282 matches
-
un apartament. După o săptămână de căutări, am găsit locul potrivit, undeva în apropierea templului Kichijoji. Locuința nu era amplasată foarte convenabil din punct de vedere al mijloacelor de transport, dar era totuși casă - și stăteam complet separat. Un adevărat chilipir! Probabil că fusese cândva un fel de magazie, dar se afla într-un colț al curții, separată de clădirea principală printr-o grădină lăsată în paragină. Proprietarul folosea poarta din față, iar eu pe cea din spate, simțind astfel că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
se îngroșau. Trifon Guju, mai încruntat și cu glas mai ursuz ca totdeauna, aruncă în obraz primarului că până mai deunăzi și el a spus că nu-i bine ce face Luca, iar azi o întoarce pentru că simte rost de chilipir. Pravilă se roși, răcni, se dezvinovăți, dar Toader Strîmbu îi acoperi glasul, strigând din tindă: ― Decât să umblați împotriva sărăcimii, mai bine ne-am duce cu toții la boierii cei mari să-i rugăm să împartă moșia la oameni, dacă tot
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
19 unele doamne pensionare mai în vârstă ca mine și unele din ele văduve pe care le cunosc și după ce le salut, mă adresez: - Stimată doamnă, Catrinel, știți că la supermarket-ul cutare, diseară vor scoate niște produse la promoție? Chilipir, nu alta! La pensiile noastre... - Așa-i, domnule Minache! Numai că eu nu pot să mă duc, nu-mi permite sănătatea să mă bat cu lumea care ar veni acolo. Iată, că de când povestesc, am uitat să spun cum mă
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
cine știe unde s-ar mai fi trezit ! Din fericire însă, printre scaieții ciufuliți și tufele de mătrăgună zăcea, ca de obicei, un câine cu blana putredă și dinții rânjiți, bâzâit de un roi greu de muște, sclipind verzi-negre în lumină. Ce chilipir mai căutase și Mironescu-tatăl făcându-și casa aici, tocmai la mama-dracului, lângă Șosea ! Sigur că iarna își ispășește cărpănoșenia trezindu-se cu lupii în curte și vara șomoiogind cu cârpe arse, ca să mai potolească țânțarii ! Și nici după patruzeci de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Inflația e amețitoare. Pentru un dolar se dau vreo 230 000 de "cordoave". Merg cu un grup care a schimbat câțiva dolari și vrea să cumpere băuturi alcoolice. După calculele pe care le aud, se pare că e un veritabil chilipir să cumperi bere și votcă aici. Sunt mai ieftine și ar fi chiar păcat ― zice unul din "cunoscători" ― să fie pierdută "ocazia". Basarabenii se dovedesc cei mai informați. Ei vin des la Odesa și cunosc "piața". Mă țin după grup
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
port. Unii au crezut că am făcut asta intenționat, ca să devin "celebru" pe vas!" Cum ne dăm jos din autocare, câțiva dintre noi se reped la vitrine. Aud un glas dezolat: "Aici votca "Smirnov" e cu patru dolari mai ieftină". Chilipirul de la Odesa își pierde prestigiul. Alții sunt supărați că n-a fost prevăzut în program "timp pentru cumpărături". Sfânta Sofia? Moscheea albastră? Desigur, desigur. Dar se poate să nu mergem și la bazar? Trebuie neapărat să "vizităm" și bazarul. Bineînțeles
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
ne luam scrisorile. Nimic vesel în toate astea, nu-i așa? Totuși, întreaga casă s-a perindat prin cămăruța care duhnea a fenol. Și locatarii nu-și trimiteau servitorii, o nu, ci se grăbeau să profite ei înșiși de asemenea chilipir. Servitorii, de altfel, făceau același lucru, dar pe ascuns. In ziua înmormântării s-a văzut că sicriul era prea mare pentru ușa odăii. "O, dragul de el, spunea din patul ei portăreasa, extaziată și îndurerată în același timp, ce înalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
de mânie și de părere de rău. Abia prins, mierloiul scăpa. De ce? In adevăr, de ce? Simțise Lică că e vorba de robie, ceea ce nu putea suferi? Avusese cumva vreun scrupul? Nu! Băgase de seamă că nu e vorba de un chilipir fără osteneală, așa cum dorea el? Sau poate mediul acela nou, înainte de a-1 cuceri, îl speria? Acolo, în fața omului galben, femeia negricioasă nu-l mai aprinsese cu ochii ei ca deunăzi și toată parada aceea de vorbe late: organizare, grajduri
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
nimic, dar avusese intuiția unor piedici. Gum însă era bine făcut pentru slujba vieții și avea mișcările spontane bine adaptate, gestul lui îl slujise. Ada nu era femeia să se lase bătută. Văzuse că trebuiesc slăbite frânele cu Lică. Astfel chilipirul dorit i se pregătea Trubadurului. Deocamdată Lică fugise numai pentru că era capricios și pentru că-i era grabă să se vadă în aer liber. Nu-i plăceau încă palatele. Ce avea să mai fie, avea să se vadă. Ajuns pe trotuar
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
răbdare, ai răbdare ! boscorodea madama Rifcă, învelindu-i umerii cu șalul ; îi puse în mână bățul și-l împinse afară. Zeida porni târșit, adunând picioarele și observând cu agerime ulița. Peste drum, așezat cu scaunul în ușă la „Mobilă et Chilipiruri”, domnu Lupu ședea de vorbă cu Leonaș. - Azi am fost ș-am făcut vunzari, se alinta Leonaș legănându-se, cu moțul înflăcărat ca un papagal. - Ai făcut vunzari ?! clipi des bunicul. Și ce-ai vundut ? Drept răspuns, copilul se răsfăță
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
cap... că doar aveam găini care făceau zilnic o groază de ouă. „Cum naiba ți-o fi venit să faci așa ceva?“ - am zis. „Pai, dacă mi le-a dat cu cinci cenți duzina“ - a zis cam rușinat - „a fost un chilipir, parcă mi-a părut rău să-l scap.“ „Și dacă ți le dădea cu doi cenți duzina, tot risipă era! Nu ne folosesc la nimic“ - am zis. „Ba ne folosesc“ - a zis. „Le dăm copiilor.“ „Doamne, ce tot spui, măi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
locuitorii orașului în parc și, în mare număr, ei se aflau încă acolo, deși căzuse seara. Nu se mai amuzau exuberant, ca mai devreme, împingîndu-se unul pe altul și comentînd ațîțați, ca și cum soarele ar fi fost o ofertă specială, un chilipir care nu se va mai repeta vreodată. Acum, atmosfera pe alei devenise calmă. Oamenii se plimbau în continuare bucurîndu-se, dar dincolo de toate se simțea o adîncă oboseală. Bastoanele bocăneau. Scîrțîitul unui cărucior de copil. Vocile se stingeau. Fusese aproape prea
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
îi seamănă grozav... Mă întreb dacă Sanda Marin dă rețeta pentru scordolea..." ― Am stat de dimineață o oră la coadă, declară din senin Șerbănică. O brânză magnifică! Grasă, albă, complet nesărată. Nevastă-sa ridică plictisită din umeri. ― Veșnic umbli după chilipiruri. Dădeai câțiva lei în plus și luai de la țărani... Ei, ce facem, jucăm sau stăm la taclale? Traseră locurile. Florence începu să împartă, expertă, cărțile. Bucățile de carton zburau prin aer în volte îndrăznețe, plonjau exact cu un plescăit ușor
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
cum e treaba cu orfanii. N-am nici o încredere în el. Și așa am necazuri cu sticleții. — Cată-ți atunci alt cioroi. Sunt câți vrei primprejur. Pentru cât îl plătesc, n-ar sta aici nici un eschimos orb. A fost un chilipir, ca și cum l-am luat cu rabat. El crede că dacă-ncearcă să plece, pot face să-l aresteze pentru vagabondaj. E o afacere bună. Vezi, George, în meseria asta a mea, trebe să ții mereu ochii deschiși, să nu-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
totuși te duci știind că mai apoi Îi vei consacra una sau două pagini Într-o carte, asta schimbă totul, iar ceea ce se Întîmplă În cursul acelei Întîlniri capătă un relief neașteptat. Dacă Întîlnirea e catastrofală, atunci să te ții chilipir! Primise mai multe faxuri de la un editor coreean. Urma să fie tradus și publicat În Coreea de Sud. Va fi tipărit În hangǔl, un alfabet inventat la porunca celui de-al patrulea monarh din dinastia Yi. Editorul coreean avea să-l invite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
sale erau ispitite de câte un vânzător de produse de patiserie, care-și purta marfa pe cap, de miasma alcoolului de la câte o tavernă sau de izma de tămâie sfințită de la capela de alături. După ce traversă apoi și piața de chilipiruri, cu propriul ei miros de lucruri stătute și vechi, Porfiri intră în sfârșit în casa de amanet Limașin, unde prezența i-a fost anunțată pe loc de clinchetul nervos al clopoțelui din ușă. Din întunericul prăvăliei veneau mirosuri grele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Kitty. — Dar ți-au plăcut vreodată hainele de la Armata Salvării? — Nu, mi-e teamă că nu. Dar el e un puștan din Africa, ce să știe el despre modă? Sunt sigură că doar s-a bucurat că a găsit un chilipir. — M-am simțit jignită. E cel mai aiurea cadou pe care l-am primit vreodată, zise Diane, furioasă și amuzată În același timp. Tu primești bilete de avion gratis până la San Francisco, Îți petreci noaptea În Malibu, iar eu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
gratuit, dar oamenii trebuie să plătească pentru publicarea anunțurilor. — E ușor. Stevie se ridică pentru o clipă și-și scutură fusta, mai ales unde se lăbărțase peste posteriorul ei generos. — Fă ziarul gratuit. Tuturor celor de pe-aici le plac chilipirurile. De îndată ce destui oameni vor vedea că prietenii lor citesc ziarul, n-or să supere să plătească pentru anunțuri. — Dar dacă e gratuit, cum vom convinge distribuitorii să-l vândă? N-or să aibă nimic de câștigat din asta. — Atunci trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
bani, Îmbrăcăminte de femei din aceea donată bazarurilor de spital: lenjerie, ciorapi, pulovere, fulare, fuste. O infinitate de mese. Locul Îmi evoca Subsolul lui Filene, unde mușteriii aveau În curând să se Încaiere și să se Înghiontească pentru a Înșfăca chilipirurile. Dar nu era nimeni de față. În depărtare se vedeau niște femei tinere care păreau gata să Întreprindă acțiuni filantropice. Eu ședeam, sechestrat, printre sute de șezlonguri din piele. Evadarea din colțul ăsta de brânză murdară era imposibilă. În spatele meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
la certificatele de revoluționari care au fost la Revoluția de la Județeană, pe cine a pus. Nu pe Cangurașu al lui Brandaburlea? Și pădurea cum le-a retrocedat-o la împărțire? Conteni câteva clipe. Ca și cum ar fi socotit ce favoruri și chilipiruri le mai dase Sorin celor de-ai lui Brandaburlea. Se avântă din nou: - Știu eu prea bine ce face Sorinel al nostru la votare! Eu știu, băi, cine a a fost tovarășa Rela Păsculescu. Câți nu i-a dus doru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
bucătăria, a zis fata plină de speranță la un moment dat, arătând cu mâna un petic de pământ stâncos, despre care Hugo știa cu siguranță că ascundea o gură de mină. Nu știu, tot zicea băbatul. Probabil că e un chilipir. Eu nu mă pricep deloc la proprietăți. Într-un final, fata și-a croit drum, printre pietre, către Hugo. — E minunat, sincer, a zâmbit ea. Dar hambarul ăsta e un pic cam..., vocea i-a scăzut, ... scump. Ochii fetei au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
ăsta e un pic cam..., vocea i-a scăzut, ... scump. Ochii fetei au continuat să-i fixeze pe cei ai lui Hugo într-un fel foarte atrăgător. — Mă întrebam... oare ar trebui să-l cumpărăm? Vreau să spun: e un chilipir? Dacă ați fi în locul nostru..., vocea i se transformase într-o șoaptă, ...dumneavoastră l-ați cumpăra? Hugo și-a dres glasul. Dumnezeule! Detesta întrebările de genul ăsta! Era însă limpede ce trebuia să facă. Să-și facă datoria de profesionist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
să- mi ling rănile, zăpada căzuse deja de vreo două ori pe străzile Bucureștiului, Într-o Încercare disperată de a curăța Încărcatul peisaj, Însă se fleșcăia repede, sub pașii faunei variate care Împânzise locul și mișuna bezmetică În căutare de chilipiruri. Ningea, Însă, ca un făcut, nu se așternea niciodată. Cum ajungeau În contact cu asfaltul iadului, fulgii se topeau imediat sub suflul fierbinte al acestuia, transformându-se Într-o zeamă cleioasă. Noroiul gemea În gropile din asfaltul șoselelor, devenind o
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
noaptea din cer în grădina lui Toth, care o punea repede în celofan și o scotea dimineața pe tejghea. La ora aceea nu era nimeni pe străzi, și până și magazinele ungurești de haine second-hand, care mișunau de căutători de chilipiruri, aveau obloanele verzi trase. În timp ce îmi savuram ciocolata care începuse să se cam topească, m-am trezit în fața unei clădiri cu arhitectură impunătoare, dar pictată vesel, cu pereții galbeni și acoperiș roșu, aflată chiar vizavi de poarta Cetății, lângă fosta
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
să- mi ling rănile, zăpada căzuse deja de vreo două ori pe străzile Bucureștiului, într-o încercare disperată de a curăța încărcatul peisaj, însă se fleșcăia repede, sub pașii faunei variate care împânzise locul și mișuna bezmetică în căutare de chilipiruri. Ningea, însă, ca un făcut, nu se așternea niciodată. Cum ajungeau în contact cu asfaltul iadului, fulgii se topeau imediat sub suflul fierbinte al acestuia, transformându-se într-o zeamă cleioasă. Noroiul gemea în gropile din asfaltul șoselelor, devenind o
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]