641 matches
-
Și câtă muncă!” Întâi adunase balega uscată, lăsată de puținii cai pe uliță. Pe urmă lutul galben, clisos, de la Lutărie. Pe urmă călcase lutul, balega și apa frământându-le îndelung cu picioarele goale... Aveam putere pe atunci!” Pe urmă făcuse chirpicii turnând lutul amestecat cu paie în forme pentru a se usca la soare... „Nică, dragul de el, bătuse împreună cu un vecin lețurile, zdravăn, ca să ție! Și a ținut... cinzeci de ani!...” Țolici de coade colorate, covoare de lână țesute iarna
MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379417_a_380746]
-
locuri/ și în multe feluri; “(volumul Omnia vincit amor!-Curriculum vitae la 47 de ani p.31).Poetul imaginează moderat un soi de realitate eliptică, originală, o realitate trăită, în chipul unor culturi ancestrale și salvate de memorie:” Bordei de chirpici, cu vatră,/cuptor de lut ars, pentru pâine,/ așchii de veșnicie.(... / Pe ulița bisericii liniște de mormânt,/ printre căsuțe adieri de Duh sfânt,/ peste șanțuri, peste timp punți.Vezi? Auzi? Simți? Cânți? “( Elegii și nostalgii-Elegia satului ancestral p. 35).Pe deasupra
VIBRAȚIA NEOROMANTISMULUI ÎN POEZIA LUI FLORIN T.ROMAN, CRONICĂ DE AL [Corola-blog/BlogPost/381474_a_382803]
-
bunica Floarea, în vârstă de 103 ani atunci. Dormeam în bordeiul construit din lemne de salcâm și paie, iar ca pat aveam ușa de la beci, pe care era așternută o saltea umplută cu paie și care se sprijinea pe câțiva chirpici[ Chirpici = material de construcție în formă de cărămidă, făcut dintr+un amestec de lut, paie și băligar uscat la soare. (DEX) ] din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
Floarea, în vârstă de 103 ani atunci. Dormeam în bordeiul construit din lemne de salcâm și paie, iar ca pat aveam ușa de la beci, pe care era așternută o saltea umplută cu paie și care se sprijinea pe câțiva chirpici[ Chirpici = material de construcție în formă de cărămidă, făcut dintr+un amestec de lut, paie și băligar uscat la soare. (DEX) ] din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
e infern. Țin minte acuma și gară Pereții cu artặ graffiti Unde dormeam de cu seară Lângặ unii sosiți din Tahiti. Vedeam lăcrimând cu luminặ Un bec că un ochi de neon Coloane de fier și ruginặ Și stâlpi de chirpici și beton. Am stat la un unchi de la Romă, Dar unde n-am stat, și-n ce hal? Și fiindcặ nu fặceam normă M-au pus pe concediu total. La coana Zizica-n verandặ Era de tutun sặ mặ-ĵnnec Ea era
BALADA EMIGRANTULUI GRẰBIT (PARODIE) de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373636_a_374965]
-
de Paști ca să fi sănătos tot anul. Așa că rând pe rând copiii întindeau mâinile să primească licoarea roșiatică care se prelingea an de an pe fețele îmbujorate. Nu era sărbătoare mai frumoasă și mai așteptată ca aceasta în căsuța de chirpici de la marginea satului. A trecut și ziua aceasta urmând să vină Duminica Albă, prima duminică de după ziua de Paști care încheia ciclul acestei frumoase sărbători. Această sărbătoare era sărbătoarea tinerilor, o sărbătoare în care cei mai buni prieteni schimbau cele
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V de ANA PODARU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374008_a_375337]
-
ajungeau să fie copți? Înainte de a ne instala ca paznici ai viei, mai întâi tata scotea ușa de la beci, încărcă cu paie de orz o saltea făcută special de mama din pânză de cânepă, țesută iarna la război, lua câțiva chirpici din tizic și îi arunca în căruță, apoi lua bota cu apă, o putină plină pentru baia săptămânală, pirostriile pentru găleata mare din aramă, calupul de săpun de casă, lemnele din salcâm pentru construcția propriu zisă a colibei, carton asfaltat
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
legați cu șfori. Toate acestea pentru ca în caz de ploaie să nu pătrundă apa în bordei. Ușa beciului o așeza la capătul dinspre răsărit al bordeiului, iar sub ea pe lățimea și mijlocul ușii, construia un zid de susținere din chirpici de tizic, să nu se rupă ușa sub greutatea mea și a bunicii. Peste ușă era așezată salteaua umplută cu paie de orz că nu erau așa de aspre și un preș țesut de mama din lână vopsită în culori
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
era, s-a oprit totuși o clipă, ca de obicei, pentru a admira impunătorul sediu al companiei, propria sa creație, realizată conform viziunii sale universaliste. Clădirea era cea mai înaltă de pe continent, avea trei etaje construite din materiale ecologice, respectiv chirpici și, prin subtile mesaje imagistice, proslăvea numele și gloria eternă a celui ce o concepuse. Simboliza lama unui paloș îndreptată către cer, însă nimeni nu știa că, în plan oglindă, construcția avea aceeași formă și dimensiune sub pământ. Marea sală
RĂCIREA GLOBALĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372330_a_373659]
-
Goruni, loc de așezare a familiilor refugiate românești Familia satului Goruni se compunea din mulți membrii, casa fiind cea părintească, de tipul celor cu două - trei încăperi și tindă pe mijloc, casa strămoșească care strângea între zidurile ei, căptușite cu chirpici, generații, în special, de parte bărbătească pentru că fetele se măritau și plecau de la părinți, după obicei, la aleșii inimilor lor. Erau case unde conviețuiau, împreună cu părinții băieților, una sau două nurori, iar caselor li se ridicau și alte încăperi, camere
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
de case din Transilvania, zona centrală a acesteia, cu cel din Dobrogea, în special zona Călărașilor. Gardul, care împrejmuia întreaga gospodărie cu dependințele aflate în dotare, se confecționa din nuiele împletite, având ca bază un postament integrator, un zid din chirpici, de vreo douăzeci de centimetri, ce constituia baza și pe care se fixau butucii, cam de un metru, un metru și jumătate înălțime, de care se prindea, prin legare cu nuiele, gardul împletit sau cu cuie mari. La ridicarea casei
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
ei trei încăperi așezate în unghi drept: două camere ocupau o latură a casei, iar cealaltă cameră se afla situată pe un plan perpendicular cu acestea. Ca material de construcție, la astfel de case, era folosită de obicei cărămida sau chirpiciul pentru pereți, după care erau văruiți. La acoperiș se folosea țigla. Satul nu se evidențiase în timpul lui cu ceva tradițional. Construcția caselor îmbina forma de câmpie cu cea de munte. Cele care erau așezate pe pantele dealurilor Oltinei aveau temelia
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
capul căreia fixă un piron ca o piedică perpendiculară, perforând cu ușurință zidul. Țepușa alătură cele două părți de zid, iar prin ea bătu alte cuie ca susținere și fixare a celor două părți de zid. Cu un strat de chirpici (văiugul) acoperi întreaga suprafață. A treia zi, când constată că lipitura s-a uscat, cu o bidinea vărui întregul zid, spunând: varul și dezinfectează, nu numai că acoperă chirpiciul. Treaba aceasta, cu țepușa și varul am învățat de la tata, iar
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
fixare a celor două părți de zid. Cu un strat de chirpici (văiugul) acoperi întreaga suprafață. A treia zi, când constată că lipitura s-a uscat, cu o bidinea vărui întregul zid, spunând: varul și dezinfectează, nu numai că acoperă chirpiciul. Treaba aceasta, cu țepușa și varul am învățat de la tata, iar taică-meu de la tatăl lui, cât a avut timp să-l mai învețe și, tot așa din tată în fiu, de acolo de unde venea dintre ardeleni. Se prind pereții
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
să facă bani. Din ce ? Din bălegar. Stând el așa-ntr-o zi cu ochii duși departe Pe malul lui Danubius, dar pe cealaltă parte, Unde avea, de-o vreme, niște bulgari, amici, I-a năzărit ideea s-apuce de chirpici. A socotit, a scris... a șters, a calculat Și dup-o săptămâna, ce mai, s-a apucat. La început, pe zi, făcea o curte plină. Apoi, ușor, ușor, s-a-ntins și în grădină. Nici n-aș putea să spun
AFACERE DE CRIZĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371245_a_372574]
-
a zăpăcit cătunul Era, că-n zorii zilei, nu mai avea niciunul. Au delegat atunci preotul și primarul Să meargă-a lămuri cum e cu... bălegarul. Dar cel mai important să afle și indicii; Când vine noaptea neagră unde dispar chirpicii. Cum au intrat în curte (nefiind nici el prea prost) A înțeles din prima al vizitei lor rost. Nu va mai frământați, uite, vă spun și vouă, Trec noaptea la bulgari... chirpicul, două ouă. De le vedeai mirarea credeai că-nebunesc
AFACERE DE CRIZĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371245_a_372574]
-
glume... O bâlbâi primaru’..., mai, mai, să facă spume. Abia acu’-nțeleg, mi s-a aprins scânteia, Afacere la cheie... și pe la ruși e cheia. Ei, vezi, aici e cheia afacerii... cum zici, Păi ei dau bălegarul cu care fac chirpici. Referință Bibliografică: Afacere de criză... / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 224, Anul I, 12 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
AFACERE DE CRIZĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371245_a_372574]
-
pentru războiul de apărare Având în vedere marile succese obținute în domeniul pregătirii psihologice experții au concluzionat că se poate trece la etapa următoare. De-a lungul frontierelor, din cinci în cinci kilometri, au fost construite cazemate din materiale ecologice, chirpici, baloți de paie, frunze, crengi, unde s-au instalat luptătorii din prima linie. Câte un soldat de la grăniceri și unul de la armată. Fiecare cu o pușcă și ceva gloanțe pentru a-și procura mâncare proaspătă, ceva conserve, tot ciolan cu
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
Într-o frumoasă dimineață de vară, făceam chirpici pentru a amplia casă în care locuiam cu părinții, se turnase temelia pentru încă două camere și aveam nevoie de chirpici pentru a ridica zidurile. Aveam câteva ore bune de când lucram eram plin de sudoare, de praf, mușchii mă dureau
DIMINEATA INSORITA de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347989_a_349318]
-
Într-o frumoasă dimineață de vară, făceam chirpici pentru a amplia casă în care locuiam cu părinții, se turnase temelia pentru încă două camere și aveam nevoie de chirpici pentru a ridica zidurile. Aveam câteva ore bune de când lucram eram plin de sudoare, de praf, mușchii mă dureau puțin însă această muncă îmi făcea plăcere, mă încântă pentru că îmi fortifica corpul, iar la cei nouăsprezece ani ai mei ce
DIMINEATA INSORITA de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347989_a_349318]
-
Marița lui cu care construiseră casa aceasta.Mîinile lui bătătorite și aspre care de opzeci de ani lucrau pământul darnic și bun ca soarele.” Ce vremuri! Parcă ieri amestecam pământul cu paie, punându-l în forme de lemn, și făceam chirpiciul pe care îl uscam la soare în șanțul de pe marginea uliței. Umăr la umăr cu biata mea fomee, după o lună de uscat, am început să zidim această căscioară. Fără ea, să mă ierte Dumnezeu!, acum parcă e un cavou
CAVOUL DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346827_a_348156]
-
Marița lui cu care construiseră casa aceasta. Mîinile lui bătătorite și aspre care de opzeci de ani lucrau pământul darnic și bun ca soarele. „Ce vremuri! Parcă ieri amestecam pământul cu paie, punându-l în forme de lemn, și făceam chirpiciul pe care îl uscam la soare în șanțul de pe marginea uliței. Umăr la umăr cu biata mea fomeie, după o lună de uscat, am început să zidim această căscioară. Fără ea, să mă ierte Dumnezeu!, acum parcă e un cavou
CAVOUL DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345164_a_346493]
-
SFAT De-ar fi să mă mai nasc odată, Aici aș vrea să fie, după tata, Iar mama fie unde-o fi, Căci tata o va lămuri, Că tot aici e mai frumos, În lutul Ciofului cleios, În casa de chirpici cu paie, Pot crește șapte, opt într-o odaie ... Dacă ne dorim așa ceva înseamnă că iubim plaiurile natale, raiul copilăriei noastre. Gheorghe BERARU DA, satul Petia a fost și va rămâne plaiul nostru natal. Precum România este patria noastră MAMĂ
O ANTOLOGIE CU AMICII MEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377923_a_379252]
-
de lângă Craiova, dar și icoana părinților, amândoi plecați de ani buni dintre noi, sunt tot atâtea amintiri de neuitat pentru mine. De la vârsta de șase luni am crescut în orașul Craiova, oraș în care părinții își construiseră o casă din chirpici. Am pus si eu umărul la construirea casei, desi aveam doar 9 ani. Zi de zi făceam chirpici împreună cu părinții mei. Mama a trecut prin multe greutăți. La vârsta de douăzeci de ani i-a murit primul copil, iar un
CITEVA CUVINTE DESPRE MINE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373052_a_374381]
-
neuitat pentru mine. De la vârsta de șase luni am crescut în orașul Craiova, oraș în care părinții își construiseră o casă din chirpici. Am pus si eu umărul la construirea casei, desi aveam doar 9 ani. Zi de zi făceam chirpici împreună cu părinții mei. Mama a trecut prin multe greutăți. La vârsta de douăzeci de ani i-a murit primul copil, iar un an și jumătate mai târziu, moare sora mea geamănă. După un an și jumătate de la acest eveniment se
CITEVA CUVINTE DESPRE MINE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373052_a_374381]