398 matches
-
aibă să vândă nimeni vin pe moșăia mănăstirii.” - Frumoasă reușita sătenilor din Bucium. Acum am să-ți arăt o hotărâre interesantă, din 14 mai 1761 (7269), a lui Ioan Theodor Calimah voievod. „De vreme ce cinstit părintele și rugătoriul nostru, Sfințiia sa chir (Ioanichie) Sânadon s-au apucat ca să facă o sfântă biserică de piatră aice la satul Buciumi, pe moșiia mănăstirii Dancul, și neputându cuprinde numai cu a sfințâi sali au cerut de la domniia mea milă de agiutoriu cum și de la dumnalor
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
să cărați acele 10 coșuri de piatră la locul unde-i să se facă biserica...cum și cei 10 salahori la lucrul bisericii făr-de nici o sminteală să-i dați. Aceasta poroncim.” - Interesant mod de a face o biserică a gândit „chir (Ioanichie) Sânadon”. Dar mai interesant este faptul că biserica din Bucium apare ca fiind ctitoria din 1762 a lui Ioan Theodor Calimah voievod și nu a lui „chir Ioanichie Sânadon”, cum scrie în zapis. Cum necum, dar eu am norocul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
dați. Aceasta poroncim.” - Interesant mod de a face o biserică a gândit „chir (Ioanichie) Sânadon”. Dar mai interesant este faptul că biserica din Bucium apare ca fiind ctitoria din 1762 a lui Ioan Theodor Calimah voievod și nu a lui „chir Ioanichie Sânadon”, cum scrie în zapis. Cum necum, dar eu am norocul să dau peste zapise care vorbesc despre pricini de judecată ale mănăstirilor. Am în față zapisul din 13 aprilie 1738 (7246), prin care Grigorie Ghica voievod a întărit
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
hotarnică a lui Lupu, mare stolnic, din 1 nov. 1744 (7253): „Facem știre cu această mărturie a noastră că, jăluind sfinție sa, părintele Iezechil arhimandritul, egumenul de la sfânta mănăstire Trii Sfetitele...dzicând că-i împresoară sfinție sa părintele mitropolitul chiriu chir Nichiforu un loc de prisacă...care locu...este pe locul mănăstirii Copoului și este datu de răpoosatul domnu Vasilie (Lupu) vodă ctitorul mănăstirii.” După ce Lupu, mare stolnic, face cercetarea la fața locului, constată că mitropolitul împresura locul cu nedreptate.Buduroiul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
În cazul nostru, pe cele bisericești. Chiar pe însuși capul bisericii...Nu-i nimic de râs, om bun. Mai degrabă-i de plâns... - Ai dreptate, mărite Spirit. Admir corectitudinea marelui stolnic Lupu, care, avându-l împricinat chiar pe mitropolitul „chiriu chir Nichiforu”, nu s-a sfiit să-i dea dreptate egumenului Iezechil. - Uite că am cam golit sacul cu poveștile despre „mănăstirea dintre vii” - Sfântul Atanasie. Urmează doar întrebarea firească. Acum încotro? - Imi lași prea multă libertate, mărite Spirit. Si asta
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mai înainte, nici după aceea l-au ajuns”. Intrarea în curtea mănăstirii este străjuită de un turn clopotniță cu o arhitectură demnă de Renașterea Italiană. Din pisanie aflăm că turnul a fost ridicat „cu toată cheltuiala și osârdia sfinții sale, chir Macarie Hrisoverghi monah, pentru veșnica pomenire. Fost-au sârguitori cu ostenelile dumnealui Ștefan Ruset vel paharnic, cu giupâneasa dumnealui Maria Sturza”. Turnul adăpostește: camera clopotelor, un paraclis, o tainiță pentru cele sfinte în vreme de primejdie și o cămăruță pentru
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
prin vrednicie, alții prin nevrednicie, unii prin avere, alții prin răpire.“ Sunt rânduri care anticipează - sumar, dar sugestiv - viziunea epică a lui N. Filimon. Un „boier negustor“ va apărea și în Muza de la Burdujăni de C. Negruzzi, sub chipul lui Chir Lacherdopolos, pretendent la mâna eroinei titulare: „Chera mu! Eu sânt un boiar neguțitor, pentru că desi sinto sluziaris [= sluger] sinto și bacalis [= băcan].“ Semiotica, spune Umberto Eco, „este în principiu disciplina care studiază tot ceea ce poate fi folosit pentru a minți
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
aduce astfel alături de el! La Fălticeni, un banchet de 40 de tacâmuri este oferit de Nicu Gane proaspeților căftăniți, „toți însuflețiți de focul pe care Vogoride cerca să-l înădușe cu pergamente. «- Bine te-am găsit, bre comis! - Să trăiești, chir paharnice! - La mulți ani, arhon spatar! - Și cu bine, cilibi aga!» erau toasturile care se încrucișau întruna, întovărășite de cele mai pipărate glume la adresa căftănitorului nostru.“ (Amintiri din timpurile Unirii) În memorabila ședință din 29 octombrie 1857, odată cu desființarea privilegiilor
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
vestimentare, prin disocierea reflexă a superiorilor de inferiori, capătă înfățișarea unei curse-ștafetă, cu obiecte care trec dintr-o mână într-alta în sens cvasiliteral. Un fenomen identic are loc în domeniul limbii, în sfera terminologiei de reverență. Cuvinte ca jupân, chir, cocon, observă L. Șăineanu (Încercare asupra semasiologiei limbei române, 1887), „ilustrând odinioară personalitățile cele mai marcante ale societății, au scăpătat și scapătă încă până la clasele cele mai de rând, devenind, din nalte titluri de nobleță, niște formule banale, de cele mai multe
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
cucoană și nicidecum jupâneasă, în vreme ce soțul ei - respectuos ierarhiei - se simte stingherit de apelativul domnule, iar o calfă declară în același spirit: „Eu nu sânt domn. Domnii nu scarmănă la lână ca mine. Dacă vrei să mă cinstești, zi-mi Chir Stoiene...“ Formula chir nu satisface în schimb ambițiile unui rachier bogat, care își mărturisește necazul în O soarè la mahala: „trebuie să mă fac boier sau mă mpușc! [...] ăst chir îmi chirăie-n cap... Aș da jumătate din averea mea
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
jupâneasă, în vreme ce soțul ei - respectuos ierarhiei - se simte stingherit de apelativul domnule, iar o calfă declară în același spirit: „Eu nu sânt domn. Domnii nu scarmănă la lână ca mine. Dacă vrei să mă cinstești, zi-mi Chir Stoiene...“ Formula chir nu satisface în schimb ambițiile unui rachier bogat, care își mărturisește necazul în O soarè la mahala: „trebuie să mă fac boier sau mă mpușc! [...] ăst chir îmi chirăie-n cap... Aș da jumătate din averea mea numai să scap
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
lână ca mine. Dacă vrei să mă cinstești, zi-mi Chir Stoiene...“ Formula chir nu satisface în schimb ambițiile unui rachier bogat, care își mărturisește necazul în O soarè la mahala: „trebuie să mă fac boier sau mă mpușc! [...] ăst chir îmi chirăie-n cap... Aș da jumătate din averea mea numai să scap de dânsul. De groaza lui nu mă mai duc nici la biserică.“ Un interesant raport de concurență se instituie, în terminologia feminină, între cucoană și madamă. Cel
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
doamne, iar nu jupânese; colonelilor, maiorilor etc. le-oi zice domnii maiori, iar nu jupânii.“ (Vocabular de vorbe streine în limba română...) Evocând ironic formulele de adresare practicate succesiv la noi până în secolul al XIX-lea (jupân Voinea, țelebi Chiulafoglu, chir Nicola, coconul Drăgan, gospodin... of, musiu Lombardon), autorul conchide cu îndreptățire: „Toate celelalte trecură și se învechiră și căzură în derâdere, numai domnul de la descălicătoare nu se învechi și stă în adevărata lui putere și va sta cât va sta
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
la Iași, vol. II, I.M.F. (1949-1979) Iași, I.M.F., 1979, p.43,75,64,221 ARTICOLE:ȘTEFĂNESCU, EUGENIA, Prof. univ. dr. Constantin Caraman (28 decembrie 1939 - 4 iunie 2003), Iași, iunie 2003, 3 p. mss (arhiva autorului) -ȘTEFĂNESCU, EUGENIA, Rev. Med. Chir. Soc. Med. Naț., Iași, iulie - septembrie 2003, vol.107, nr.3, p.674 - 675 -ȘTEFANACHE, ALINA, Prof. univ dr. Constantin Caraman, Curriculum vitae, Iași, iunie 2003, 14 p. mss (în arhiva autorului). CHELCEA, ION (1902-1991) ETNOGRAF ȘI MUZEOGRAF Întemeietor al
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
pe bisturiu, ca o candelă. CONSTANTIN DOLINESCU, „Pagini medicale bârlădene”, anul IV, nr. 41, august 2001, p. 16 -LIȚU, MIHAI, Buțureanu Vladimir, Omagiu, Ed. Răzeșu, Iași, 1995, p. 63 -TÂRCOVEANU, EUGEN și CHIRIAC, ION, Istoricul chirurgiei românești (III), „Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat.”, Iași2000-vol. 104, nr. 3, p. 161 -ANUAR CENTENAR I.M.F. Iași (1879-1979), p. 141, 153, 163 FILIPESCU, PUIU-FILIP (1935-2002) PROFESOR Dascăl de elită, de o aleasă distincție și eleganță în ținuta intelectuală, profesorul doctor Puiu-Filip Filipescu a continuat
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Iași, Vol.II, I.M.F., Iași (1948-1979), Iași , I.M.F., 1979, p. 79, 112, 113, 169. ARTICOLE : -GAINGINSCHI, RADU, Prof. dr. doc. Alexandrina Gaiginschi. Memoriu de activitate, 2003, 3p. mss (în arhiva autorului) -DUCA, EUGENIA, Prof.dr.doc. Alexandrina Gaiginschi (23iulie 1904- 28decembrie2002), „Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat. Iași”, octombrie - decembrie 2002, vol. 106, nr. 4, p. 868-869) -COMAN, GABRIELA, In memoriam. Un omagiu Doamnei Prof. dr. Alexandrina Gaiginschi, „Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat. Iași”, octombrie - decembrie 2002, vol 106, nr. 4, p. 870
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
în arhiva autorului) -DUCA, EUGENIA, Prof.dr.doc. Alexandrina Gaiginschi (23iulie 1904- 28decembrie2002), „Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat. Iași”, octombrie - decembrie 2002, vol. 106, nr. 4, p. 868-869) -COMAN, GABRIELA, In memoriam. Un omagiu Doamnei Prof. dr. Alexandrina Gaiginschi, „Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat. Iași”, octombrie - decembrie 2002, vol 106, nr. 4, p. 870 -DUCA, EUGENIA și COMAN, GABRIELA, In Memoriam Mult stimată D-nă Prof. Alexandrina Gaiginschi, Doctor Docent în Științe Medicale, Specialitatea Bacteriologie, medic primar, conducător de doctorate, profesor consultant
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
1979, p. 35, 74, 134, 139, 140, 170, 202. -ANUAR CENTENAR I.M.F. Iași (1879-1979), p. 141, 160 -Cimitirul Eternitatea Iași, Ed. Cronica 1995, p.125 -TÂRCOVEANU, EUGEN și CHIRIAC, ION, Din istoria medicinii ieșene. Istoricul Chirurgiei Românești (III), „Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat.”, Iași-2000, vol. 104, nr. 3, p.161 ARTICOLE: -JITARIU, CORALIA, Prof. dr. Ioan Jitariu (1921-1990), Iași, 2002, 2p. mss (în arhiva autorului) KONYA, S. CAROL (1875-1949) FARMACIST Doctorul farmacist Carol S. Konya a contribuit la dezvoltarea industriei
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
un colaborator apreciat la Revista Medico - Chirurgicală din Iași. S-a stins prematur din viață, după o scurtă suferință, la 14 iulie 1962, și a fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI EXTRASE: -Conf. dr. Titus Mărculescu, Revista Med - Chir. Iași, nr.4, oct. - dec. 1962, p. 817-818 -MORARU, D., 100 de ani de învățământ universitar de pediatrie la Iași, Rev. Med - Chir. Soc. Med. Nat., Iași-1998vol.102, nr.1-2, p.182ROMANESCU, C., Un secol de învățământ medical superior la
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
și a fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI EXTRASE: -Conf. dr. Titus Mărculescu, Revista Med - Chir. Iași, nr.4, oct. - dec. 1962, p. 817-818 -MORARU, D., 100 de ani de învățământ universitar de pediatrie la Iași, Rev. Med - Chir. Soc. Med. Nat., Iași-1998vol.102, nr.1-2, p.182ROMANESCU, C., Un secol de învățământ medical superior la Iași. Facultatea de Medicină (1879-1948), Iași, p.130. -MARINESCU, GH. C., Un secol de învățământ medical superior la Iași. Institutul de Medicină și
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Iași. Facultatea de Medicină (1879-1948), Iași, p.130. -MARINESCU, GH. C., Un secol de învățământ medical superior la Iași. Institutul de Medicină și Farmacie (19481979), Iași, p.149.CHIPAIL, ASIA, Învățământul de pediatrie la Iași-primii 65 de ani, Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat. Iași 2000-vol.104, nr. 1, p.8. ARTICOLE: -JIANU, MAGDA, Titus Mărculescu (1908-1962), Iași, 2002, 2p. mss (în arhiva autorului) MIRIȚĂ, IOAN (1922-1994) INGINER AGRONOM Personalitate de seamă a învățământului superior, prof. univ. dr. ing. Ioan Miriță
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
256 -Prof. dr. doc. Mircea Munteanu. Dialog între generații, Liceul Internat „Costache Negruzzi” Iași, Centenar, Iași, 1995, p. 367 - 370 -Interviu cu prof. dr.doc. Mircea Munteanu de la I.M.F. Iași, acordat conf. dr. Al. Dobrescu, șeful Clinicii Dermatologice, I.M.F. Iași, Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat. Iași, 1983, vol. 93, nr. 3, p. 607-616 -Clinica Dermatologică, Iași, 1882 - 1982 (100 ani de activitate), I.M.F. Iași, 1982, p. 163 - 166) ARTICOLE: -PETRESCU, ZENAIDA, Prof. dr. docent Mircea Munteanu (1913-2002), Iași, octombrie 2002, 6 p.
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
2002, 6 p. mss (în arhiva autorului) -MUNTEANU, VERONICA, Prof. dr. doc. Mircea Munteanu, Clinica Dermatologică - U.M.F. Iași, nov. 2002, 2p. mss (în arhiva autorului) -PETRESCU, ZENAIDA, In memoriam Prof. dr. doc. Mircea Munteanu, 12 iulie 1913 - 24, septembrie 2002, Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat., Iași - 2002 vol. 106, nr. 3, p. 643 - 645 -PETRESCU, ZENAIDA, In memoriam Prof. dr. doc. Mircea Munteanu (1913-2002), „Pagini medicale bârlădene”, nr. 57, 2002, p. 12 -DOBRESCU, GIOCONDA, In memoriam. Gânduri despre prof. Mircea Munteanu, Rev. Med
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Soc. Med. Nat., Iași - 2002 vol. 106, nr. 3, p. 643 - 645 -PETRESCU, ZENAIDA, In memoriam Prof. dr. doc. Mircea Munteanu (1913-2002), „Pagini medicale bârlădene”, nr. 57, 2002, p. 12 -DOBRESCU, GIOCONDA, In memoriam. Gânduri despre prof. Mircea Munteanu, Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat., Iași2002, vol. 106, nr. 3, p. 646 NEAGOE, ION (1940-2001) ECONOMIST Distins dascăl și pasionat cercetător al economiei românești, prof. univ. dr. Ion Neagoe și-a dedicat întreaga viață slujirii școlii și ridicării prestigiului învățământului superior economic
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Prof. univ. dr. Ion Nicolau a ilustrat în cel mai înalt grad școala medicală românească. A decedat fulgerător, în iarna anului 1964, fiind înmormântat în Cimitirul Sf. Vineri din București. REFERIRI EXTRASE: -BURDEA, MARCEL, Cum am devenit pediatru, Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat., Iași2000, vol. 104 , nr. 4 , p. 191-192 -MORARU, D., 100 de ani de învățământ universitar de pediatrie la Iași, Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat., Iași-1998vol 102, nr.1-2, p.182 -ROMANESCU, C., Un secol de învățământ
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]