897 matches
-
este de origine latină”.47 în limba latină „mola” înseamnă moară de apă, purtată de forța apei, nu de mâna omului, instalație primitivă numită râșniță. Părțile esențiale ale morii: cupă, dinte, măsea, piatră (stătătoare și alergătoare), fus, braț, călușei, spetează, chingă, ciutură, cruce, casa morii, pereți, masa pietrelor sunt de origine latină.48 Vechimea morii la români este dată de mulțimea proverbelor, zicătorilor și expresiilor în legătură cu această instalație tehnică: „I-a venit apa la moară”, „I-a tăiat apa de la moară
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tatei. Pe acel pat dormea mama cu un copil mai mărișor, dacă avea [copil mic] să-i dea țâță, îl culca în leagăn. Eu și cu fratele Vasile dormeam în cameră pe un pat din trei scânduri puse pe dou chingi și patru pari bătuți în pământ. Peste scânduri era pusă otavă, un țol de cânepă, o pernă la cap, dormeam cu picioarele la sobă. Ne acopeream cu o cergă; dormeam foarte bine. Soba venea așa în dreapta ușii cum intrai în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
narațiunii ne-a întrerupt apariția dnei Coutras care fusese în niște vizite. Intră, ca o corabie cu pânzele umflate de vânt, o ființă impozantă, înaltă și bine făcută, cu un bust amplu și un început de obezitate, strânsă alarmant în chingi de corsetul rigid. Avea un nas îndrăzneț și coroiat și vreo trei rânduri bărbii. Se ținea foarte dreaptă. Nu cedase nici măcar o clipă farmecului moleșitor al tropicelor, dimpotrivă, era mai activă, mai mondenă, mai hotărâtă decât ar fi putut socoti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
vestește-un început, -/ Mă duc eu primul - sunt mai priceput,/ Să pun din vreme șeile pe îngeri.// Zvântați cu zâmbet aripile plânse,/ V-aștept la grajdurile de smarald, -/ Nu vă grăbiți, d-abia-i amiază și cald/ Și eu v-aștept și chingile sunt strânse.// Când veți veni-n amurg sub înserare/ Vom călări frumoși prin elizeu,/ În cavalcadă, pân-la Dumnezeu,/ Descălecând la tronu-i, la picioare.” Și poate chiar așa, cum rostește cu șoaptă și zâmbet în aceste strofe din Scurtă despărțire, Teodor
TEODOR PÂCĂ, BOEMUL SINGAPOREAN de COSTIN TUCHILĂ în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364377_a_365706]
-
femeile-soldat uzbece. Calvarul uriaș al morții stătea căscat în fața tuturor aidoma unei uriașe grote adânci, în care fierbea cu zgomot asurzitor otrava greu digerabilă a destinului ... Singure numai minunile Proniei cerești mai puteau salva ceea ce era, desigur, de salvat din chingile demenței cenușii a fascism-stalinismului axat pe o unică țintă, și anume câștigarea de noi zone de influență politico-economică pe termen lung. Pentru unii combatanți, miracolul dumnezeesc a îndrăznit să se arate în toată splendoarea lui harică exact către finalul marii
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]
-
Amintirile mă ard când soarele grăbit apune. În șoaptele vântului, lacrima mi-o cufund. Chem parfumul zărilor pe frunte să te atingă Să-ți răcorească patima ce a ars mocnit în tine Cuvântul meu să te elibereze din a vinii chingă Iar timpul irosit în lacrimi să nu ne mai aparțină. Nu ai să știi nicicând că am cules nuferi din noroi Am transformat regretele într-un nerostit poem De dragul clipei fericite ce se închina la doi... Loviți am fost pe
VIS ŞI RUGĂCIUNE de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363931_a_365260]
-
acest frumos poem:”Îmi stă în pulpa stângă/ un semn/ un L și un D/ un ajutor din umbră/ o forță interioară din necunoscut/.”(Semnul divin). Sperăm ca această ”forță interioară” să irumpă, ca un cutremur al expresivității, eliberate din chingile poeziei canonice, spre zările albastre și nesfârșite ale mirabilei creații. ILORIAN PĂUNOIU PS: Prefața a fost scrisă în luna Martie 2016. Referință Bibliografică: Floarea poemului sau efectul morganatic / Cristina Mariana Bălășoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2077, Anul VI
FLOAREA POEMULUI SAU EFECTUL MORGANATIC de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362798_a_364127]
-
curente sprijinite toate pe un întreg complex ideatic greu de înlăturat în momentul de față. A poseda în condițiile sociale actuale un rost firesc al tău, astăzi, când omenirea își arogă descoperiri fundamentale unice, rămâne un vis personal înghiocat între chingile amare ale propriei tale vieți, un vis care te macină cu atât mai mult cu cât se știe că este un drept cuvenit necondiționat al Ființei umane și care așteaptă de prea multă vreme pentru a se naște o singură
ARTA MIZERIEI PE PLANETA BĂSESCU-BOC-UDREA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362431_a_363760]
-
cu cătran.. De Anul Nou... mereu promitem Realizarea visurilor în stadiul de proiect Dar iureșul cotidian...s-admitem Ne-aruncă-n brațele rutinei...banalului perfect. Lăsăm dorințele să se stingă Ca artificiile în noaptea dintre ani Tihna așezării-n sine într-o chingă Ne-nlănțuie cu lacăte și bolovani. Speranțele tinere ce înmuguresc Cu freamăt nou înfiorându-ne ființa Udați-le cu răbdare până cresc Și scuturați temerile, golind conștiința. Pe sub poarta dintre ani să trecem Cu speranță și cu recunoștință Bucurie și
DE ANUL NOU de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361060_a_362389]
-
Publicat în: Ediția nr. 238 din 26 august 2011 Toate Articolele Autorului În dangăt de clopot o zi se sfârșește Și-amurgul se stinge în zadia nopții; În gânduri e jale și-abia mai clipește Nădejdea ce-i prinsă în chingile sorții. Se-ascunde-n mătănii, învinsă-a ta fală Când sufletu-ți urcă pe-o scară senină, Un înger coboară pe fața ta pală, Pe-aripile-i triste îți poartă lumină. Când stele coboară-n poemul ce ninge, Rămân văduvite eternele Care; O viață
CLIPĂ de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360797_a_362126]
-
rânduială și pe „șnăpăneală” în beneficiul proprietarilor de drept sau de ocazie, pământul care prea ne înghesuie dar și (încă) ne suportă, favorurile tânjite ș.a. Cele din urmă, nu prea multe. Bune și-alea, ziceam, de cât deloc. După atâtea chingi și înfundare de rătăciți, sperioși și zgribuloși (sic!), (vorba poetului, ... frig/și ceață/iar s-arată soarele) iluziile solidarității „în bine” păreau a se înfăptui. Ea fusese prezentă doar la necazuri și privațiuni. Și la criteriul „lipiți pământului” și ceva
CONFESIUNILE UNUI AJUNS DE RÂSUL...CURCILOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360830_a_362159]
-
și le obține prea arar. Poezia este, cu siguranță, o asemenea probă materială care se obține cu efortul minții, al cugetului, al inimii. Oricât mă-ndepărtez mai mult mă adâncesc Fără puteri înot în lutul omenesc Mă strânge noaptea-n chingi și veacul zbiară-n gând Am sângele chircit cad visele plângând Nu știu decât un leac al sufletului ars Orbirea minților pe drumul către Tars Când voi vedea din nou prin ochii zorilor Cu lacrimi să plivesc poiana florilor Poeta
DANA BORCEA ŞI... UN BOB DE LUMINĂ de CRISTIAN W SCHENK în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360914_a_362243]
-
bisericii și a cimitirului “m-aș fi spovedit, împărtășit, dar nu era preot la altar să-mi slujească” ... “Am urcat fără să mă mișc, am urcat mai întâi cu gândul, apoi cu pasul foarte mic toate treptele înguste, înșurubate în chingi de stejar vechi, spre cer, spre clopotniță ... Am văzut sicriul întreg. Nu. Am văzut de-a dreptul chipul Lui, mai întâi. Iisus mi se arătase mie, uneia nu prea credincioase din fire! Îmi cerea fără gesturi să-l scot dintre
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
cobora la scenă chircit, cu buzele încleștate de durere și ochii umeziți de răbdarea durerii fără vaiet - această eliberare dată omului ca o doctorie sufletească. Dar pe scenă se îndrepta eroic, surâdea, cânta, dansa și nimeni nu știa în ce chingi îi plângea inima! Ieșea din scenă și se prăbușea într-un fotoliu, ca să se predea iar durerii ce-i lua spatele în primire, apoi revenea la scenă și din nou în fotoliu... Iată cum suferă marii artiști și se dăruie
SCENA DE LA TĂNASE ÎNRÂUREŞTE VIAŢA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367900_a_369229]
-
suntem la jumătatea lui octombrie, ne refugiem la umbra binevenită a unui pod construit acum 150 de ani, dar nu sub el ci pe mijlocul lui pentru că este acoperit precum căruțele cu coviltir de la noi, consolidat cu contraforți, strâns în chinga unor curele late de fier beton, înconjurat de o parte si de alta de pini înalți, pomi cu fructe pădurețe, palmieri și tufe de cactuși pe care parcă îl apără, un pod pe sub care sau pe care treceau odată convoaiele
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
când în când câte-o „amărușcă”, în măsură să îmbie și să fericească nesocotitul meu suflet scoțându-l din letargie și de sub zodia unui pesimism greu vindecabil...G. mă asigură că aș avea șanse să evoluez, să mă eliberez din chinga strânsă și păcătoasă a complexelor și apoi îmi oferă paradigma cu yankeii. Necuratul să-i ia de americani, omule, era să-i zic - dacă n-aș fi știut simpatiile și rubedeniile lui de sânge p-acolo. Știu să trăiască, au
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367373_a_368702]
-
precepte își trag seva tot din filonul sacrosant al doctrinei creștine: cultul creștin adventist de ziua a 7-a. Ajuns la acest mod de interpretare a unor opțiuni - pentru că de judecat numai Dumnezeu o poate face - trebuie să amintesc că „chingile” în care au crescut nu au fost cele „acceptate de bună voie” (în baza principiului consacrat și recunoscut în lumea de azi al „liberului arbitru”) ci cele „impuse” prin naștere și continuate prin tradiție. Departe de mine gândul că pe
CONFESIUNILE UNUI NEDUS...LA BISERICĂ ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367405_a_368734]
-
dragostea divină, rugăciunea mea și-a ta, să se înalțe Rug în enigmaticul eter. Întoarce-te la mine ca să-ți dau un mărțișor, speranță albă împletită cu iubirea mea, să-ți înfloresc în suflet ghiocei și-un mâțișor, scăpați din chinga argintie-a fulgilor de nea. Referință Bibliografică: Alb și roșu / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1156, Anul IV, 01 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Curelciuc Bombonica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ALB ŞI ROŞU de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367455_a_368784]
-
epuizare completă a trăirii, prin elan vizionar și trăire metodică, prin exaltarea resorturilor vitale încorsetate într-o poezie de formă fixă. La capătul ei, poetul e un altul, o ființă ce a încăput într-o respirație, un arheu eliberat din chinga realității. Poezia însăși e o formă de purificare, dar și o povară ontologică, congenitală, tradusă prin viziuni , îmbibate de profetism: “Sărac anotimp într-ale poeziei: de-atâta vreme n-am mai visat! ;/ împăienjenit de tristețe, și /cine trebuia să fiu
CONSTRUCŢIA POETICĂ-MOD DE A LĂRGII ARIA EXPRIMĂRII EULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366959_a_368288]
-
să nu le asculte nicio rugă Cei cel urăsc pe El să se topească Precum se stinge fumul să se stingă Cum se topește ceara din orice foc Să piară-n iad păcătoșii de la joc Toate relele să le fie chingă Așează pe cei singuri într-o casă Să se bucure într-o veselie Lucrarea Sa dreaptă nouă ne-o lasă Va da glasul Său doar glas de putere Sufletelor noastre spre veșnicie Singura cale spre sfânta avere PSALMUL 68 Aproape de
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
de cârpă ce ești!(17) sau compensație: - Bine ați venit sănătoși; dar ce îmbli, împărate, să afli? Dorința ce ai o să-ți aducă întristare.(18) Eroul se destăinuie unor anumite ființe, alese după trebuință, care îi devin confidente: - Stăpâne, strânge chinga cât poți de mult, și, încălecând, să te ții bine și în scări, și de coama mea, picioarele să le ții lipite pe lângă subțioara mea să nu mă zăticnești în zborul meu.( 19) O particularitate a basmului românesc, pe care
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
săritoare la cele nenumărate nevoi ale pribegilor. Se întunecase de-a binelea, luna se înățase cât să ne surprindă cu lumina ei chipurile ce ardeau de nerăbdare când deodată, din stânga șirului nesfârșit se aud tropote din ce în ce mai clare de cai și chingi care bat și strâng ritmic burțile nărăvașelor patrupede, crupele biciuite din care ies aburi, însoțite de îndemnurile chiuite ale călăreților, care dau o tură-două arăturii din stânga cozii, dau senzația unei nemulțumiri că stăpânirea o să aibă de furcă cu megieșii și
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
înalt acvila să cânte, când aripi se-nalță din ochi de copil se-oprește furtuna și ninge cu stele, renaște pădurea din suflet abil și seceta moare sub ploi de lalele. Mă leagă de cer Mă leagă de cer cu chingi de mătase, Cu părul vâlvoi de vânt m-oi purta, Pe rochia-mi albă doi îngeri să-mi coase Cu fire de aur imaginea ta, Mireasă să-ți fiu la preț de o clipă Cu stele în păr și-n
13 OCTOMBRIE RECE- GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368735_a_370064]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > PRINSOAREA - SONET Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Se zbate zarea-n chingile furtunii Când din adâncul mării-o melodie În suflet și în minte se mlădie, Apoi se stinge când sosesc lăstunii. Un vânt primăvăratic mă adie, Iar ghioceii-mi înfloresc, nebunii, Sub raza binecuvântat-a lunii, În timp ce uit de-a vieții
SONET de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363742_a_365071]
-
făptuitori de vitejii și jertfe fără pereche; util și izbăvitor ne este a da atenție mărunțișurilor și a ne purta constant în mod nobil, liniștit și răbduriu.( 14) Orb, neghiob și strâmt la minte ce am fost. Și ferecat în chingile bunului simț celui mai lamentabil. Cum de nu mi-am putut închipui că Hristos - Dumnezeu care a primit să Se întrupeze și să moară pe cruce aidoma celui mai nefericit și mai ticălos dintre muritori, ne va cere să dăm
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A LUI NICOLAE STEINHARDT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349628_a_350957]