607 matches
-
au continuat să-l susțină, astfel că a supraviețuit în acest fel până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. După război, publicul a fost singurul care a continuat să susțină teatrul nō. Întreaga structură este construită din lemn de chiparos japonez ("hinoki") lustruit. Scena nō arată mai degrabă a casă (cu acoperiș etc.), astfel că în prezent, când mai toate teatrele nō sunt în clădiri de beton, scena este de fapt „o casă în casă”. Scena este împărțită în: Podul
Nō () [Corola-website/Science/317379_a_318708]
-
în Moscheea Al Aqsa însăși, și face cât cincisute rugăciuni făcute în împrejurări obișnuite. Sfințenia locului pretinde interdicția tăierii de pomi. Din acest motiv pe Muntele Templului se află câțiva din copacii cei mai vechi din Palestina-Israel, mai ales măslini, chiparoși și sâmbovine. Sfințenia locului este legată în mare măsură de versetul (aya) coranic 1 din surata 17 Al Isra: În rândurile învățaților musulmani s-a cristalizat devreme opinia că moscheea îndepărtată era pe locul pe Muntele Templului unde Omar Ibn
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
conifere reprezentau cea mai mare parte a pădurilor. În oceane, pleziozaurii erau destul de frecvenți iar ichthiozaurii au prosperat. În această epocă are loc dezvoltarea maximă a dinozaurilor. Se dezvoltă crocodili giganți, rechini și calcani. Se dezvoltă ferigile, coniferele sequoia și chiparoșii. Jurasicul târziu a durat 18 milioane de ani (între acum 163 de milioane de ani până acum 145 milioane de ani). S-a caracterizat prin extincția masivă a sauropozilor și ichthiozaurilor din cauza separării supercontinentului Pangeea în continentele Laurasia și Gondwana
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
utiliza preponderent în Bucovina, Maramureșul istoric și în Țara Lăpușului în construcții tradiționale, rurale, la învelitori. Șindrilele de stejar despicate au fost introduse în Noua Anglie (SUA) în secolul al XVII-lea; alte materiale folosite mai târziu au fost pinul, chiparosul și cedrul.
Șindrilă () [Corola-website/Science/334050_a_335379]
-
femeile eligibile se întâlnesc la "Festivalul Fecioriei pe Muntele Găina" în Transilvania, pentru a se cunoaște și eventual pentru a-și găsi potențiali parteneri. Ceremoniile de înmormântare sunt moștenite de la romani. Aceștia puneau în fața casei unde exista un mort un chiparos, copac ce nu mai putea imboboci după ce a fost tăiat. Coloniștii romani din Dacia nu au găsit acest copac și obiceiul a fost ușor modificat, folosindu-se, în regiunile de munte, un brad, iar în cele de câmpie un pom
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
2004, la Monetăria Statului. S-a drapat lemnul cu catifea roșie, s-au aurit piesele din argint, s-a reaurit capacul, s-au schimbat piciorușele de sprijin, confecționate din aluminiu. În plus, s-au înlocuit bucățile deteriorate din lemnul de chiparos. Meșterii de la Monetăria Statului, conduși de Vasile Vasile, au fost șocați când au găsit scris pe săculețul care învelea moaștele un blestem. Istoria consemnează că speriat că moaștele sfintei vor fi împrăștiate, Mitropolitul Cosma a rostit: "Poruncim cuvioșiei/ tale Arhimandrite
Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș () [Corola-website/Science/313111_a_314440]
-
și Comerț și apoi a fost profesor de Drept Comercial și ziarist. A condus ziarul „"El Norte de Castilla"” („"Nordul Castiliei"”) din 1958 până în 1963. Debutul său literar s-a produs prin romanul „"La sombra del ciprés es alargada"” („"Umbra chiparosului e alungită"”), pentru care a primit premiul Nadal. În „"El camino"” („"Drumul"”), din 1950, narează procesul prin care trece un copil care de-abia a început să experimenteze viața, în fața amenințării de a părăsi satul și a se muta la
Miguel Delibes () [Corola-website/Science/308226_a_309555]
-
situate la etaje diferite, beneficiind de alimentare cu apă prin apeducte, de sisteme sanitare și de canalizare. Trăsătura specifică a arhitecturii minoice consta în forma coloanelor, mai înguste la bază și cu diametrul tot mai mare către vârf. Trunchiurile de chiparos folosite pentru coloane erau înfipte în pământ invers, pentru a preveni înmugurirea. Această estetică s-a păstrat până și atunci când minoicii au trecut la folosirea coloanelor de piatră. Palatul cretan nu are aspect de fortăreață precum cel mesopotamian, deoarece primejdia
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
nici potrivnic, nici nenorociri, așa că are de gând să zidească o casă Numelui Domnului, precum l-a anunțat însuși Dumnezeu pe David Cărțile istorice ale Vechiului Testament istorisesc cum Solomon îi cere lui Hiram, împăratul Sidonului, să aducă cedrii și chiparoși pentru construcția Templului, știut fiind faptul că „nimeni nu se pricepe să taie lemne ca sidonienii” și îi promite simbria dorită de acesta. Hiram îi răspunde că cedrii vor fi trimiși pe mare în plute până la locul dorit, iar Solomon
Solomon () [Corola-website/Science/311061_a_312390]
-
a fost pace, și au făcut legământ împreună. Totuși, mai târziu, apar neînțelegeri, căci Hiram este nemulțumit de cele 20 cetăți oferite de Solomon, (numind țara în care se aflau Cabul, nume rămas până în zilele noastre) în schimbul lemnelor de cedru, chiparos și aurului(120 talanți) pe care le livrase împăratului Israelului. Solomon - continuă relatarea- ia 30 000 de oameni de corvoadă din Israel, și-i trimite cu schimbul în Liban. Acești oameni de corvoadă proveneau de la popoarele străine rămase în cetățile
Solomon () [Corola-website/Science/311061_a_312390]
-
și având o stea în opt colțuri între coarne, iar de o parte și de alta soarele și luna. În partea inferioară a pietrei se află un ornament compozit de tip oriental, reprezentând 3 vase cu flori încadrate de 2 chiparoși. Inscripția în limba greacă (de fapt o veritabilă tânguire) ocupă cea mai mare a pietrei: De asemenea, tot în pronaos, dar în partea stângă, spre peretele nordic al bisericii, se mai găsește o altă piatră de mormânt, având o inscripție
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
prin țara fantasmelor mele... Credeți-mă! N-am vrut decât să mă joc În părul curcubeului... București, 4 iulie 2009, la 55 de ani... DE ÎNDURARE Da, mirare sunt toate! Aidoma credinței În umbra cea veșnică și neînțeleasă. Fraged sub chiparosul rostirii, iată-mă, Într-o nouă și nesperată ipostază a inimii, temător și nedumnezeit ateu... Imaginați-vă! În umbra secundei stau eu, arhanghel al nemuriririi, cocoțat pe calcanul de ardezie al unui prezent sugrumat! Nici un război, nici o murire nu mă
Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
precum acest imn Împărătesc, greu de rostit În ianuarie... DE BOALĂ GREA Înfige, deci, hangerul! Numele tău nu l-am uitat, Lumino! Setea gurii mele te vrea, ispită a cerului cu două toarte de foc! Și nu asmuți limba de chiparos a splendorii, căci până În moarte voi fi căzut la pat, bolnav de Îndurare... ZIDURI MINCINOASE, PAPAGALI INFIDELI... Mă plimb printr-un acest oraș decapitat Într-o robă a dragostei. Cingătoarea de cremene a morții mă strânge-n corset. Numai așa
Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
or n'est pas en moi pour rire”... (P. Éluard) Cu buze de argint sărut potirul, În mine nimeni nu cutează râsul. Vorbele tale rămân pictate pe tavanul cerului, stalactite fumegând În noapte. În amintirea solstițiului se aud cum tresar chiparoșii. Dincolo de bolboroseala mării, un vers eșuat În această lume arsă de chin și alean... Știi ceva? e otrava din gând! Și cristelnița plânge... JURNAL MATINAL Cum să Întind funia de mătase a frigului când desfrâul culorii Îmi Întunecă văzul? Cum
Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
-lea genul portretistic găsește un nou interpret magistral în Sargent. Odată cu Constable artă peisagistica se deschide spre un naturalism intens, în timp ce Turner încredințează doar culorii - libere și anticonvenționale - datoria de a comunica emoțiile și senzațiile. </div> LAN DE GRÂU CU CHIPAROȘI
National Gallery, Londra () [Corola-website/Science/307374_a_308703]
-
fâșia litorală care tentează cu numeroase atracții, se află podgorii, considerate de mulți drept sufletul acestei regiuni. Acestea se întind pe suprafețe vaste, pe pământuri de culoare roșie, maro sau ocru, iar printre ele răsar, din loc în loc, pini și chiparoși de un verde închis.
Golful Lion () [Corola-website/Science/316322_a_317651]
-
turcic sau figuri fitomorfe, uneori chiar făcând aluzii la zeități preislamice, cum ar fi cazul celebrelor "boteh"-uri, al cărui înțeles a fost adesea decriptat ca desemnând o lacrimă, un foetus în poziția prenatală, conul unui pin, o pară, un chiparos, bobocul unei flori pe cale să se deschidă sau flacăra zoroastriană veșnică ș.a.m.d. Semiluna turcilor selgiucizi a fost și ea inițial o danga, a cărei configurație curbilinie s'a transformat treptat în reprezentarea lunii și a luceafărului. Dangaua tribului
Alfabet runic turcic () [Corola-website/Science/309646_a_310975]
-
aproximativ în anul 400 î.Hr.. Ele conțin o descriere a lumii de apoi și enumeră normele de conduită a sectanților, confirmate de majoritatea izvoarelor. Lângă "casa" lui Hades se află, conform acestui text, un izvor umbrit la dreapta de un chiparos alb, la care se răcoresc umbrele morților. Orficul nu are voie să se apropie de acest izvor, ci este nevoit să aștepte în coborârea lui până va ajunge la "Lacul amintirilor". Pentru a îndupleca pe paznicii acestui lac să îi
Orfism (religie) () [Corola-website/Science/304069_a_305398]
-
de păduri de conifere specifice zonei montane(brad, molid și larice), la altitudini mari, și de păduri de arbori nordici cu lemn de esență tare combinați, la altitudini mai joase. În Honshu, întâlnim o floră de tip temperat formată din: chiparos, pin umbrelâ, brad hemlock, tisă și pin alb. În zonele depresionare întâlnim stejarul și arborele de camfor și arbori de bambus. Shikoku și Kyushu sunt vestite pentru vegetația lor perenă. Trestia de zahăr și citricele se găsesc în zonele depresionare
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
este compus din tei, frasin și arțar, complementat de prezența a trei tipuri de arbuști: forsiția, iasomia și liliacul. Peisajele specifice grădinii includ un triplu aliniament de tisă pe latura estică, o pădurice de molid la nord și aliniamente de chiparos californian și de "Thuja gigantea" de-a lungul parterului central. Vegetația sa constituie o zonă de habitat natural pentru diverse specii de animale, în special veverițe și păsări. Parcul datează din prima jumătate a secolului al XIX-lea, amenajarea sa
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
și organizează la rândul ei diverse evenimente culturale, inclusiv festivaluri de poezie, expoziții de fotografie și cursuri de învățare a limbilor străine. Aleea centrală cuprinde parterul intrării, ornamentat vara cu flori de sezon și prezentând pe margini aliniamente incomplete de chiparos californian ("Chamaecyparis lawsoniana") și "Thuja gigantea". Fundalurile sunt alcătuite din tei argintii înalți și mobilier de grădină. Plantațiile se continuă în linie dreaptă dincolo de piațeta obeliscului, pe Aleea Junimii. Un peisaj unic, specific Parcului Copou, perceput atât de pe trotuarul bulevardului
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
introducerea unor specii de plante adiționale, de exemplu rășinoase cu port columnar și cetină albastră ("Chamaecyparis lawsoniana 'Columnaris' "și "Juniperus scopulorum 'Skyrocket' "), câteva exemplare izolate de Arborele Țarinei ("Paulownia tomentosa" sau "Paulownia imperialis") și un eventual gard viu bicolor din chiparos albastru și galben ("Chamaecyparis lawsoniana Columnaris Glauca" și "Chamaecyparis lawsoniana 'Golden Wonder' "); de asemenea, s-a remarcat absența lianelor, recomandându-se introducerea unor plante precum glicina chinezească, clematita roz sau hortensia albă cățărătoare. Parcul Copou este situat pe dealul Copoului
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
un turn-clopotniță. Pridvorul de proporții zvelte este susținut de coloane de piatră decorate cu vrejuri, portalul dovedește influențe baroce. Remarcabil este decorul neobișnuit al fațadelor, care include motive ornamentale în stuc preluate din miniatura persană: măsuțe cu vaze de flori, chiparoși, havuzuri, palate, ramuri înmănunchiate de lămâi. Atelierul care a efectuat aceste lucrări a contribuit probabil și la decorarea interiorului palatului brâncovenesc de la Potlogi. Picturile murale din interior au fost executate de atelierul lui Pârvu Mutu (1657 - 1735). În pridvor poate
Biserica Fundenii Doamnei () [Corola-website/Science/305887_a_307216]
-
excursii în Delta Dunării, excursii la ruinele vechii cetăți Histria, secolul VII î.e.n., podgoriile Murfatlar, monumentul Tropaeum Trajani de la Adamclisi etc.). De asemenea, se organizează excursii pe litoralul bulgăresc al Mării Negre (Balcic, Albena, Nisipurile de Aur, Varna). Parc dendrologic (cedrii, chiparoși, pini, stejari, tei, mesteceni etc.). Căile de acces în stațiune sunt: pe șosea - Pe DN39 (E 87), în apropiere de Mangalia se face la stanga pe drumul de acces care duce direct către stațiune ; pe calea ferată - situată pe linia Constanța-Mangalia
Neptun, Constanța () [Corola-website/Science/301144_a_302473]
-
fi provenit. După o altă interpretare, zeul Tezcatlipoca ar fi vorbit cu omul numit Mata și cu soția sa Nana, avertizându-i " Nu vă pierdeți vremea făcând "pulque", ci faceți-vă o barcă mare din arborele "ahuehuete" (o varietate de chiparos) și faceți-vă casă în ea când veți vedea apele ridicându-se până în cer." Când apele au venit, și Pământul a fost acoperit de ape, până la cele mai înalte vârfuri ale sale, așa după cum prevăzuse Tezcatlipopa, toți oameni, cu excepția celor
Coxcox () [Corola-website/Science/314003_a_315332]