338 matches
-
se lăsă în voia dormitării. III Strada Tritonilor nu amintește nici pe departe oceanul ori mitologia clasică, precum s-ar presupune din nume, datorîn-du-și probabil apelația unor primari mândri de ascendența noastră romană, deoarece alte străzi de evocație antică (Sirenelor, Ciclopilor, Minotaurului, Numa Pompiliu, Decebal, Traian, Virgiliu etc.) formează împreună cu ea o familie poetică. E o stradă putin frecventată, lipsită de orice expresie edilitară, pavată toată (trotuare inclusiv) cu bolovani. Casele G. Călinescu au numai parter, și excepțional, în interiorul curților, dependințele
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
legat, temeinic și "profesionist" este impresionant, dar pe de altă parte filozoful se pierde până la urmă în acest hățiș organizat și ceilalți sfârșesc prin a obosi să-l urmeze în labirintul lui. El rămâne singur, având ceva din statura unui ciclop, care, ridicat cu un cap deasupra omenirii, macină la nesfârșit realitatea cu uriașele pietre de moară pe care și le-a fabricat singur. Codul trebuie să aibă în el ceva de litanie și autorul lui este primul care îl folosește
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
îmi imaginam eu ascultând începutul poveștii) în stilul în care Odiseu și tovarășii săi, în filmul cu Kirk Douglas, tropăie strugurii în peștera lui Polifem pentru a-l îmbăta pe acesta și a scăpa astfel de soarta grozavă pe care ciclopul le-o pregătea. Curând s-a dovedit însă că strugurii, al căror must tocmai îl băuserăm, fuseseră prelucrați astfel: logicianul nostru și soția lui (purtînd numele suav de Candida) se dezbrăcaseră goi-pușcă, se urcaseră în cadă și, la un moment
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Or, toate aceste combinații, Încălziri sau umefacții ale materiei, despre care s-a discutat, ne abat chiar și mai mult gândul de la zei și ne sugerează acceptarea unei concepții cauzale, (B) comparabile cu aceea pe care Euripide i-o Împrumută Ciclopului: «Silit, pământul, de voie, de nevoie, Ale noastre turme le Îngrașă cu iarba ce-o zămislește» (Ciclopul, 352-335). Cu o singură deosebire. Ciclopul declară că el nu sacrifică zeilor, ci lui Însuși și celei mai mari divinități care există: burta
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
și mai mult gândul de la zei și ne sugerează acceptarea unei concepții cauzale, (B) comparabile cu aceea pe care Euripide i-o Împrumută Ciclopului: «Silit, pământul, de voie, de nevoie, Ale noastre turme le Îngrașă cu iarba ce-o zămislește» (Ciclopul, 352-335). Cu o singură deosebire. Ciclopul declară că el nu sacrifică zeilor, ci lui Însuși și celei mai mari divinități care există: burta lui. Noi Însă, noi oferim sacrificii și Înălțăm rugăciuni cu scopul de a obține oracole. Atunci, mă
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
și ne sugerează acceptarea unei concepții cauzale, (B) comparabile cu aceea pe care Euripide i-o Împrumută Ciclopului: «Silit, pământul, de voie, de nevoie, Ale noastre turme le Îngrașă cu iarba ce-o zămislește» (Ciclopul, 352-335). Cu o singură deosebire. Ciclopul declară că el nu sacrifică zeilor, ci lui Însuși și celei mai mari divinități care există: burta lui. Noi Însă, noi oferim sacrificii și Înălțăm rugăciuni cu scopul de a obține oracole. Atunci, mă Întreb, de ce procedăm noi așa dacă
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
se pune accentul pe unitatea de timp și spațiu a imaginii. Stansbury O’Donnell nuanțează și el ideea de monoscenic prin referirea la o altă reprezentare a lui Polyphemos, în care doi bărbați au țintit cu o creangă uriașă ochiul ciclopului din care țâșnesc stropi de sânge. S-ar putea presupune că unul este Ulise, sau că Ulise apare într-o altă zonă de pe suprafața vasului care nu este accesibilă privirii. Aceste detalii, unele explicite, altele implicite, aparțin unui singur moment
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
se pune accentul pe unitatea de timp și spațiu a imaginii. Stansbury O’Donnell nuanțează și el ideea de monoscenic prin referirea la o altă reprezentare a lui Polyphemos, în care doi bărbați au țintit cu o creangă uriașă ochiul ciclopului din care țâșnesc stropi de sânge. S-ar putea presupune că unul este Ulise, sau că Ulise apare într-o altă zonă de pe suprafața vasului care nu este accesibilă privirii. Aceste detalii, unele explicite, altele implicite, aparțin unui singur moment
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
se pune accentul pe unitatea de timp și spațiu a imaginii. Stansbury O’Donnell nuanțează și el ideea de monoscenic prin referirea la o altă reprezentare a lui Polyphemos, în care doi bărbați au țintit cu o creangă uriașă ochiul ciclopului din care țâșnesc stropi de sânge. S-ar putea presupune că unul este Ulise, sau că Ulise apare într-o altă zonă de pe suprafața vasului care nu este accesibilă privirii. Aceste detalii, unele explicite, altele implicite, aparțin unui singur moment
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
al învățământului superior (1922- 1923, 1927)57. A publicat mai multe lucrări de specialitate, dintre care amintim: Perșii lui Eschil. Studiu critic (1899), Asupra religiunii și libertății de conștiință la Greci (1900), Elemente de sintaxa greacă (1901) ori comentariul asupra Ciclopului lui Teocrit (1906)58. În listele pe care le-am dezvăluit acum nu am găsit două nume pe care Lucian Predescu în Enciclopedia Cugetarea, iar mai nou, Lucian Nastasă (Itinerarii spre lumea savanta), le-au evocat ca fiind titulari ai
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
continent la altul. Este greu de exprimat în concepte occidentale civilizația chineză, sau cea indiană, bunăoară. În general, frumusețea înseamnă proporție și armonie, dar și acești doi termeni sunt greu definibili, schimbîndu-și înțelesul de atîtea ori în istorie. Probabil că ciclopii, de pildă, considerau drept foarte urîți oamenii cu doi ochi. Cum spunea Voltaire, în Dicționar filosofic, dacă întrebi un broscoi ce este frumusețea, ți-o va indica pe femela lui... De asemenea, Hegel în Estetica sa scria că "Poate nu
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
În spatele Justiției, toți artiștii Îi zâmbesc ori Îl scuipă, ceea ce-i același lucru, pe negustorul de artă ori pe criticul care Îi inventează. Când părinții m-au botezat, mi-au greșit numele cu câțiva milimetri. Astăzi, ca să supraviețuiești În caverna ciclopului, trebuie să te cheme Nimeni. Da. Cred că o să am nevoie curând de Încă o doză forte. Încă unul dintre războaiele tale frumoase și igienice. Pictorul de război a hotărât să lase fisura așa cum era. La urma urmelor, era parte
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
2); nevoiaș (2); noapte (2); ochi închiși (2); olog (2); păcat (2); pierdut (2); săracul (2); slab văzător (2); total (2); visător (2); admirație; ajuta; atotvăzător; babă; baston alb; baston de nevăzători; beat; beznă; blestem; bostan; Braille; bun; cap; Casandra; ciclop; clar; fără contact; compasiune; copil; corb; culori; curajos; deficiență; deștept; dezastru; diabet; divergent; dorm; este; față; fericire; fîntînă; Florescu; frică; gesturi; glaucom; greu; gri; ignorant; indiferent; de invidie; înger; injustiție; inutil; învățător; iscusit; jale; lacrimi; legat; lentile; libertate; liliac; limitat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
darurile sale, pământul se înfățișează pozitiv. Aparținând Regimului Diurn. Pământul este, în același timp, și un spațiu infernal, un tărâm al suferinței și al morții, fiind simbolizat de o serie de elemente specifice Regimului Nocturn ființe fantastice teriomorfe (balauri, zmei, ciclopi, titani, strigoi etc.), prin metaforele morții și ale lumii de dincolo (infern, mormânt, subterană, labirint etc. ).142 Întoarcerea la pământ, pe Pământul Făgăduinței sau la pământul natal simbolizează renașterea dintr-un spațiu sacru.143 În mitologia românească, o primă legendă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de duh torid alienat/ Îmi place miezul dulce al pământului de strugur putrezit./ Un cal și țipetele de păsări care trec îmi plac". Imaginile, în cuprinsul volumelor, continuă să fie stranii, asociațiile de obiecte ne trimit la tehnica suprarealistă; un ciclop de nisip intră livid în ochi, primăverile spectrale sunt nefirești, de carne, în aurul orfic plutesc comorile pe spate. Portretul din "Prostul satului" ne amintește de grotescul poveștilor fantastice germane: "are capul de ied, limba de câine,/ are mâinile depărtate
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Iată. "Alin" e prins definitiv în jocurile video de pe consola care transfigurează realul, îl introduce pe copil în dinamica lor periculoasă, pulverizîndu-i ființa interioară; totul în jur e deformat, mama e "dragonița cu solzi roșii" care "scuipă flăcări", tatăl e ciclopul, iar prietenul acestuia, reptilianul, sora e sirena, iar polițaiul, în fața căruia ajunge inevitabil e căpcăunul, într-o lume care pare "mai reală decît realitatea": consola video, căreia îi lipsește tasta de pe "telecomanda realității" e universul familiar, e noua sa familie
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
era profă, deși specia asta de vrăjitori, unii buni, alții răi, avea prea puține în comun cu cea a dragonilor. Trebuia să ia în considerare totuși faptul că vrăjitorii își pot schimba forma și acasă pot apărea ca niște dragoni. Ciclopul deasupra căruia scria tata și care acum stătea în spatele dragoniței care scuipa flăcări, susținîndu-i săgețile de foc cu ajutorul unor priviri ce nu îngăduiau replică, afla destul de repede orice se petrecea la școală, note, pozne și chestii din astea. Sigur era
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
el cu o mînă cu care mîngîia cuvertura patului, ca și cum asta-i fusese ocupația favorită în ultima jumătate de oră, cercetarea materialului și a modelului. Crezuseră că frățiorul era concentrat pe jocul în care intrase imediat după plecarea dragoniței și ciclopului și că n-a remarcat venirea reptilianului, nici c-ar fi avut nevoie de un astfel de moment pentru a se alege cu un alt joc. Care i-a fost promis pe dată și dat după cîteva zile. Acum nu
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
stabilit deja și nu pot să-i refuz acum. Am promis. S-a temut să nu-i fi ieșit prea repede cuvintele și-ai lui să se prindă. Dar n-a fost așa. Vraja aruncată a învăluit ochiul vigilent al ciclopului. Cînd e vorba de o promisiune, tata crede că trebuie respectată cu orice preț. O promisiune e sfîntă, spu-nea el. Dacă băiatul a promis... Avea acum un aliat puternic. Da, am promis. A spus-o pe un ton încărcat cu
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
-i tresară vreun mușchi, ca să nu se dea de gol. Sincer? a insistat mama, întîmpinîndu-i privirea, cu scopul evident de a-i cerceta materia rădăcinilor. Îhî. Cum îi cheamă? Lasă-l pe băiat, i-a sărit în apărare aliatul lui, ciclopul, care de data asta putea fi numit și tată. Vom face cunoștință cu ei cînd vor veni. Iar dacă-i cunoaștem deja, cu atît mai bine. Și apoi, ce exemplu dăm noi copilului dacă manifestăm neîncredere cu privire la spusele lui?! Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
ar da vina pe presiunea asupra copilului sau chestii din astea și atunci ar vrea să dreagă lucrurile. 10 În epoca tezelor, epocă de noroi și jale pentru omenire, Alin a avut de înfruntat, ca de fiecare dată, forțe copleșitoare. Ciclopul era preocupat de destinul fiului. Într-un timp cețos, de om mare, îl vedea pe erou sub înfățișarea unui medic. O meserie de viitor. Cu toate că medicii de obicei pleacă din țară pentru a găsi în afară posturi mai bine plătite
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
și nu se mai duce la spital. Poți să prelungești viața și să menții sănătatea celor apropiați. Pentru asta, trebuia să-nvețe mult ca să ia note mari și să-și "fortifice mușchii memoriei, esențiali pentru meseria de medic", cum repeta ciclopul adesea. Se credea original, dar și cumva glumeață, de vreme ce zîmbea cînd o rostea plin de satisfacție. Formulele ciclopului se rostogoleau ca niște bolovani pe creierul lui Alin. Îl asculta la materiile pentru școală, îl punea să-nvețe poezii pe de
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
asta, trebuia să-nvețe mult ca să ia note mari și să-și "fortifice mușchii memoriei, esențiali pentru meseria de medic", cum repeta ciclopul adesea. Se credea original, dar și cumva glumeață, de vreme ce zîmbea cînd o rostea plin de satisfacție. Formulele ciclopului se rostogoleau ca niște bolovani pe creierul lui Alin. Îl asculta la materiile pentru școală, îl punea să-nvețe poezii pe de rost, să se pregătească la toate prostiile, care te-ajută fix degeaba să treci la nivelul următor. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
să treci la nivelul următor. Dar de ce n-o pui și pe soră-mea să-nvețe? Învață și ea, nu-ți fă griji. Dar Alin știa că sirena nu-nvăța. Pierdea timpul cu băieții și cu prietenele prin oraș. Odată ciclopul a vrut s-o facă și pe ea medic. Cînd a crescut, nu i-a mai mers. A încercat să se sinucidă cînd n-au lăsat-o să iasă într-o noapte în oraș. Alin n-ar face așa ceva. E
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
asta mai degrabă fițuicile contează, decît să înveți pe de rost tot felul de prostii. Dacă cineva se transformă complet în vindecător, își pierde puterile de erou. De asta, Alin prefera să rămînă în pielea de erou. În toiul luptei, ciclopul, transformat în dragon cu șapte capete, își înfipsese cu putere imensele gheare în parchetul care nu se mai vedea din pricina dimensiunilor labelor, ceea ce făcea imposibilă orice tentativă a lui Alin de a-l depăși, cît de mult și-ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]