264 matches
-
corespundea concepției sale despre abstracțiune. Dar la mirosul de heringi părjiți care ajungea până în atelierul său, învecinat cu al nostru, s-a sesizat, pe urmă însă a înțeles situația noastră de criză și din când în când făcea cinste cu chiftele și salată de cartofi de la Butter-Hoffmann. Era prieten cu Schrieber și, mai târziu, a tolerat influența crescândă a aceluia asupra elevilor săi. La un moment dat, era încă în ianuarie, a trebuit, fiindcă fusesem admis în plin semestru, să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
treile îi aparținea în mod inconfundabil lui Sid James, una dintre vedetele filmului care se turna în prezent - o adaptare comică liberă după un film cu Boris Karloff, Strigoiul, sub noul titlu Ce hăcuială!. Thomas își aduse o tavă cu chiftele și pudding cu jem și se duse la ei. — Pot să stau și eu aici? spuse el — E o țară liberă, spuse Sid James indiferent. Thomas le fusese prezentat tuturor celor trei actori cu câteva săptămâni în urmă, dar își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
gri de in, stând cu spatele drept și mâncându-și porția de haricots verts, se Întorc și se uită la barbarii de anglo-saxoni. După ce ia o gură, Emily ne anunță că nu vrea quiche pentru că are gust de ou. Vrea chiftele de pui. Paula nu spune „Ți-am zis eu“. În schimb Îl strânge În brațe pe Ben la modul acela extrem de liniștitor, ca și cum nu ar fi făcut nimic rău, și-l hrănește cu cartofi prăjiți direct din farfuria ei. (Uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
În cartier fuseseră doar micile straturi cu flori dintre șosea și trotuar, protejate uneori de gărdulețe de lemn colorate. Mirosea a fum, probabil că cineva dăduse foc gunoiului din curte, mirosea și a mâncare, a carne prăjită, a șnițel și chiftele. Oamenii care locuiau În acele case cubice Își vădeau lipsa de imaginație și prin stăruința cu care găteau, duminică de duminică, aceleași șnițele cu cartofi piure, alături de, cel mai probabil, o supă de găină și un cremeș. Am oprit o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
centre comerciale. Miza îți tăia răsuflarea: priveai ultimul loc liber al orașului. În mijlocul lui, două turnuri de 30 de metri ar fi acoperit Ateneul, Palatul Regal și Biblioteca Universitară. Plecau și monumentele, cu piedestale cu tot: Brătianu, copacul de fontă, „chifteaua pe băț“. Clipeai și fugea tot decorul. Fiecare dimineață începea altfel, ca visul unui bolnav de nervi. Modificările veneau zilnic, memoria nu mai făcea față, nimeni nu le putea înregistra. Orașul trebuia părăsit, locuitorii lui să sară din mers, cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
bronz brăzdând-o ca un acid; din nou în mijlocul pieței, enorm și vizibil, un soi de țesut necrozat înfipt la vreo 20 de metri înălțime într-o furculiță de marmură (lumea îl botezase-n fel și chip: cartoful în țepușă, chifteaua pe băț, coiul canceros; autorul îi zicea mai simplu, „monumentul eroilor“). Noaptea, lumini verzi și portocalii împroșcau statuile cu-o ceață orbitoare, prin care dansau fluturi și musculițe. Nu trecea nimeni să se uite. Dincolo de piețe și parcuri, Bucureștiul respira
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ulcea, vâlcea, vergea, vițea); (b) creații românești sufixate (formații ca: albăstrea, cărticea, gălbenea, găurea, lingurea, măzărea, mielușea, minciunea, pielicea, pietricea, scândurea, uscățea, zorea etc.; (c) numeroase împrumuturi turcești și neogrecești (amandea, basma, beizadea, belea, bidinea, cafenea, catifea, cazma, cherestea, chesea, chiftea, cișmea, ciulama, dandana, dușumea, giubea, giurgiuvea, ghiulea, lichea, macara, mahmudea, manea, narghilea, oca, pafta etc.); (d) cuvinte de alte origini (vezi manta - mantale < pol.; lovea (rar) - lovele < țg); (e) cuvinte franțuzești intrate mai de mult în limbă (vezi supra, p.
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
bucătăriei. Avea ea anume rețete nescrise, că toate Îi ieșeau de minune. Cozonacii se revărsau pufoși peste forme, sarmalele erau o bunătate, cât despre plăcinte... să nu mai vorbim. Dar cea mai grozavă măiestrie bunicuța o dovedea când ne făcea chiftele prăjite: mari, rumene, de se topeau În gură, nu alta. Și avea bunica obiceiul să facă mereu același număr de chiftele. Nu știu de ce, dar n-a făcut niciodată mai multe ori mai puține: totdeauna 9. Cel mai de seamă
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
bunătate, cât despre plăcinte... să nu mai vorbim. Dar cea mai grozavă măiestrie bunicuța o dovedea când ne făcea chiftele prăjite: mari, rumene, de se topeau În gură, nu alta. Și avea bunica obiceiul să facă mereu același număr de chiftele. Nu știu de ce, dar n-a făcut niciodată mai multe ori mai puține: totdeauna 9. Cel mai de seamă dichis - spunea dânsa - e să nu le prăjești nici mai mult nici mai puțin decât se cade. Timpul cel mai potrivit
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
le prăjești nici mai mult nici mai puțin decât se cade. Timpul cel mai potrivit la foc iute - susținea cu tărietrebuie să fie exact de un minut pe o parte și un minut pe cealaltă parte. Așa ne făcea bunica chiftelele, mereu În aceeași mică tigăiță În care Încăpeau numai câte două deodată. Iar când așeza primele În tigăiță, eu strigam În gura mare: În 10 minute sunt gata chifteluțele! Dar bunica mereu mă corecta, zicându-mi: - nu știi să socotești
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
zicându-mi: - nu știi să socotești, băiete; un minut pe o parte, un minut pe cealaltă, asta Înseamnă două minute. Și fiindcă pun la foc două deodată Înseamnă că timpul se Înjumătățește, adică ar veni câte un minut de fiecare chiftea, nu? Așadar, nouă chiftele În nouă minute! Nu credeți că bunica avea dreptate? 6. ÎN POLIGON La una din ședințele de tragere s-au folosit niște ținte speciale, care, spre deosebire de țintele obișnuite, aveau cercul din mijloc cotat cu 50 de
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
să socotești, băiete; un minut pe o parte, un minut pe cealaltă, asta Înseamnă două minute. Și fiindcă pun la foc două deodată Înseamnă că timpul se Înjumătățește, adică ar veni câte un minut de fiecare chiftea, nu? Așadar, nouă chiftele În nouă minute! Nu credeți că bunica avea dreptate? 6. ÎN POLIGON La una din ședințele de tragere s-au folosit niște ținte speciale, care, spre deosebire de țintele obișnuite, aveau cercul din mijloc cotat cu 50 de puncte. Celelalte cercuri erau
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
cât avea cunoscutul său. Această diferență a scăzut-o sau a adunat-o (după cum a arătat cântarul, În plus sau În minus) la cifra de 77 de kilograme cât indicase cântarul pentru propria-i persoană. 5. ISCUSINȚA BUNICUȚEI Bunica prăjea chiftelele În felul următor: După ce prăjea primele șase chiftele În șase minute, așeza În tigaie alte două. Când acestea s-au prăjit pe o parte proceda astfel: scotea una afară, pe cea de a doua o Întorcea; alături de ea punea la
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
-o sau a adunat-o (după cum a arătat cântarul, În plus sau În minus) la cifra de 77 de kilograme cât indicase cântarul pentru propria-i persoană. 5. ISCUSINȚA BUNICUȚEI Bunica prăjea chiftelele În felul următor: După ce prăjea primele șase chiftele În șase minute, așeza În tigaie alte două. Când acestea s-au prăjit pe o parte proceda astfel: scotea una afară, pe cea de a doua o Întorcea; alături de ea punea la prăjit ultima chiftea. După un minut o scotea
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
următor: După ce prăjea primele șase chiftele În șase minute, așeza În tigaie alte două. Când acestea s-au prăjit pe o parte proceda astfel: scotea una afară, pe cea de a doua o Întorcea; alături de ea punea la prăjit ultima chiftea. După un minut o scotea pe cea prăjită pe ambele părți, o Întorcea pe cea rămasă În tigaie și adăuga chifteaua prăjită numai pe o parte. Adică pe aceea pe care o scosese puțin mai Înainte. În total deci 9
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
parte proceda astfel: scotea una afară, pe cea de a doua o Întorcea; alături de ea punea la prăjit ultima chiftea. După un minut o scotea pe cea prăjită pe ambele părți, o Întorcea pe cea rămasă În tigaie și adăuga chifteaua prăjită numai pe o parte. Adică pe aceea pe care o scosese puțin mai Înainte. În total deci 9 minute, prin folosirea rațională... a suprafeței de producție! 6. ÎN POLIGON Cele 18 cartușe trase În țintă (respectându-se distribuția amintită
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
cu rasoluri și cu fripturi. Cimbrul este o plantă aromatica,antiseptica,cu gust înțepător,mai ales când e sălbatică(cimbrișorul). Împreună cu pătrunjelul,cimbrul da aroma supelor și sosurilor. În bucătăria românească moldoveneasca cimbrul este folosit pentru proprietățile sale aromatice la chiftele de carne, legume umplute,mâncăruri din carne de vită,pui. Se folosește în cantități foarte mici,datorită gustului puternic,care are tendința de a-l acoperi pe cel al legumelor fierte,cărnii sau peștelui alb. Este foarte bun pentru conservele
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
culege înainte de a Frunzele maghiranului se folosesc proaspete sau uscate pentru supe,sosuri,preparate din carne de porc,pui,pește înflori,pentru a nu da gust amar preparatelor. Pentru un gust autentic, frunzele de maghiran se folosesc la omlete și chiftele din carne. Năsturelul este o plantă aromatica de la care se folosesc doar frunzele care au gust de ridichie și conțin uleiuri eterice de muștar, vitamine, iod, fier sulf, care stimulează sistemul imunitar. Frunzele de năsturel nu se usucă și nici
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
de tocat cu sita mică, împreună cu ceapă cu care a fost curățata, spălata, tăiată și călita în ulei. Tocătura se amestecă până la omogenizare cu oale, piperul, sarea, pătrunjelul și mărarul curățat, spălat și tăiat mărunt. Din aceasta tocătura se modelează chiftele mici de circa 40 de grame care se dau prin făină și se prăjesc în uleiul încins pe ambele părți, pana se rumenesc. Chifteluțele se servesc calde la gustare. Mod de preparare Ingrediente pentru 10 porții: 20 ouă 20 ml
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
doar zecimea goală din pahar. Dar holbându-mă la aceasta îmi măresc constant partea plină, chiar fără să-mi dau seama... Codruț 18 februarie 2006 Mă enervează mirosul din biroul meu, care a fost infestat de un sandvici plin cu chiftele pe care l-a înfulecat colegul meu de „integrare europeană“ (dar care habar nu are care e Comisia Europeană sau câte state membre are această formațiune). Mă enervează la culme semidoctismul pe care-l exprimă toți românii la emisiunea foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
toți știu cum să abereze pe o temă dată, toți pot să se umfle în pene. Modestia a murit în ro. De multă vreme, dragă Mirel. A venit timpul să ne exprimăm, că așa-i în democrație... Mirosul ăsta de chiftea mă va scoate afară din birou. Un alt coleg de muncă are simpaticul obicei de a desface pe la amiază o conservă de pește, acompaniată de o gustoasă ceapă roșie. Mă enervează disprețul pe care-l exprimă administrația valahă față de masa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
afară din birou. Un alt coleg de muncă are simpaticul obicei de a desface pe la amiază o conservă de pește, acompaniată de o gustoasă ceapă roșie. Mă enervează disprețul pe care-l exprimă administrația valahă față de masa de prânz. Pâine, chiftele, pește, toate așezate animalic pe tastaură, la botul internetului... Codruț 21 februarie 2006 Cred că am mai scris despre brutalitatea valahilor nemanierați, bădărani, adevărați urmași ai strămoșilor ciobani, care hălăduiau prin Carpați, în timp ce ceilalți europeni se apucau deja serios de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
plural este recategorizat semantic ca singular, printr-un transfer semantic de tip metonimic (felul de mâncare comandat > persoana care a comandat): (38) a. The hash browns at table nine is/*are getting angry. "Persoana de la masa nouă, care a comandat chiftele rumenite de cartofi, devine nervoasă." b. "Chiftele rumenite" de la masa nouă devine nervos/*devin nervoase. (iii) acordul sintagmelor coordonate, tot de tip hibrid în engleză (dar nu în română): (39) a. This boy and girl are (/*is) eating pizza. "Băiatul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
un transfer semantic de tip metonimic (felul de mâncare comandat > persoana care a comandat): (38) a. The hash browns at table nine is/*are getting angry. "Persoana de la masa nouă, care a comandat chiftele rumenite de cartofi, devine nervoasă." b. "Chiftele rumenite" de la masa nouă devine nervos/*devin nervoase. (iii) acordul sintagmelor coordonate, tot de tip hibrid în engleză (dar nu în română): (39) a. This boy and girl are (/*is) eating pizza. "Băiatul și fata aceștia / Acest băiat și această
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
dat În câteva clocote. Este mai eficient la adaus de suc diluat de lămâie, mărar fin tocat sau verdeață. Se recomandă la mâncăruri cu pește alb, cartofi, dovlecei, fasole verde, varză de Bruxelles, budinci de legume preparate numai cu albuș, chiftele din carne friptă, preparată În aburi. Sosul caramel se prepară din zahăr ars, stins cu apă rece. Se folosește la mâncăruri din fructe uscate (prune) și gutui, la soteuri de morcov, griș cu lapte și orez cu lapte. Sosul de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]