19,801 matches
-
Profesorul Ioan Lascăr, șeful Clinicii de chirurgie plastică reparatorie și arsuri de la Spitalul de Urgență Floreasca, a fost reales în unanimitate în funcția de președinte al Colegiului Medicilor din Municipiul București (CMMB). Consiliul Colegiului Medicilor din Municipiul București s-a întrunit la sfârșitul săptămânii, în prima sa
Profesorul Ioan Lascăr, reales preşedinte al Colegiului Medicilor din Capitală () [Corola-journal/Journalistic/24243_a_25568]
-
Copilul grav rănit în accidentul din Tulcea, internat în Spitalul Clinic de Urgență "Bagdasar-Arseni, este operat, a declarat, vineri,purtătorul de cuvant al unității sanitare, Florian Bîca. "Copilul este în sala de operație chirurgie generală, i-a fost scoasă splina și i se coase ficatul", a spus medicul Florian Bîca, citat de Mediafax. Copilul are și un traumatism cranio-cerebral grav, pentru care medicii ar putea interveni, a precizat Bîca. Șapte oameni au murit și
Copilul rănit în accidentul de la Tulcea, operat: I-a fost scoasă splina şi i se coase ficatul () [Corola-journal/Journalistic/21378_a_22703]
-
un sms. Era ocupat, a zis că o să revină el. Am insistat. După încă două ore, am trimis încă un sms. ”Te sun eu”. (...) ”60 Minutes” stă ca unul din monumentele de acuratețe și credibilitate jurnalistică și demonstrația sa de chirurgie profesională rămîne în tine mult după vizionare. Ce bună e televiziunea făcută ca lumea! Ce va face omul rămas cu singura sa versiune și cum vor arăta de acum înainte ziarul Adevărul sau Prima TV? Și despre asta ar fi
Mircea Badea a prezentat un video compromițător cu Cristian Burci. Cum comentează Cătălin Tolontan by Andrei Daniel Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/21708_a_23033]
-
dreptul la fericire. Mai tîrziu, în zorii epocii de emancipare și deopotrivă de însolitare, instaurată cu sosirea veacului nostru, convingerea că nefericirea e o boală care poate și trebuie să fie vindecată devenea crezul suprem al unei întregi categorii profesionale: chirurgii plastici. Un suflet nefericit este ceea ce se citește pe un chip urît. Iată și premisa de la care pornește profesorul Sander L. Gilman, specialist în istoria psihiatriei la universitatea din Chicago, o premisă care este însăși emblema chirurgiei estetice și reparatorii
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
întregi categorii profesionale: chirurgii plastici. Un suflet nefericit este ceea ce se citește pe un chip urît. Iată și premisa de la care pornește profesorul Sander L. Gilman, specialist în istoria psihiatriei la universitatea din Chicago, o premisă care este însăși emblema chirurgiei estetice și reparatorii, așa cum o rezuma un medic american în primele decenii ale secolului nostru, Adalbert G. Bettman: înfrumusețarea ca formă de vindecare a psihicului uman, menită a permite individului să-și împlinească un destin fericit. A fi urît, neatrăgător
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
pielii pentru a accede la sfera mentală, de a vindeca nu doar un nas strîmb sau o buză despicată, ci un psihic deranjat sau suferind. Părerea lui Sander Gilman este că medicina estetică a zilelor noastre reprezintă o continuare a chirurgiei reparatorii apărută și încetățenită ca ramură de sine stătătoare în secolul trecut. Scopul acestei chirurgii reparatorii (practicată, de altfel, pînă în prezent) era de a reconstrui părți ale corpului distruse de un accident sau de vreo tragedie aflată dincolo de voința
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
sau o buză despicată, ci un psihic deranjat sau suferind. Părerea lui Sander Gilman este că medicina estetică a zilelor noastre reprezintă o continuare a chirurgiei reparatorii apărută și încetățenită ca ramură de sine stătătoare în secolul trecut. Scopul acestei chirurgii reparatorii (practicată, de altfel, pînă în prezent) era de a reconstrui părți ale corpului distruse de un accident sau de vreo tragedie aflată dincolo de voința sau greșeala pacientului, un incendiu, războaie etc. Intervenția lor era considerată acceptabilă din punct de
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
defectului cu pricina. Cum ar fi putut chirurgul opera un corp sănătos (chiar dacă urît), violînd astfel inevitabil jurămîntul lui Hipocrate de a nu face rău și de a interveni doar pentru a încerca să aline suferința? Aliindu-se cu psihiatria, chirurgia estetică își demonstrează legitimitatea: căci dacă o înfățișare fizică dezagreabilă e semnul (sau fie și doar cauza) unui disconfort psihic, intervenția e justificată. Însă și în zilele noastre există tabere distincte în rîndurile chirurgilor plastici: cei care înfrumusețează nu sînt
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
considerate de mulți ca fiind imorale, semn de superficialitate și frivolitate, cu atît mai condamnabile cu cît ele plasează în aceeași categorie victime ale unor nenorociri reale și cele ale propriului narcisism. Legătura pe care profesorul Gilman o stabilește între chirurgie estetică și psihiatrie, în cartea sa intitulată Creating Beauty To Cure the Soul: Race and Psychology in the Shaping of Aesthetic Surgery (A crea frumusețe pentru a vindeca sufletul. Rasă și psihologie în formarea chirurgiei estetice), nu e importantă doar
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
profesorul Gilman o stabilește între chirurgie estetică și psihiatrie, în cartea sa intitulată Creating Beauty To Cure the Soul: Race and Psychology in the Shaping of Aesthetic Surgery (A crea frumusețe pentru a vindeca sufletul. Rasă și psihologie în formarea chirurgiei estetice), nu e importantă doar pentru o istorie a disciplinelor, ci și pentru felul în care înțelegem semnificațiile noțiunilor de fericire și bunăstare individuală. Cei care decid să suporte o operație al cărei scop este de a le modifica fiziologia
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
oferă doar un remediu la înfățișare, ci un leac psihic, o reparație a încrederii în sine. Și judecînd după statisticile citate de Gilman, o bună parte din semenii noștri au gravă nevoie de vindecarea psihică pe care le-o promite chirurgia: în anul 1992, 30.000 de femei în Statele Unite au suferit operație de mărire a sînilor, alte 8.000 de ridicare a sînilor, 40.000 de reducere a sînilor, 16.000 de modificare a dimensiunilor pîntecului, 20.000 de întinerire
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
iar 60.000 de corectare a pleoapelor. Cifrele mai apropiate de zilele noastre sînt și mai impresionante, dar întrebarea pe care Gilman și-o pune implicit în acest studiu nu are nimic de-a face cu larga răspîndire a promisiunilor chirurgiei estetice de a face din noi toți splendide manechine, ci mai curînd cu mecanismul de adîncime care stabilește o legătură între înfățișarea fizică și dispozițiile psihice. Cum se explică faptul că am ajuns să credem că fericirea noastră depinde de
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
raționamentului "un chip urît ascunde un suflet nefericit" neapărat adevărat? De ce am crede că un chip frumos ascunde un suflet fericit? Acestea sînt întrebările importante din studiul lui Sander Gilman. Oricît de interesante incursiunile sale în istoria psihiatriei și a chirurgiei, oricît de spectaculos documentate analizele sale la teorii mai mult sau mai puțin celebre, aparținîndu-le lui Freud, Adler, dar și Karl Menninger, Paul Schidler și feministe contemporane, miza grea a cărții este însăși legătura dintre frumusețe și fericire, pe care
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
din secolul trecut erau operele de artă, ceea ce îi amintește lui Gilman de distincția lui Kant între cele două "ramuri" ale naturii: fiziologia (felul în care natura a conceput omul) și antropologia (felul în care omul se concepe pe sine). Chirurgia estetică ține de domeniul antropologiei. Individul are dreptul de a-și crea o înfățișare exterioară pe măsura identității sale interioare: dacă e fericit înlăuntru, această fericire trebuie adusă și în afară, zugrăvită pe chip. Felul în care jonglează Gilman cu
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
Capitolele dedicate nasului diform, ca trăsătură distinctivă a evreilor, ilustrează această chestiune. Cartea nu are un capitol-concluzie separat, din păcate, iar Gilman își propune cam multe pentru un singur studiu: un studiu de istorie a psihiatriei, unul de istorie a chirurgiei, unul de istorie al teoriilor eugenice, unul al rasismului. Dar analiza pe care o face antisemitismului din perspectiva chirurgiei estetice scoate la iveală neașteptate conexiuni între felul în care se intersectează idei esențiale precum fericirea, libertatea și identitatea de sine
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
păcate, iar Gilman își propune cam multe pentru un singur studiu: un studiu de istorie a psihiatriei, unul de istorie a chirurgiei, unul de istorie al teoriilor eugenice, unul al rasismului. Dar analiza pe care o face antisemitismului din perspectiva chirurgiei estetice scoate la iveală neașteptate conexiuni între felul în care se intersectează idei esențiale precum fericirea, libertatea și identitatea de sine. Sander L. Gilman, Creating Beauty to Cure the Soul. Race and Psychology in the Shaping of Aesthetic Surgery, Duke
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
criza credinței în societatea contemporană. La un capăt al ei se se află mișcările extremiste, de stînga și de dreapta, care au uzurpat mesianismul religios în numele adorării unor concepte și au făgăduit un paradis tearestru, în numele unor aberante operații de chirurgie istorică. La celălalt capăt se găsesc practicile sectar-magice, care produc iluzia unei relații rapide, "practice" cu transcendentul, a unei mîntuiri pe bandă rulantă: În fond, divinitatea nu are nevoie de credința noastră ca adeziune. Este derizoriu să afirmi "cred în
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
na Dora Petrilă care să-l determine pe dl prof. Dan Setlacec să se confeseze, care se destăinuie cu franchețe din toate ale sale alcătuiri și preocupări, menționînd, de la început, că s-a înscris la Facultatea de Medicină chiar pentru chirurgie. Uluitoare destăinuire, care echivalează cu sentimentul unei vocații bine intuită. Să notez bunele pagini de început care reconstituie farmecul indicibil al unui bucureștean interbelic, locuind pe o stradă în preajma Bd. 1 Mai, ce poartă azi numele scriitorului Gala Galaction, și
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
de externat și internat ale unui tînăr medic pe acea vreme, stadii esențiale pentru devenirea unui medic cu serioasă formație. Destinul a vrut ca dl prof. Dan Setlacec să-l întîlnească, în anii hotărîtori ai formației, pe marele profesor în chirurgie Hortolomei. Dar, înainte, i-a cunoscut îndeaproape pe alți mari chirurgi (Al. Cobăcescu, Amza Jianu, Gh. Olănescu, Marin Popescu-Urluieni etc.) în preajma cărora, ca extern, s-a format. Consideră însă că "am început să devin chirurg" în perioada internatului, petrecut, cum
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
Cobăcescu, Amza Jianu, Gh. Olănescu, Marin Popescu-Urluieni etc.) în preajma cărora, ca extern, s-a format. Consideră însă că "am început să devin chirurg" în perioada internatului, petrecut, cum era uzul atunci, pe la mai multe spitale. E importantă precizarea potrivit căreia "chirurgia nu este numai act operator, ci și clinică, investigații, urmărire postoperatorie. Intervenția chirurgicală se încadrează într-un ansamblu, așa încît nu am devenit chirurg cînd am operat prima oară". Și tot așa e și aceea că pentru a deveni un
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
investigații, urmărire postoperatorie. Intervenția chirurgicală se încadrează într-un ansamblu, așa încît nu am devenit chirurg cînd am operat prima oară". Și tot așa e și aceea că pentru a deveni un bun chirurg trebuie evitată precocitatea. Cred că în chirurgie "precocitate" creează un șablon peste care apoi nu se mai trece. Cînd un tînăr devine prea repede chirurg se plafonează, crede că a ajuns la maximum de capacitate, are satisfacții precoce. Sunt, desigur, și excepții, dar eu așa văd lucrurile
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
prin 1955-1956 îl ajuta, frecvent, pe profesorul Hortolomei, la operații, acesta socotind că evaluarea investigațiilor nu trebuie exagerată în dauna examenului clinic. Era delicat cu bolnavii și manevrarea țesuturilor lor, nu se pripea, era precis în gesturi, practicînd foarte multă chirurgie grea și cu risc. Marele profesor opera foarte mult (cam trei bolnavi pe zi) și deși lua onorarii mari, ca mijloc de selecție a bolnavilor, pentru cei fără posibilități dar cu afecțiuni grave onorariile erau mai mici sau erau îndreptați
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
marii sale personalități. Ținea, permanent, să nu rămînă în urmă, adoptînd, finalmente, noi metodologii, făcînd, totodată, comunicări științifice, îndemnîndu-și colaboratorii mai tineri să procedeze aidoma. În acest fel, tenace, și de o dîrză delicatețe, a creat o mare școală de chirurgie citînd, apoi, pentru verificarea aprecierii, nume de medici iluștri. Printre aceștia se află, deși nu se autocitează, și marele chirurg care a fost (e, acum, pensionar) prof. Dan Setlacec. Nu s-a ivit, așadar, prin generație spontanee, ci a fost
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
medici iluștri. Printre aceștia se află, deși nu se autocitează, și marele chirurg care a fost (e, acum, pensionar) prof. Dan Setlacec. Nu s-a ivit, așadar, prin generație spontanee, ci a fost expresia elocventă a acelei mari școli de chirurgie românească făurită de marele prof. Hortolomei. Pagini cald-evocatoare despre profesorul Ion Juvara, cunoscut încă de la spitalul Colțea și apoi rămași buni prieteni, care, ca și Hortolomei, nu a absolutizat metodele de explorare, punînd accentul pe examenul clinic și pe actul
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
absolutizat metodele de explorare, punînd accentul pe examenul clinic și pe actul operator în sine, cu totul remarcabil, abordînd, cu știință și curaj, noi domenii al Bogate învățăminte oferă dl prof. Dan Setlacec despre perioada cînd s-a dedicat exclusiv chirurgiei cardiovasculare, începută la spitalul Colțea în 1953 și continuată, apoi, la Spitalul Fundeni. S-a trecut, astfel, de la intervenții episodice la preocupare constantă și cît de profitabilă ar fi fost, în acest scop, posibilitatea frecventării unor centre specializate din străinătate
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]