliac de apă ("Myotis daubentonii"), liliac de amurg ("Pipistrellus pipistrelus"), liliacul cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliac urecheat
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder ("Martes martes"), vidră ("Lutra lutra"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), dihor ("Mustela putorius"), hermelină ("Mustelea erminea"), arici ("Erinaceus europaeus"), cârtiță ("Talpa europaea"), chițcan de munte ("Sorex alpinus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), pârș ("Glis glis"), șoarece de câmp ("Microtus arvalis"), liliac cârn ("Barbastella barbastellus"), Liliac de apăliliac de apă ("Myotis daubentonii"), liliac de amurg ("Pipistrellus pipistrelus"), liliacul cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliac urecheat ("Plecotus auritus"); Păsări: cocoșul de
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
(n. 13 octombrie 1932, Chițcanii Vechi) este un jurnalist și om politic din Republica Moldova, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova (1990-1994). A absolvit școala medie din Telenești (1952) și Universitatea de Stat de la Chișinău (1957) și școala superioară de partid de la Moscova (1971). Stagiar la
Tudor Gheorghe Țopa () [Corola-website/Science/311283_a_312612]
-
de: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), vidra ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus carolinensis"), jder ("Martes martes"), dihor ("Mustela putorius"), cârtita ("Talpă europaea"), chițcan de munte ("Sorex alpinus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), șoarece de câmp ("Microtus arvalis") sau specii de lilieci. Păsări cu specii de: acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), pițigoi moțat ("Aegithalos caudatus"), cocos de munte ("Tetrao urogallus"), uliu
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), vidra ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus carolinensis"), jder ("Martes martes"), dihor ("Mustela putorius"), cârtita ("Talpă europaea"), chițcan de munte ("Sorex alpinus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), șoarece de câmp ("Microtus arvalis") sau specii de lilieci. Păsări cu specii de: acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), pițigoi moțat ("Aegithalos caudatus"), cocos de munte ("Tetrao urogallus"), uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
cremă cu desăvârșire scârboasă care, după două Înghițituri, provoca greață - Însă când uitam gustul leșios, cumpăram iară din prăjiturile alea, ocrotind În adâncul sufletului, neexprimată, nădejdea că aș fi putut nimeri una mai bună...). Pesemne că li se aplecase bieților chițcani de nu Îi puteam ademeni cu toxica alcătuire grețos-dulceagă. Mă simțeam mult mai bine În Împuțiciunile ălea de săli decât În apartamentul care mi se părea uriaș de gol ce era. În mijlocul oamenilor reușeam mai mereu să-mi amân tulburările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
3 ori, larvele se transformă în adulți, care intră în diapauză hiemală. Ca paraziți, la coropișnițe se citează unele specii de nematozi (Oxyurius, Telestonum) și acarieni (Neothrombium, Caloglyphus, Rhizoglyphus), iar ca prădători diferite păsări (grauri, ciori etc.) și mamifere (cârtița, chițcanii etc.). Plante atacate și mod de dăunare. Coropișnița este o insectă polifagă: atacă cerealele (grâu, orz, porumb etc.), plantele tehnice (floarea soarelui, sfecla de zahăr, tutunul etc., în pepiniere. Pagubele cele mai mari se înregistrează în culturile de legume: varză
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
din care se vedeau încă ruine pe timpul lui Herodot (IV, 124). Darius, văzând că nu poate da de Sciți, se pregătea să se întoarcă îndărăt, când primi de la Sciți o stranie solie. Un trimis scit remise regelui o pasăre, un chițcan, o broască și cinci săgeți, cu ordinul de a le lăsa fără ai da nici o explicație. Mândrul rege al Persiei tâlcui această solie după dorința inimii lui, anume că Sciții supuneau lui pământul, apa, aerul (sub forma păsării) și armele
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
armele lor. Un servitor însă de a lui Darius, Gobrias, care cunoștea limba simbolică a Sciților, dădu acestei solii o cu totul altă interpretare, anume că: «dacă schimbându-vă în păsări nu veți scăpa prin văzduh, sau prefăcându-vă în chițcani nu vă veți vârî sub pământ, sau devenind broaște nu veți sări în bălți loviți de aceste săgeți nu vă veți mai întoarce înapoi.» (IV,132). Sciții însă pe de altă parte știind armata lui Darius slăbită prin lipsa proviziunilor
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
136 răzeși aveau pământ, 39 fără pământ și 5 foști clăcași; Tunseștii lui Oprișan și a răzeșilor care la 1831 aveau 141 capi de familie, în 1910 numai 43 răzeși aveau pământ, 49 erau fără pământ și 20 foști clăcași; Chițcanii cucoanei Casandra Costachi care în 1831 avea 238 locuitori, astăzi 90 răzeși aveau pământ, 10 fără pământ și 33 foști clăcași; Hănășenii, stăpâniți de paharnicul Liga și alți răzeși cu 93 locuitori în 1831, acum doar 14 aveau pământ iar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de o mie de ori mai bine decât noi, am putea cel puțin să-i apreciem (să-i tratăm cu respect), ba chiar să-i împărtășim, fie doar și pentru o clipă, punctul de vedere. Să admitem că viezurele, vulpea, chițcanul de pădure, libelula, acvila regală, șoimul pelerin, porumbelul-gulerat, măcăleandrul, rechinul, ursul (exact, ursul!) și lupul ar fi rude cu noi. Această rudenie nu ne dezonorează dimpotrivă. În anumite privințe, date fiind înfățișarea lor, performanțele lor și handicapurile noastre, înrudirea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]