371 matches
-
la oaste. Luni ne pregătia Și marți ne pornia. Eu îi zisei mamei: - Sui, maică-n deal la cruce Să vezi Cuza cum ne duce, Că ne duce ca pe boi, Și ne tunde ca pe oi, Și ne dă chica-n gunoi. 179 Frunză verde mintă creață, Duminică dimineață La Darabani în ceea parte, Ne plâng mamele de moarte. - Plînge-mă, mamă, cu dor, Că ți-am fost de ajutor De scos boii din ocol Și i-am mânat la ogor
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
sămile, Luați-o cu-ncetișorul Și-ntrebați cu binișorul, Că atunci vă vom răspunde De unde și până unde Ne-a bătut vîntu-ntr-acoace, Ce-ntrebări avem a face. Tânărul nostru-mpărat De cu ziuă s-a sculat, Fața albă și-a spălat, Chica neagră - a pieptănat, Mândru s-a mai îmbrăcat, 302 {EminescuOpVI 303} Murgul și L-au înșeuat Și din bucium au cântat, Mare oaste - a adunat, Oaste mândră de călări, De mulți feciori de boieri; Pe la răsărit de soare A plecat
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
la poarta-mpăratului. Și era o poartă mare de fier, că nu Era-n stare să treacă nime afară de CĂLIN - NEBUNUL. Și el s-o suit pe poartă ș-o zis smeilor: - Hai să vă iau câte pe unul de chică să vă dau în ogradă. Și lua tot câte unul și cu paloșul le tăia capul pân ce o tăiat la toți. Ș-o intrat în ogradă, da-mpăratul, de grozav zid și poartă ce avea, ușile erau toate deschise. CĂLIN
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
a lor...“ Câteva ciocănituri ușoare în ușă. Îl lăsă pe celălalt să mai bată de câteva ori, să simtă că deranjează, apoi mormăi răstit: - Intră. Nici nu-și termină bine mormăitura, că în încăpăre năvăli un ins înalt, burtos, cu chică roșcovană, cu părul zbârlit, lucind catraniu, strălucitor ca aura mâțelor negre, de parcă îl unsese din belșug cu untură de rechin. Pe piept îi spânzura un fel de colier, dintr-un lănțug gros, împletit, din aur roșiatic, de care atârna un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
și doi bărbați scunzi, în costume negre, se proțăpiră în prag. O văzură pe femeia aceea și înaintară spre ea. Înălțată pe vârfuri, se chinuia să semneze formularul de anunț. Nu mai apucă. Unul dintre bărbați, cel înalt, burtos, cu chica roșcovană, cu părul zbârlit, uns din belșug cu untură de rechin, apucă femeia de ceafă și o trase după el spre calorifer. Ea dădu să spună ceva. Încercă să se agațe de lanțul gros ce-i spânzura aceluia pe,un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Apăru un ins durduliu, cu o lanternă în mână. - Vandaxoane, strigă Burtăncureanu. Adă niște lumânări de-alea mai groase. Și tricolorele, că avem musafiri. Peste câteva clipe veni flăcăiandrul cu un pachet de lumânări. Îl urma un ins burtos, cu chica roșcovană, cu părul zbârlit, lucind catraniu, strălucitor ca aura mâțelor negre, de parcă îl unsese din belșug cu untură de rechin. Pe piept îi spânzura un gherdan gros, din aur roșiatic, de care spânzura un fel de craniu minuscul. Rămăsese tigva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
să se apropie de scaunul lui. „Am avut și eu unul din ăștia“, îi șopti conspirativ. „Ca un fel de înger personal. Venea din când în când și mă mai întreba de una, de alta. Un ins înalt, burtos, cu chică roșcovană, cu părul zbârlit, lucind catraniu. Îi strălucea părul ca blana la mâțele negre, de parcă îl unsese cu cine știe ce creme sau uleiuri. Mereu venea cu un fel de colier, dintr-un lănțug gros, împletit, din aur roșiatic. Și de lanț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
o parte, când în alta, cu doi cărbuni încinși, sub gene groase, stufoase. Avea o privire grea, sfredelitoare, prelinsă din ochii mijiți din bortele lor. La a treia pereche de vâsle se așeză un altul, și el înalt, burtos, cu chica roșcovană, cu părul zbârlit, lucind catraniu, strălucitor ca aura mâțelor negre, de parcă îl unsese din belșug cu untură de rechin. Pe piept îi spânzura un gherdan gros, din aur roșiatic, de care atârna un craniu minuscul, cu fălcile larg deschise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
zi, Ioana îi făcu semn Elenei să privească pe geam. Mușcând dintr-o pară verzulie și pădureață, Elena îl văzu pe Liviu îmbrățișând-o pe Erika în curtea facultății. Era un tip complet banal, cam pămpălău, cu blugi jerpeliți și chică; personajul fantasmelor se prăbuși din lumea închipuirii în marmita cotidiană, iar în cădere chipul angelic i se desprinse ca o coajă. Anul universitar își intră în drepturi. Prezența la fiecare curs era obligatorie și controlul asupra fiecărui student se dovedi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
numai cu peștișori de aur, sub apăsarea căruia o să se-ntoarcă Bâtul de la București!... Ia taci, ia taci... Io-te la Neica!... A cîrmit-o spre Otopeni!... În lumina vineție a aparatului de proiecție, zbârnâiau replicile și curgeau îndărăt ocările peste chicile, gulerele întărite cu celuloid și reverele demonilor împăroșați de la parter, ca într-o ploaie cu minuscule fărașe de funingine și pucioasă. 22 DANIEL BĂNULESCU Taximetristul luă pe degete maul aparatului de radio, manevrând butonul și micșorîndu-i sonorul pe pipăite, fără
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
o plasă de sârmă, și sprijinindu-se pe-un frigider bombat și dezafectat. Și, retrecîndu-și în revistă emoțiile de peste zi, portjartierul mai întunecat decât intrarea într-o grotă, cracii obraznici, combinația nemaipomenită de forme între o babă și un băiat, chica în două culori a femeiuștii, deodată își reaminti cu putere că motivul 133 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Chiar în acea noapte, pentru a realiza cât mai veridic butaforia zodiilor de apă, Ho diábolos mută Bucureștiul, pentru 24 de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
devin imortale sau nu. - Arasel! Mi-a picat fisa. Motive sucite de profesorași labagii ca, prefăcîndu-se că cercetează niște chestii, să se zgâiască, din mașină, după muieri. Știi cum am poreclit-o noi, profesioniștii, pe mașină? - Nu cred că aș chici. - Aspiratorul de gagici după muieri. - Ne-ați îndatora? - Cine plătește cursa? - Celui a cărui teorie va ieși infirmată, nu-i va fi răpită, în nici un caz, această onoare. Pe coridoare, lucrușoarele cu care, de altfel, pe întuneric se obișnuise, lădițe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pe coapsele tale. Readuși de propriile tale mânuțe. Aceleași mânuțe, care, cu puțin înainte, c-o pereche de hamleți, îți acoperiseră goliciunea. - Că ești și-al naibii de frumos! Ai un piept mai scobit ca vasul closetului meu. C-o jumătate de chică neagră și jumătate albă. Cu freza și scofâlceala ta împrăștii zbenga în inima milioanelor de muieri. - Teanc de coli la îndemînă aveai, dar hârtiile pe care să-ți înscrii eventualele revendicări erau goale... Cinci ore le-au fost necesare specialiștilor
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
în ideea că era aproape major se indigna de pretențiile profesorului. Se duce la frizerul binecunoscut, unde își tăia părul de la 2-3 ani care l-a luat ca de obicei, destul de scurt, iar cei trei își mai iau puțin din chică, numai vârfurile nici nu se observa. Ora următoare Neacșu îi ridică pe toți patru în picioare iar vrea să îi trimită la tuns, deci nu era mulțumit nici acum de cum arătau Stani îi spune profesorului: - Am fost cu tata la
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
prima zi erau împreună și nu l-au recunoscut printre muncitori. - Unde este studentul? l-au descusut pe maistru. - La baia de degresat! Zâmbind, îl arătă îmbâcsit de praf și uleiuri până la gât. L-au recunoscut imediat după celebra chică pe care au luat-o ca reper pentru altă dată și întrebându-l pe meșter din priviri cum se comportă. Acesta le confirmă bănuielile: - Da, îmi place de el, se bagă și ce este mai important, s-a făcut simpatic
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
și ăsta. Avea de lucru. Tundea lucrătorii, zidarii și ceferiștii. Știa să dea cu gura, să le spună cîte-n lună și-n stele, le rădea obrajii aspri, îi potrivea pe la sărbători; mahalagiii și-au trimis și copiii să le scurteze chicile. Mai târziu s-a plătit de datorii, și-a cumpărat un sticlete, 1-a pus într-o colivie legată cu funde bogate, o oglindă cam plesnită și alte foarfeci. Era dat cu rachiul și el, că avea mărunțiș din bacșișuri
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Ce mi-ai fi făcut! Pă când așa, stai colea în fața mea cu zgaibaracele-n sus." Incai trebuie să nu mă supere. Că dacă mă supără, îl las de putrezește mai repede. Și dacă putrezește mai repede, îl ia Aghiuță de chică. După toate astea, vin rudele. Ți se face lehamite de om când îi vezi. Niște scârnăvii de muieri care plâng de zici că li se rupe inima după răposați, da când le cer un bacșiș, le tremură mâna. Da nici
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
le preferă: dacă preferă genul de muzică pop-rock, rock’n roll, atunci adoptă Îmbrăcămintea aceasta „așa zișii artiști, dacă preferă muzica punk, la fel adoptă Îmbrăcămintea lor și mai mult decât atât și tunsorile, iar alteori adoptă lăsatul părului lung chică la spate.” Cărțile de pedagogie dar mai ales cărțile de psihologie acuză părinții pentru această deviere de comportament. Din lipsa de afectivitate a părinților, copii Își găsesc alinarea În aceste forme de comportament extravagante. Sfântului Ioan Îndeamnă părinții să impună
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ – O NECESITATE PENTRU SUFLETUL TUTUROR COPIILOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mariana DINTER, Adriana NASTASĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2133]
-
priincioasă nu pot s-o nimeresc; Sau marfa nu se cată, sau prețul l-am greșit, Sau c-am sosit la punctul când târgul s-a sfârșit. În scurt, orice voi face, restriștea e aici Cu mâna pe-a mea chică a trage sau brânci. Când am noroc nainte, eu stau atunci pe loc. {EminescuOpIX 106} După cât știm, C. Bălăcescu trăiește în București ca pensionar al statului. Dacă aceste puține șiruri ar fi în stare de a reîmprospăta numele său în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de trecere peste apa Bârladului și a Siretului (Podul lui Dumitru, moara lui Cioașcă); pădure mare, cu diverse specii de copaci, predominant fiind stejarul și ulmul; iar în lunca Siretului, aproape de malul său estic, era o fâșie numită de către localnici chici, în care creștea exclusiv mlăjet (mlajă), folosită la împletitul coșurilor și la legatul viței de vie pe araci. Se confirmă prin acest aspect, dar și prin altele, alegația lui H. H. Stahl, privind existența fenomenului de „arheologie socială sui-generis” în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
s-au oprit în mod înțelept la trei membri, dar nu la fel au făcut și Frații Marx9. Inițial, au fost o trupă de patru și ce s-a întâmplat? Majoritatea fanilor cinematografului îi pot numi pe Groucho, Harpo și Chico, dar nu își aduc aminte de Zeppo (sau de faptul că a existat și un al cincilea frate Marx, Gummo). Încercați să vi-i aduceți aminte pe cei șapte pitici. Majoritatea oamenilor i-au reținut pe Sleepy și pe Dopey
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
Clarendon Press, Oxford, 1886, pp. 12-16. 223. Pentru reafirmarea rolului lui Filon În platonismul mediu, vezi acum John M. Dillon, The Middle Platonists, Cornell Univ. Press, Ithaca and London, 1977; de asemenea Robert Berchman, From Philo to Origen, Scholars Press, Chico, CA, 1984. 224. VII. 1.29. 225. Iren. I.31.1. 226. Ps.-Tert. 2; Epiph., Pan. 38.2.4. 227. Harold Bloom, Kabbalah and Criticism, Continuum, New York, 1983, p. 62. 228. Jules Isaac, Genèse de l’antisémitisme: Essai historique
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Tert. IV.ll. 33. Tert. V.2-21. 34. Harnack, 40*-255*. 35. Recent, R. Joseph Hoffmann, În Marcion: On the Restitution of Christianity. An Essay on the Development of Radical Paulinist Theology in the Second Century (AAR 46), Scholars Press, Chico, CA, 1982, a Încercat să arate că Marcion nu modifica textus receptus al NT (Întrucît acest text nu exista În vremea lui), ci textus receptus a fost modificat de ortodoxie, pentru a răspunde provocării lui Marcion. 36. În legătură cu sistemul de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Biblioteèque Copte de Nag Hammadi. P.F. Beatrice, „Le tuniche di pelle: Antiche letture di Gen. 3,21,” in Ugo Bianchi, ed. La Tradizione dell’Enkrateia: Motivazioni ontologiche e protologiche, Ateneo, Rome, 1985. Robert Berchman, From Philo to Origen, Scholars Press, Chico, CA, 1984. Carl T. Berkhout and J. B. Rusell, Medieval Heresies: A Bibliography 1961-1979, Pontifical Institute of Medieval Studies, Toronto, 1981. Karlmann Beyschlag, Simon Magus und die christliche Gnosis (WUNT 16), Mohr/Siebeck, Tübingen, 1974. Ugo Bianchi, Il Dualismo religioso
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ed. M. Marcovich (Patr. Texte u. Studien 25), De Gruyter, Berlin și New York, 1986. R. Joseph Hoffmann, Marcion: On the Restitution of Christianity. An Essay on the Development of Radical Paulinist Theology in the Second Century (AAR 46), Scholars Press, Chico, CA, 1982. Victor Hugo, La Légende des Siècles. La Fin de Satan, ed. J. Trunchet, Pléiade 82, Gallimard, Paris, 1950. L’Hypostase des Archontes, ed. și trad. Bernard Barc (BCNH 5), 1980. Moshe Idel, „Jewish Reactions to the Expulsion from
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]