633 matches
-
umbra lirei, dragostea-mi târzie... NINGE ÎNTRE NOI CU DIAMANTE Azi ninge între noi cu diamante, Necercetând cărările cu pasul. Doar umbre moi - sfielnicele-amante În trupul cast al serii își fac masul. Solfegii sparte-n crengi de lemn tivite Cu chiciuri reci - ce muzici ancestrale, Din două lumi cu doruri surghiunite În jariștea secundelor sacrale. O lume-a ta cu bolți de gânduri sure Și ochi de gheață cu priviri mirate, Crini degerați ce-au înflorit pe zgure, Voind din ei
POEMELE IUBIRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341984_a_343313]
-
cuvinte nespuse”; „cuvântul//zidit întors în vorbe flămânde//; „adierea care închină firul de iarbă//din vasul de lut; „pe creștetul efemerului//se așterne lumina”. Personificări: „seara își întoarce privirea”; „suspinul se face fluture”; „îndoiala se zbate în plasă”; „sărutul izvorăște”; „chiciura//cu mâna cumpănă//întinde pânza”; „timpul//mângâie trupul//în care pulsez”; „minciuna bate din palme”; „timpul se dezbracă de timp”; „soarele//tremură de frig”; „înflorește lutul”;ș.a. Fire sensibilă, atentă la rosturile firii, cu mesaj direct ori subliminal, poeta Maria
PROF. VASILE POPOVICI, MEMBRU LSR – FILIALA IAŞI de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341959_a_343288]
-
lui Tudorel îi vedeai cu uniforme din fir de aur, cu fireturi argintii, căciuli albe, mițoase și săbii sclipitoare în teci de aur încrustate cu pietre scumpe. Unii din ei aveau lănci aurite cu vârfuri de argint. Sălciile, încărcate cu chiciură și cu căciuli de nea pe cioate, erau în mintea lui Tudorel niște boieri, mari dregători de la curtea lui Izvoraș-împărat. Aveau haine cu poale largi și lungi, cu gulere de vulpi argintii și căciuli de samur tivite cu hermină. Așa
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
alea cu țugui de zăpadă?...Ori bolovanii de pe pante...Ce-or fi? Ostași, curteni, slujitori, prințese, zâne sau mulțimea supușilor împăratului? Pe podețul ăla cu balustrade de argint trece o caleașcă de aur sau o sanie trasă de cai înaripați?...Chiciura și zăpada proaspăt căzută transformase tot peisajul în decor de basm, cu fantasme ciudate, care luau proporții uriașe în ochii minții lui Tudorel! Însă el nu vedea balauri cu șapte capete, zmei sau căpcăuni, Baba Cloanța Cotoroanța, ori alți monștri
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
lui Tudorel îi vedeai cu uniforme din fir de aur, cu fireturi argintii, căciuli albe, mițoase și săbii sclipitoare în teci de aur încrustate cu pietre scumpe. Unii din ei aveau lănci aurite cu vârfuri de argint. Sălciile, încărcate cu chiciură și cu căciuli de nea pe cioate, erau în mintea lui Tudorel niște boieri, mari dregători de la curtea lui Izvoraș-împărat. Aveau haine cu poale largi și lungi, cu gulere de vulpi argintii și căciuli de samur tivite cu hermină. Așa
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
alea cu țugui de zăpadă?...Ori bolovanii de pe pante...Ce-or fi? Ostași, curteni, slujitori, prințese, zâne sau mulțimea supușilor împăratului? Pe podețul ăla cu balustrade de argint trece o caleașcă de aur sau o sanie trasă de cai înaripați?...Chiciura și zăpada proaspăt căzută transformase tot peisajul în decor de basm, cu fantasme ciudate, care luau proporții uriașe în ochii minții lui Tudorel! Însă el nu vedea balauri cu șapte capete, zmei sau căpcăuni, Baba Cloanța Cotoroanța, ori alți monștri
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
Femeilor din viața noastră. Atunci se găseau în prăvăliile din sat mici mărțișoare: potcoave, ghiocei, trifoi cu patru foi, hornari, flori din plastic, care aveau un aer cam trist. Dar învățasem lecția. Cineva ne explicase că acele flori sunt niște chiciuri, deci am renuțat la ele. Era o bucurie să primești și să oferi un mărțișor. Banii pentru mărțișoare erau fie din straița (traista) cu care am umblat la corindat, fie primiți de la bunica. Nu fac parte dintre cei care știu
FEMEI ŞI FLORI de FLORICA BUD în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341652_a_342981]
-
Toate Articolele Autorului Nimeni nu va fi acasă Doar amurgul. Și s-a stins Ziua iernii luminoasă Lângă storul larg deschis. Numai aliciri piezișe De moi stele-n cerul mic Doar omăt și-acoperișuri Și mai mult nimic... nimic... Iar chiciura linii curmă Și în mine iar te cerni Tângă de un an urmă Și durerea altei ierni. Și iar vrea să mă apuce Un păcat pitit în gând Geamul cum apasă-n cruce Vina lemnului flămând. Pe neprins, pe draperie
BORIS PASTERNAK*** NIMENI NU VA FI ACASĂ de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/344159_a_345488]
-
Cuvântul unui melc în palmă unei frunze? Nu-i de la mine. Nu. Să nu-l accepți. Acid acetic într-o cutiuță-nchisă? Să nu-l primești. Nu-i veritabil. Un inel de aur cu soarele-n el? Minciuni. Deșertăciuni. Durere. Chiciură pe-o frunză, imaculatul cazan Bolborosind și troznind De unul singur în piscul fiecăruia Dintre cei nouă Alpi negri. Cutremurare-n oglinzi Marea-și scufundă oglinda-i de cenușă Iubire, iubire, tu anotimp al meu Referință Bibliografica: Trimișii/ E bićhalde
SYLVIA PLATH de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344151_a_345480]
-
vehiculelor din categoriile L2e și L6e, precum și orice vehicule care nu sunt echipate cu uși laterale care să poată acoperi deschiderea ușii cu cel puțin 75 %, fie ca echipament standard sau opțional, trebuie echipate cu un dispozitiv pentru eliminarea chiciurii și a gheții de pe exteriorul suprafeței vitrate a parbrizului și pentru eliminarea aburului de pe suprafața interioară vitrată a parbrizului. Dispozitivul de dejivrare și de dezaburire trebuie să fie suficient de eficace pentru a asigura o vizibilitate suficientă prin
REGLEMENTĂRI din 22 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286528]
-
mai mari de 20 mm, prezintă o tendință de creștere pentru orizonturile viitoare de timp, ceea ce înseamnă un impact amplificat asupra infrastructurii de transport și distribuție a energiei. Indicatorii climatici relevanți pentru sectorul energetic, asociați altor fenomene, precum viscol, chiciură, vijelie, grindină, nu au tendințe clare legate de schimbarea climei, evoluția lor prezentă și viitoare fiind în mare măsură determinată de componenta variabilității climatice naturale, astfel că statisticile climatice viitoare sunt, în mare măsură, similare celor din prezent. De asemenea
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
energie electrică și gaze naturale, ca urmare a temperaturilor extrem de scăzute din timpul iernii Reducere a valorilor indicatorului încălzire-grade-zile, reducere a numărului de zile cu îngheț la sol, reducere a numărului de zile cu averse de ninsoare Viscol intens, chiciură, vijelie Pot provoca întreruperi ale alimentării cu energie, impact asupra siguranței sistemului electroenergetic și asupra sănătății populației Similare condițiilor climatice din prezent Grindină Poate provoca distrugerea panourilor fotovoltaice și, prin urmare, reducerea producției de energie electrică Similare condițiilor climatice din
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
nivelului apelor la nivelul canalelor navigabile, împreună cu deteriorarea căilor de rulare și flambarea căilor ferate. Creșterea numărului de zile consecutive fără precipitații (sudul și sud-vestul României); creșterea frecvenței și intensității episoadelor cu secetă în anotimpul de vară Viscol intens, chiciură, vijelie Afectează în mod principal sectorul de transport aerian prin prisma generării de modificări în programul de funcționare, precum și prin prisma apariției fenomenului de givraj. Toate aceste elemente au un impact direct asupra rețelei de transport rutier, feroviar și
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
NAȚIONAL „GEORGE COȘBUC”(LECȚIA DE HAIKU), de Gențiana Groza, publicat în Ediția nr. 695 din 25 noiembrie 2012. Paul ALDEA lumina lunii reflectându-se-n apă- priviri de copil the moonlight reflecting by water- looks of a child Roxana BOTA chiciură-n arbori pe străzi liniștite- Someșul curgând hoar frost on trees in the calm streets- Someș is running Maria CIORBA țigle ruginii- vrabie rătăcită-n amiaza târzie rusty tiles- a wild sparrow in the late noon Ioana DAVID vântul fioros
GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
de stele. Nu e o lume de vis. Sunt Oameni curați îngenunchiați și purificați în ruga lor de foc, sfântă. Nu sunt Magii-Crăișori... Ei au plecat de mult, dar n-au mai ajuns, nici încărcați cu daruri, nici încărcați cu chiciură. Dincolo de negura străvezie a zorilor, peste biciuiala Crivățului își înalță frunțile, Crinii aceia plăpânzi și răsăriți printre miile de zăbrele reci și sinistre. Neaua era și atunci, dar parcă mai puțină. În locul urărilor se auzeu sudălmile gardienilor însoțite de țipătul
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
de mii de biruințe.... IX. GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - ROMÂNUL E O ROCĂ DIN VEȘNICII CARPAȚI (POEM), de Gheorghe Constantin Nistoroiu, publicat în Ediția nr. 2258 din 07 martie 2017. (Stihuri dedicate prietenului drag, George Roca) Iarna brodată în beteală de chiciură, Iarna în veșmântul hlamidei de nea, Peste pământ, peste viață se scutură, Peste bucuria din care sufletul bea. Pământ și Cer sunt în veșminte albe, Regală se așterne heralda promoroacă, Iriși de Heruvimi întreabă stihuri dalbe: Există oare-n Soartă
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
ni-i Destin. Acasă ne e Soartă: Grădina Preacuratei. Grădina lui Iisus. Gonindu-mă cu Dorul pe catalanul gând, Edenul se așterne ca umbra sub Stejar, ... Citește mai mult (Stihuri dedicate prietenului drag, George Roca) Iarna brodată în beteală de chiciură,Iarna în veșmântul hlamidei de nea,Peste pământ, peste viață se scutură,Peste bucuria din care sufletul bea.Pământ și Cer sunt în veșminte albe,Regală se așterne heralda promoroacă,Iriși de Heruvimi întreabă stihuri dalbe:Există oare-n Soartă
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
încă se vedeau grămezi de zăpadă pe marginea drumului și ochiuri de ghiață rămase ici și colo. Treceam printr-o zonă cu blocuri de locuințe aproape identice, construite din cărămidă roșie, înconjurate de pomi înalți și golași, acoperiți cu o chiciură de ghiață, ce strălucea pal în iluminatul public, al nopții: Priveam cu atenție în jur și mă miram de liniștea acestui mare oraș, acoperit de o ceață densă, rece și umedă, ce înghețase chiar și pe ștergătoarele mașinii: Totul părea
ÎN ARŞIŢA PRIMĂVERII TIMPURII (NUVELĂ) PARTEA A TREIA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380920_a_382249]
-
VALEA RÂȘNOAVEI Autor: Ionel Grecu Publicat în: Ediția nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului VALEA RÂȘNOAVEI Râșnoava, vale frumoasă, Cu a ei apă spumoasă Coboară de sus, din munte Sub pădurile-i cărunte. Molizi, brazi împodobiți, De chiciură-ncărunțiți Strălucesc falnic sub soare, În natura-mbietoare. Cu meandrele-i cotite Și coastele-i însorite Curge liniștit-așa Pân’ ajunge-n Prahova. Ionel GRECU Predeal, 28 XII 2015 Referință Bibliografică: VALEA RÂȘNOAVEI / Ionel Grecu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
VALEA RÂŞNOAVEI de IONEL GRECU în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373633_a_374962]
-
-n unde, Ca niște nefirești fantasme Și orice-i viață se ascunde. Decorul, parcă-i rupt din basme! Iar astrul nopții pare-o umbră, Ce-i strâmbă nopții-nfățișarea, Făcând-o să ne pară sumbră Lucire, ce chiorăște zarea. Sub chiciuri ologesc copacii, Pierzându-și crengile ce crapă. Și despuiați rămân săracii, Când lăstărișul își îngroapă. Apoi, sub soare,-n dimineață, Se-nmoaie-arsura din natură. Doar vrăbii se întorc la viață, Și ciripesc cerșind căldură. Copiii aciuați prin casă, Uimiți privesc de lângă
DE GHEAŢĂ FLOARE LA FEREASTRĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372802_a_374131]
-
pernă încredințate fiind că își vor visa ursitul. În noaptea de 5 spre 6 ianuarie, fetele înfășurau un fir de busuioc în beteală argintie, și-l agățau într-un măr. Dacă a doua zi, busuiocul din pom, era împodobit cu chiciură, însemna că ursitul va fi bogat, dacă nu, va fi fost sărac. Se zice că, în această zi, odată cu sfințirea apei (Aghiasma mare), sunt sfințite toate apele pământului. După slujbă, fiecare sătean își ia apă sfințită în vasul cu care
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348793_a_350122]
-
să scadă puțin în intensitate însă continua să sufle și ningea cu nemiluita. Tractorul înainta anevoie pe coastă devale croindu-și drum cu plugul și în cele din urmă au ajuns, lăsând în spate o pârtie care dispărea repede sub chiciura albă, șfichiuitoare ce venea în rafale necontenite, unind turmele vălătucite ale norilor care acopereau în întregime cerul, cu troienele ce înveșmântau pământul. Pe luncă, pe șoseaua către Vedea nu trecuse încă nici un deschizător de pârtie prin nămeții imaculați, așa că tractorul
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
viu de clopoței Desprins din hamuri de căluții mei. Copitele-n zăpadă se afundă Cu bufnituri ce câmpul îl inundă, Ritmate-n timp cu glas de zurgălăi Pudrată armonie peste văi. Iar clinchetul se pierde printre dealuri, Cum pierd arinii chiciura pe maluri Și-n urmă numai vântul mai adie, Ecouri stinse dintr-o simfonie. Târziu pe zarea largă se întinde, O liniște ce nu o pot cuprinde. Doar fulgii se aud cum se așează Pe pături ce în alb se
ECOURI STINSE ... (LUI S. ESENIN) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376058_a_377387]
-
XI. GEORGETA RESTEMAN - COLINDĂM, DOAMNE, COLINDĂ!, de Georgeta Resteman , publicat în Ediția nr. 1087 din 22 decembrie 2013. Huedin, județul Cluj, o după-amiază târzie de sâmbătă, într-un decembrie rece cu bolți de ceață densă lovind în crengile încărcate de chiciură ale copacilor din jurul Casei de cultură din localitate - lăcaș în care își cântă atâtea doruri sufletele doldora de frumos din această parte de Românie. Grupuri, grupuri, copiii îmbrăcați în minunatul strai popular, alături de părinți, dascăli și oameni ai locurilor mândre
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
comuna Săcuieu, pe care-i însoțesc la invitația Domnului primar Gheorghe Cuc, încercând să le ... Citește mai mult Huedin, județul Cluj, o după-amiază târzie de sâmbătă, într-un decembrie rece cu bolți de ceață densă lovind în crengile încărcate de chiciură ale copacilor din jurul Casei de cultură din localitate - lăcaș în care își cântă atâtea doruri sufletele doldora de frumos din această parte de Românie. Grupuri, grupuri, copiii îmbrăcați în minunatul strai popular, alături de părinți, dascăli și oameni ai locurilor mândre
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]