308 matches
-
Tipologie, circulație, geneză, texte, pref. Pavel Apostol, București, 1964; Ist. lit., I, 118-121; Ion Mușlea, Cercetări etnografice și de folclor, II, îngr. și pref. Ion Taloș, București, 1972, 29-36; Dumitru Pop, Pe marginea „Mioriței”, SUB, Philologia, 1965, fasc. 1; I.C. Chițimia, V. Alecsandri și problemele folclorului românesc la jumătatea veacului al XIX-lea, RITL, 1966, 1; Gheorghe Vrabie, Balada populară română, București, 1966, 217-282; Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, tr. Maria Ivănescu și Cezar Ivănescu, pref. Em. Condurachi, București, 1980
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
BULETINUL SOCIETĂȚII DE ȘTIINȚE FILOLOGICE DIN ROMÂNIA, publicație care apare la București din 1976, anual. Comitetul redacțional inițial: Marica Anghelescu, Boris Cazacu, I. C. Chițimia, I. Hangiu, G. Mihăilă. În 1976, apare cu titlul „Anuarul Societății de Științe Filologice din România”, în continuarea anuarelor tipărite începând cu anul 1971. Buletinul își propune să fie „un instrument de cunoaștere a tradițiilor filologiei românești și a realizărilor
BULETINUL SOCIETAŢII DE STIINŢE FILOLOGICE DIN ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285941_a_287270]
-
Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Dan Simonescu, Boris Cazacu, Mihail Cruceanu, Jean Livescu, Mircea Anghelescu, Iordan Datcu, Silviu Angelescu. Nu lipsesc studiile de lingvistică, datorate unor colaboratori cum sunt Iorgu Iordan, Al. Graur și I. Coteanu, și cele de folcloristică, semnate de I.C. Chițimia ș.a. Buletinul are și o secțiune administrativă ce cuprinde rapoarte, dări de seamă, date statistice, liste ale membrilor și ale publicațiilor și volumelor editate de Societatea de Științe Filologice. Alți colaboratori: Eugen Coșeriu, Marius Sala, Al. Hanță, Vasile Netea, Dumitru
BULETINUL SOCIETAŢII DE STIINŢE FILOLOGICE DIN ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285941_a_287270]
-
Kamenitz-Podolsc (Rusia), Iași, 1906; O călătorie la vlahii (românii) din Kraina, Croația și Dalmația, Iași, 1908; Scrierile muzicale ale lui Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, București, 1911; Istoria teatrului în Moldova, I-II, Iași, 1915-1922; ed. 2, îngr. și pref. I. C. Chițimia, București, 1975; Opere, I-II, îngr. Viorel Cosma, București, 1971-1975, III-IV, București, 1978; Puncte extreme ale spațiului etnic românesc, îngr. și pref. I. Oprișan, București, 2003. Traduceri: Deplinele anecdote a lui Balakirev, fostul bufon la curtea lui Petru cel Mare
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
I. Oprișan, București, 2003. Traduceri: Deplinele anecdote a lui Balakirev, fostul bufon la curtea lui Petru cel Mare al Rusiei, Iași, 1853 (în colaborare cu Constantin și Mihail Burada). Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 144; Viorel Cosma, Teodor Burada, București, 1966; Chițimia, Folcloriști, 73-159; Vrabie, Folcloristica, 215-219; Ist. comp. Rom., 44-46; Ist. lit., III, 822-834; Bârlea, Ist. folc., 266-272; Șerban Cioculescu, T.T. Burada, „Istoria teatrului în Moldova”, RL, 1975, 31, 32; Dicț. lit. 1900, 135-136; Lucia Berdan, Teodor T. Burada, „pelerin pe
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
critique (4/1974: Ion Vlad, Vera Călin, N. Tertulian, Mircea Martin, Radu Enescu), Le Langage littéraire et șes contextes (2/1975: Alexandru Niculescu, Solomon Marcus, Henri Wald), Littérature orale, littérature écrite (1/1977: Adrian Fochi, Ovidiu Bârlea, Ion Taloș, I. C. Chițimia), La Littérature et l’événement historique (3/1977: Pavel Chihaia, Teodor Vârgolici, Al. Zub, Titus Moraru), Lecture et lectures (4/1977: Roxana Sorescu, Silvian Iosifescu, Constantin Noica, Al. Paleologu, Micaela Slăvescu). Literatura română e abordată de asemenea tematic, fie din
CAHIERS ROUMAINS D’ÉTUDES LITTÉRAIRES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285998_a_287327]
-
de istoria literaturii sud-slave. 1650-1850, București, 1936-1937; Istoria literaturii iugoslave. 1750-1820, București, 1938; Curs de istoria literaturii croate în sec. XVI-XVII, București, 1943; Istoria literaturii ruse. Din istoria literaturii sârbe, îngr. Pandele Olteanu, București, 1945. Repere bibliografice: G. Mihăilă, I.C. Chițimia, Lucia Djamo-Diaconiță, Filologia slavă la Universitatea din București, RSL, 1965; G. Mihăilă, Studii de lexicologie și istorie a lingvisticii românești, București, 1973, 196-197; Victoria Frâncu, Lecțiile de literatură iugoslavă ale profesorului Petre Cancel, AUB, filologie, t. XXIV, 1975; Victoria Frâncu
CANCEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286059_a_287388]
-
și a lui Darie din Persida împăraților, Sibiu, 1794; [Alexandria], în N. Cartojan, „Alexandria” în literatura românească. Noi contribuții, București, 1922; Alexandria, ed. 2, îngr. și pref. Dan Simonescu, București, 1958; Alexandria. Esopia, text revăzut de Mihail Sadoveanu, pref. I. C. Chițimia, București, 1966; Alexandria ilustrată de Năstase Negrule, îngr. și pref. Al. Duțu, București, 1984; Alexandria, în Cărți populare, îngr. Isai Cârnu, Chișinău, 1998, 7-32. Repere bibliografice: B.P. Hasdeu, Cuvente den bătrâni, II, București, 1879, 56-70; Gaster, Lit. pop., 7-32; N.
ALEXANDRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285243_a_286572]
-
1910; N. Cartojan, „Alexandria” în literatura românească. Noi contribuții, București, 1922; Cartojan, Cărțile pop., I, 213-232; Cartojan, Ist. lit., I, 76-78; Gabriel Ștrempel, Copiști de manuscrise românești până la 1800, I, București, 1959, passim; Ist. lit., I, 482-488; Țepelea, Studii, 111-125; Chițimia, Probleme, 385-402; Moraru-Velculescu, Bibliografia, I, partea I, 55-116; Dicț. lit. 1900, 30; Dan Horia Mazilu, Traduceri în limba bulgară ale „Alexandriei” românești, RITL, 1989, 3-4 - 1990, 1-3. L.Bd.
ALEXANDRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285243_a_286572]
-
lui B. Alături de Teodor Mazilu și Marin Sorescu, el cultivă în literatura română, pe urmele lui I. L. Caragiale, o formulă de teatru în care intră farsa tragică, parodia și formula teatrului ionescian (teatrul absurdului). Câteva piese (Cine sapă groapa altuia, Chițimia, Dresoarea de fantome, În căutarea sensului pierdut, Iertarea, Alibi, Boul și vițeii), lângă altele (Preșul), care întrețin comicul de situație și ironizează limbajul de lemn, au creat un stil și o tipologie. Câteodată piesele abordează teme de existență mai grave
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
ucid dresoarea, apare numaidecât o alta, cu biciul în mână și cu aceeași întrebare pe buze: „nu e nimeni aici?” Istoria se repetă. Comedia, cu multe absurdități calculate, se transformă într-o meditație despre violență și umilință în istorie. În Chițimia apare și un filosof particular, variantă balcanică a psihanalistului de profesie. El dă consultații la domiciliu și vindecă prin mijloace barbare pe indivizii ce suferă de obsesia dublului. Însă toate aceste fapte ieșite din comun (toți ironiștii au cultul faptului
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
pe indivizii ce suferă de obsesia dublului. Însă toate aceste fapte ieșite din comun (toți ironiștii au cultul faptului de excepție și sunt, ca I. L. Caragiale, superstițioși) capătă, de la un punct, un sens mai adânc, parodia începe să devină parabolă. Chițimia, stimulat de un profesor escroc, lucrează la o invenție (perpetuum mobile pe calea ferată) și este vizitat noaptea de un alt Chițimia, acela căruia îi luase cu douăzeci de ani în urmă identitatea, logodnica și ideile. Consultat, filosoful crede că
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
sunt, ca I. L. Caragiale, superstițioși) capătă, de la un punct, un sens mai adânc, parodia începe să devină parabolă. Chițimia, stimulat de un profesor escroc, lucrează la o invenție (perpetuum mobile pe calea ferată) și este vizitat noaptea de un alt Chițimia, acela căruia îi luase cu douăzeci de ani în urmă identitatea, logodnica și ideile. Consultat, filosoful crede că este vorba de o halucinație, apoi, când faptele se precipită, pune la cale un asasinat ce eșuează datorită unei femei energice și
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
luase cu douăzeci de ani în urmă identitatea, logodnica și ideile. Consultat, filosoful crede că este vorba de o halucinație, apoi, când faptele se precipită, pune la cale un asasinat ce eșuează datorită unei femei energice și drepte, soția impostorului Chițimia I și logodnica neprihănitului Chițimia II. Femeia întinerește și pleacă de acasă cu vechiul ei logodnic, iar Chițimia I caută să-și regăsească adevărata identitate. Fantasticul este tratat într-o manieră realistă, parabola se slujește de regia unei drame obișnuite
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
în urmă identitatea, logodnica și ideile. Consultat, filosoful crede că este vorba de o halucinație, apoi, când faptele se precipită, pune la cale un asasinat ce eșuează datorită unei femei energice și drepte, soția impostorului Chițimia I și logodnica neprihănitului Chițimia II. Femeia întinerește și pleacă de acasă cu vechiul ei logodnic, iar Chițimia I caută să-și regăsească adevărata identitate. Fantasticul este tratat într-o manieră realistă, parabola se slujește de regia unei drame obișnuite, însă înțelesul parabolei nu mai
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
o halucinație, apoi, când faptele se precipită, pune la cale un asasinat ce eșuează datorită unei femei energice și drepte, soția impostorului Chițimia I și logodnica neprihănitului Chițimia II. Femeia întinerește și pleacă de acasă cu vechiul ei logodnic, iar Chițimia I caută să-și regăsească adevărata identitate. Fantasticul este tratat într-o manieră realistă, parabola se slujește de regia unei drame obișnuite, însă înțelesul parabolei nu mai este atât de simplu. Chițimia I, impostorul decrepit, parazit (se lasă întreținut de
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
pleacă de acasă cu vechiul ei logodnic, iar Chițimia I caută să-și regăsească adevărata identitate. Fantasticul este tratat într-o manieră realistă, parabola se slujește de regia unei drame obișnuite, însă înțelesul parabolei nu mai este atât de simplu. Chițimia I, impostorul decrepit, parazit (se lasă întreținut de soția lui), s-a substituit altui Chițimia (Chițimia II) cu douăzeci de ani în urmă, traficându-i apoi ideile. Chițimia II ar putea fi imaginea pură, curajoasă a unei tinereți ce a
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
identitate. Fantasticul este tratat într-o manieră realistă, parabola se slujește de regia unei drame obișnuite, însă înțelesul parabolei nu mai este atât de simplu. Chițimia I, impostorul decrepit, parazit (se lasă întreținut de soția lui), s-a substituit altui Chițimia (Chițimia II) cu douăzeci de ani în urmă, traficându-i apoi ideile. Chițimia II ar putea fi imaginea pură, curajoasă a unei tinereți ce a fost apoi jefuită și distrusă prin mediocritate și inerție. Dar rostul unei parabole este să
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
Fantasticul este tratat într-o manieră realistă, parabola se slujește de regia unei drame obișnuite, însă înțelesul parabolei nu mai este atât de simplu. Chițimia I, impostorul decrepit, parazit (se lasă întreținut de soția lui), s-a substituit altui Chițimia (Chițimia II) cu douăzeci de ani în urmă, traficându-i apoi ideile. Chițimia II ar putea fi imaginea pură, curajoasă a unei tinereți ce a fost apoi jefuită și distrusă prin mediocritate și inerție. Dar rostul unei parabole este să semnifice
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
unei drame obișnuite, însă înțelesul parabolei nu mai este atât de simplu. Chițimia I, impostorul decrepit, parazit (se lasă întreținut de soția lui), s-a substituit altui Chițimia (Chițimia II) cu douăzeci de ani în urmă, traficându-i apoi ideile. Chițimia II ar putea fi imaginea pură, curajoasă a unei tinereți ce a fost apoi jefuită și distrusă prin mediocritate și inerție. Dar rostul unei parabole este să semnifice mai multe lucruri, și B. are inteligența și priceperea de a nu
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
humorului, București, 1964; Sufereau împreună, București, 1965; Iubirea e un lucru foarte mare, București, 1967; Umor, București, 1970; Teatru, București, 1970; Preșul, București, 1970; Fotbalul-joc de bărbați, București, 1971; La iarbă albastră, Timișoara, 1973; Cine sapă groapa altuia, București, 1974; Chițimia, București, 1975; Pompierul și opera, București, 1976; Fiul satului, București, 1976; În căutarea sensului pierdut, București, 1979; Dragoste bolnavă, București, 1980; Umorul la domiciliu, București, 1981; Boul și vițeii, București, 1982; Vederea, București, 1983; Balanța, București, 1985; ed. 2, pref.
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
românească, București, 1966; D. Caracostea, Poezia tradițională românească, București, îngr. D. Șandru, pref. Ov. Bârlea, I-II, București, 1969; Gh. Vrabie, Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii, București, 1970, 300-324; Gh. Pavelescu, Studii și cercetări de folclor, București, 1971, 218-282; I. C. Chițimia, Folclorul românesc în perspectivă comparată, București, 1971, 77-139; Ion Taloș, Meșterul Manole, I-II, București, 1973-1997; Semiotica folclorului, îngr. Solomon Marcus, București, 1975, 25-49; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 278-320; Dicț. lit. 1900, 71-73; Mircea Eliade
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
Divanul. Istoria ieroglifică. Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, introd. edit., București, 2003 (în colaborare cu Stela Toma și Nicolae Stoicescu), București, 2003; Dante, Opere minore, introd. edit., București, 1971; Pentru singurul țiitorul gând, în Crestomație de literatură română veche, îngr. I. C. Chițimia și Stela Toma, III, Cluj-Napoca, 1989; Paisie Velicikovski, Cuvinte despre ascultare, postfața edit., București, 1997; Românii în reînnoirea isihastă, Iași, 1999; Cele mai frumoase rugăciuni ale ortodoxiei pe slovă nouă și grai îndreptat, postfața edit., București, 1999; Axinte Frunză, Un
CANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286061_a_287390]
-
cartierului Mill, să simtă prezența a multe zeci de mii de oameni care niciodată n-ar urca așa de sus? Nu mai vrea să fie Pretty Bobby. Nu le mai vizitează pe Gul și Shuchi și ori de câte ori poate, părăsește și chițimiile de pe Falkland Road, grăbindu-se să ajungă în zonele mai bune ale orașului, să se plimbe printre arcade, să salute albii. O caută din priviri. Și-o imaginează ca pe o tânără bogată, fiica unui englez înstărit și se roagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
cu chirie la soții Crăciun. Apoi se mutase îi apartamentul stăpânilor ei - căci, în ciuda comuniștilor, așa ceva exista încă - și acolo ocupa o cămăruță înghesuită, cât o debara, cu fereastra spre curte. E poate prea mult să spui că locuia în chițimia aceea, căci în picioare nu putea sta într-însa fără să se aplece, iar culcată n-avea loc decât ghemuindu-se. Ea avea obiceiul să-mi ia bărbia în palme, răsucindu-mi capul într-o parte și-n alta, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]