1,205 matches
-
Ilie" într-un car tras de doi cai. Pe fiecare parte a naosului sunt așezate în rând tablouri ce prezintă scene din patimile Mântuitorului. De remarcat faptul că în partea inferioară a tabloului este scris în limba română, cu caractere chirilice și în limba latină versetul din evanghelie reprezentat. Iconostarul conține, pe lângă icoanele împărătești obișnuite, un singur nivel în care sunt reprezentați cei doisprezece apostoli având la mijloc pe Isus Hristos. Deasupra este redată Răstignirea, Sfânta Fecioară Maria și Sfântul Apostol Ioan
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
al actualei biserici, care s-a construit cu cea mai mare parte a cheltuielilor date de el. . Biserica veche a fost distrusă de cutremurul din 1838 și refăcută din zid la anul 1847, așa cum ne prezintă pisania, scrisă cu litere chirilice, aflată pe peretele din dreapta al pronaosului. Înălțarea ei s-a făcut în timpul domniei lui Gheorghe Dimitrie Bibescu (1842-1848) și a Mitropolitului Neofit II, de către căminarul Toma Baltă - care locuia în Mahalaua Sfântul Vasile - suportând aproape în totalitate cheltuielile necesare construcției
Biserica Sfântul Vasile cel Mare din Calea Victoriei () [Corola-website/Science/317281_a_318610]
-
clădească un nou lăcaș de închinare. Lucrările s-au încheiat în anul 1819, noua biserică fiind construită din cărămidă și primind, po lângă hramul „Sfânta Troiță" și pe acela al Sfântului Pantelimon, păstrat până astăzi. Pisania veche, scrisă cu caractere chirilice, aflată în prezent pe peretele pridvorului, în stânga ușii de intrare în pronaos, a fost transcrisă de istoricul Nicolae Iorga, în 1910, având următorul conținut: Această sfântă și dumnezeiască biserică s-a zidit din temelie în zilele acestea, unde se prăznuiește
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
la începutul secolului XX ne oferă informații despre biserica de lemn din Chendrea. Potrivit acesteia ""biserica este de lemn, nu se știe anul când s-a construit. Pe partea dinspre altar a fruntariului se poate citi o inscripție cu litere chirilice, din care se vede că biserica s-a zugrăvit pe spusele credincioșilor Danea Ioan și Crăciun cu cheltuiala de 120 florini. Pe atunci protopop al Miluanului era Alexandru Anghel, iar preot Ioan Popa. Biserica a fost zugrăvită în anul 1802
Biserica de lemn din Chendrea () [Corola-website/Science/310414_a_311743]
-
primul text în limba slavonă în care apar și elemente ale limbii poporului, fiind remarcabil prin dimensiuni și prin importanța textului, care conține prima mențiune păstrată despre poporul croat. Din secolul al XII-lea începe să se folosească și alfabetul chirilic. Alfabetul latin se folosește abia din secolul al XIV-lea, coexistând o vreme cu primele două. Folosirea glagoliticului durează până la sfârșitul secolului al XV-lea, iar în unele regiuni de pe litoral, până la începutul secolului al XIX-lea. Până în a doua
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
altarului se află mormintele unora dintre preoții care au slujit la această biserică, iar în apropierea peretelui sud-estic sunt mai multe cruci de piatră ale unor enoriași decedați în secolul al XIX-lea, unele dintre ele având inscripții cu caractere chirilice. Cronicile parohiei atestă ca slujitori ai acestei biserici pe următorii preoți parohi: Pe lângă preoții parohi, în anumite perioade au activat și preoți cooperatori (de ajutor) printre care se află următorii: Valerian Ghenghea (1940-1947), Nicolae Pentelescu (1947-1957), Ioan Sologiuc (1959-1976), Vasile
Biserica de lemn din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323484_a_324813]
-
Lângă peretele sudic al bisericii se află mormântul a patru membri ai familiei boierești Conachi, printre care și marele logofăt și poet Costache Conachi (1777-1849). Pe mormânt se află o lespede funerară cu următoarea inscripție în limba română cu caractere chirilice: Pe partea vestică a crucii se află o altă inscripție în limba română cu caractere chirilice, din care se pot descifra următoarele: ""Pomineștimă și pre mine Doamne întru împără[ția Ta]"".
Biserica Sfântul Nicolae din Țigănești () [Corola-website/Science/324003_a_325332]
-
care și marele logofăt și poet Costache Conachi (1777-1849). Pe mormânt se află o lespede funerară cu următoarea inscripție în limba română cu caractere chirilice: Pe partea vestică a crucii se află o altă inscripție în limba română cu caractere chirilice, din care se pot descifra următoarele: ""Pomineștimă și pre mine Doamne întru împără[ția Ta]"".
Biserica Sfântul Nicolae din Țigănești () [Corola-website/Science/324003_a_325332]
-
ale UE aparțin familiei limbilor indo-europene, cu excepția estonienei, finlandezei și maghiarei care aparțin limbilor uralice și malteza care aparține familiei limbilor afroasiatice. Cele mai multe dintre limbile oficiale ale UE sunt scrise în alfabetul latin, excepție făcând bulgara, care este scrisă în chirilică și greaca care este scrisă cu caractere grecești. Pe lângă cele 24 de limbi oficiale, în Uniunea Europeană sunt peste 150 de limbi regionale sau minoritare, vorbite de până la 50 de milioane de oameni. Din acestea, doar limbile regionale spaniole (catalana, galițiana
Uniunea Europeană () [Corola-website/Science/296605_a_297934]
-
Că una din teme, ea a scris un eseu despre actrița poloneză Pola Negri, devenit prima ei lucrare publicată. În acest moment, ea deja hotărâse să-și semneze lucrările profesionale cu numele de "Rând", posibil, o scriere prescurtata în alfabet chirilic a numelui ei de familie, si a adoptat numele de "Ayn", fie de la numele finlandez "," sau din cuvântul ebraic עין ("ayin", care înseamnă „ochi”). În toamna anului 1925, Rând a primit viza pentru vizitarea unor rude din America. A plecat
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
vel ceașnic) Gheorghe Coci, fratele domnitorului Vasile Lupu, răposată în 1649, impresionează prin frumusețea decorațiunilor. În curtea bisericii se află și alte pietre funerare vechi, foarte deteriorate. Pe una dintre ele se află o inscripție în limba română cu caractere chirilice, aproape ilizibilă, dar se distinge anul 1822.
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
Sovietice Socialiste Moldovenești, a constat în ridicarea apartenenței locale moldovenești la rangul de sentiment național, conform doctrinei că ar exista o limbă română și o alta, distinctă, moldovenească. Pentru a evidenția „diferențele” dintre ele, „moldoveneasca” era scrisă folosind un alfabet chirilic „moldovenesc” derivat artificial din alfabetul rus - spre deosebire de cel român, scris în alfabet latin, și spre deosebire de cel greco-slavon vechi, folosit în vechiul principat al Moldovei. Vrând, nevrând, majoritatea populației a acceptat treptat această definiție al identității naționale moldovenești, mai ales că
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
sa, petrecută în anul 1892. Din această perioadă au rămas numeroase portrete de tinere femei: al Anastasiei Rudeanu (1870), al sorei actorului Grigore Manolescu, al Carolinei Bergazoglu (1860) și nu în ultimul rând al femeii cu monogramul AR (AP în chirilic, aflat astăzi la Galeria Națională) care este cel puțin la fel de bun ca portretul realizat în 1861 al Anei Enescu. Desigur, într-o epocă în care în Principate erau artiști ca Nicolae Grigorescu și Theodor Aman care expuneau în galeriile bucureștene
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
autori localnici de monografii ale satului au încercat să le augmenteze cu detalii reale sau miraculoase greu verificabile. Deși dobridorenii îi atribuie origini fabuloase (romane, hunice, gotice etc.) numele este slavon. Vine de la Dobraia Dolina (Добраиа Долина = „Vale Bună”, în chirilică), expresie folosită probabil de păstorii sârbi și sloveni care au întemeiat satul sau au poposit acolo în jurul anului 1000. Este un nume potrivit cu locul, care este o vale roditoare a unui râuleț ce curge printre două mici dealuri. Prin rotacizare
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
cap. Istoria politică a Țării Românești în secolul al XVI-lea - 1508-1593, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1976, 370). Institutul de Istorie și Filozofie al Academiei RSR, acest „act de danie” al lui Mihnea Voievod zis și Turcitul scris în chirilică de Bunea Logofăt în „luna ianuarie 20 zile și de la Adam pâna acum, în anul 7095”: „Din mila lui Dumnezeu, I Mihnea Voievod și domn a toata țara Ungro-Vlahiei, fiul marelui și prea bunului Alexandru al II-lea Voievod. Dă
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
și ucrainenilor, dar și a evreilor. Limba de comunicare interetnică a devenit limba rusă, ceea ce a dus la o rusificare a elitelor și după aceea a altor categorii. Autoritățile sovietice au proclamat limba română, rebotezată „moldovenească”, (româna scrisă cu alfaberul chirilic) ca fiind limba „poporului” locuitor al RSS Moldovenești, luptând din toate puterile pentru distrugerea ideii de identitate dintre români și moldoveni. Apărătorii alfabetului chirilic afirmau că din punct de vedere istoric româna/moldoveneasca a fost scrisă cu chirilice, deși alfabetul
Rusificare () [Corola-website/Science/309066_a_310395]
-
aceea a altor categorii. Autoritățile sovietice au proclamat limba română, rebotezată „moldovenească”, (româna scrisă cu alfaberul chirilic) ca fiind limba „poporului” locuitor al RSS Moldovenești, luptând din toate puterile pentru distrugerea ideii de identitate dintre români și moldoveni. Apărătorii alfabetului chirilic afirmau că din punct de vedere istoric româna/moldoveneasca a fost scrisă cu chirilice, deși alfabetul chirilic moldovenesc diferea de alfabetul chirilic român. În școli, limba română a fost înlocuită în totalitate cu cea rusă, iar liturghiile se putea desfășura
Rusificare () [Corola-website/Science/309066_a_310395]
-
cu alfaberul chirilic) ca fiind limba „poporului” locuitor al RSS Moldovenești, luptând din toate puterile pentru distrugerea ideii de identitate dintre români și moldoveni. Apărătorii alfabetului chirilic afirmau că din punct de vedere istoric româna/moldoveneasca a fost scrisă cu chirilice, deși alfabetul chirilic moldovenesc diferea de alfabetul chirilic român. În școli, limba română a fost înlocuită în totalitate cu cea rusă, iar liturghiile se putea desfășura numai în limba rusă. În toate țările blocul răsăritean au existat perioade mai lungi
Rusificare () [Corola-website/Science/309066_a_310395]
-
ca fiind limba „poporului” locuitor al RSS Moldovenești, luptând din toate puterile pentru distrugerea ideii de identitate dintre români și moldoveni. Apărătorii alfabetului chirilic afirmau că din punct de vedere istoric româna/moldoveneasca a fost scrisă cu chirilice, deși alfabetul chirilic moldovenesc diferea de alfabetul chirilic român. În școli, limba română a fost înlocuită în totalitate cu cea rusă, iar liturghiile se putea desfășura numai în limba rusă. În toate țările blocul răsăritean au existat perioade mai lungi sau mai scurte
Rusificare () [Corola-website/Science/309066_a_310395]
-
al RSS Moldovenești, luptând din toate puterile pentru distrugerea ideii de identitate dintre români și moldoveni. Apărătorii alfabetului chirilic afirmau că din punct de vedere istoric româna/moldoveneasca a fost scrisă cu chirilice, deși alfabetul chirilic moldovenesc diferea de alfabetul chirilic român. În școli, limba română a fost înlocuită în totalitate cu cea rusă, iar liturghiile se putea desfășura numai în limba rusă. În toate țările blocul răsăritean au existat perioade mai lungi sau mai scurte în care limba rusă a
Rusificare () [Corola-website/Science/309066_a_310395]
-
În perioada 1939-1940, guvernul central sovietic a hotărât ca anumite limbi - limba tătară, limba kazahă, limba uzbecă, limba turcmenă, limba tadjică, limba kîrkîză, limba azeră și limba bașkiră și limba moldovenească - să folosească din acel moment diferite variante ale alfabetului chirilic. S-a afirmat că această schimbare a fost făcută „ca urmare a cererilor oamenilor muncii” din republicile respective. Se pare că a fost vorba doar de o asprire a politicii de rusificare, în 1938 trecându-se de altfel la impunerea
Rusificare () [Corola-website/Science/309066_a_310395]
-
care limbile naționale erau folosite pentru studierea restului materiilor, așa cum era matematica, științele naturale sau cele sociale. În 1939, toate limbile pentru care partidul hotărâse în deceniul al treilea să se folosească alfabetul latin au trebuit să treacă la alfabetul chirilic. Una dintre explicațiile date la acea vreme a fost că Uniunea Sovietică trebuie să se pregătească pentru războiul care părea că se apropie și că singura limbă de comandă în Armata Roșie era rusa. În perioada interbelică și în timpul celui
Rusificare () [Corola-website/Science/309066_a_310395]
-
a acuzat ONG-urile încearcă să destabilizeze republicile din regiunea râului Volga, tot așa cum au făcut, după opinia președintelui rus, și în cazul Ceceniei. Mai trebuie spus că anumite republici componenete ale Federației Ruse ar fi dorit să schimbe alfabetul chirilic cu cel latin, dar o asemenea reformă a fost interzisă în mod oficial pentru limbile oficiale ale federației. O asemenea poziție oficială a fost explicată prin două motive: O asemenea schimbare ar presupune resurse financiare, resurse care sunt limitate și
Rusificare () [Corola-website/Science/309066_a_310395]
-
ar fi inutil, și în anul 1897 a demisionat. A fost un cărturar de excepție, care a înțeles că odată cu modernizarea țării, o serie de bunuri culturale și spirituale erau serios amenințate cu dispariția, mai ales vechile tipărituri cu alfabetul chirilic. De aceea, Dimitrie Sturdza-Scheianu a achiziționat, din venituri proprii, „cărți vechi” de la diverși deținători, reușind ca în decursul anilor să creeze o „colecție de carte” impresionantă, nu numai ca număr de exemplare, ci și prin raritatea cărților pe care le
Dimitrie C. Sturdza-Scheianu () [Corola-website/Science/307165_a_308494]
-
masculin singular a participiului activ al verbelor, se reduce la "a", iar în alte graiuri la "o": "reka șam", respectiv "reko șam" vs. "rekao șam" „am spus”. Aceste fenomene sunt limitate teritorial și nu sunt normate. se scrie cu alfabetul chirilic și cu cel latin, ceea ce se precizează și în constituția țării, existând tendința de a folosi mai mult alfabetul latin. Sunt aceleași alfabete pe care le folosesc limbile sârbă și croată (vezi Limba sârbă. Corespondență scriere-pronunțare), având în plus două
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]