13,810 matches
-
au perindat toți prin fața gropii în timp ce părintele cu cădelnița ne îndemna să fim tari, să suportăm calvarul... Dar cum să fim tari!? Astăzi, 27 ianuarie 1989, la o lună după ce l-am așezat în noua lui casă pe Paulică la Cimitirul Mont Royal, în secția Mountain View, cum a dorit Zâna, ca el să privească de sus casa părintească, liceul Stanislas unde studiase, am fost cu Radu la cimitir să depunem flori, să aprindem lumânările de veghe. Am găsit crucea de
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11.html [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
-
lună după ce l-am așezat în noua lui casă pe Paulică la Cimitirul Mont Royal, în secția Mountain View, cum a dorit Zâna, ca el să privească de sus casa părintească, liceul Stanislas unde studiase, am fost cu Radu la cimitir să depunem flori, să aprindem lumânările de veghe. Am găsit crucea de lemn scrisă de mine și sculptată de Radu smulsă din loc, luată de vânt. Am luat-o cu mine acasă pe un ger cumplit, să dorm lângă el
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11.html [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
-
a morții, în ziua aceea,/ a luminat ca un rug aprins,/ cu mintea de necuprins,/ ca scânteia,/ ca rugăciunea ce alongă, din inimi tot Răul/ și până noaptea târziu am așteptat,/ am așteptat năuci/ să vină cât mai repede călăul/ cimitirelor fără cruci,/ să plângă-n cântare de cetini Rarăul/ și mamele noastre printre uluci.(Iisus în celula morții). Ion Golea provenea din buchetul de țărani înmiresmați de pe Târnava Mică. A crescut cu dragoste și cu credință, strălucind în toate. Chemarea
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
Erau niște lubenițe mari, ca purceii, printre vrejuri. Îi udase întruna, zi și noapte, cărând apă de la fântâna cu ciutură din vale de la Coșerii. -Știi ce, zice Ioniță, Frida, deși s-a făcut frumoasă, nu mă mai interesează! Noaptea pe lângă cimitir îmi era tare urât și locul cu pricina era așezat răzor cu morții. Luna strălucea ca fața unei fecioare și arunca razele ei galbene pe pământ. O javră de câine lătra în sat și fântâna încă mai scârțâia din cauza, probabil
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
de-a binelea în cine-i ieșea în cale. Am fugit. În graba cu care sărisem gardul înapoi, Ioniță scăpase într-o imensă groapă și nu putea să mai iasă. Îl așteptai cu sufletul la gură lângă umbrele crucilor din cimitir. Veni la mine gâfâind: - Bă, ia privește, să fiu al dracului, am descoperit o comoară! Îmi întinse un pumn de giuvaieruri care străluceau fantastic în diferite culori sub lumina pală a lunii. - Unde le-ai găsit? - În groapa în care
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
bucuria îngerilor. Îi este foame, din scaoșă răzbate miros de zacuscă. “Cred că a fermentat de atâta căldură, are un gust ciudat dar totuși voi mânca puțin apoi arunc tot.” Vecernia s-a terminat. Grupuri de pelerini se îndreaptă spre cimitirul din deal. Unii se așează la rând pe băncile din ceardac. - Nici la trei noaptea nu se culcă părintele , șoptește o femeie ce se află aproape de ușă. -Întrați doamnă, apoi intru eu, îi spune o tânără cu părul vâlvoi peste
DOAR EL I-A SPUS TEADORA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1412694057.html [Corola-blog/BlogPost/362389_a_363718]
-
toate păcatele făcute cu voie sau fără de voie...”. Drumul până la ieșire i-a părut nesfârșit femeii, cocoșată deodată sub greutatea păcatului spovedit, dar pe care l-a luat cu ea, când a închis ușa pe dinafară. La miezul nopții în cimitirul mănastirii ce se află din-sus de chilia părintelui e pace. După ce străbați aleea ce urcă abrupt, deodată îți apare în față în dreptunghiul străjuit de brazi o imagine pe care o porti mult timp în suflet. Crucile din piatră albe
DOAR EL I-A SPUS TEADORA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1412694057.html [Corola-blog/BlogPost/362389_a_363718]
-
străbați aleea ce urcă abrupt, deodată îți apare în față în dreptunghiul străjuit de brazi o imagine pe care o porti mult timp în suflet. Crucile din piatră albe sunt luminate de candele aprinse. Aleia principală pietruită se oprește la mijlocul cimitirului, unde este mormântul din marmură albă al celui mai iubit dintre acei care au viețuit în mănastire, părintele Cleopa. Tea pășește încet printre cruci. În cimitir nu e nimeni. Se oprește lângă crucea părintelui Ionichie Bălan. Cu fruntea lipită de
DOAR EL I-A SPUS TEADORA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1412694057.html [Corola-blog/BlogPost/362389_a_363718]
-
din piatră albe sunt luminate de candele aprinse. Aleia principală pietruită se oprește la mijlocul cimitirului, unde este mormântul din marmură albă al celui mai iubit dintre acei care au viețuit în mănastire, părintele Cleopa. Tea pășește încet printre cruci. În cimitir nu e nimeni. Se oprește lângă crucea părintelui Ionichie Bălan. Cu fruntea lipită de piatra rece îi șoptește: -Părinte, e păcat să iubești așa cum iubesc eu? Părintele tace. Face trei pași. Pe cruce scrie, părintele Onufrie Frunză. -Părinte e păcat
DOAR EL I-A SPUS TEADORA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1412694057.html [Corola-blog/BlogPost/362389_a_363718]
-
Părintele tace. Face trei pași. Pe cruce scrie, părintele Onufrie Frunză. -Părinte e păcat să iubești. Părintele tace. Lângă mormântul părintelui Cleopa femeia își pleacă genunchii. Începe să plângă liniștit. Ridică ochii spre cer. Liniștea și pacea celor adormiți în cimitir îi pătrunde ușor în suflet. Brazii stau aliniați, drepți ca drepții lui Dumnezeu. Tea se ridică și aprinde lumânările. Una pentru mama, apoi pentru fiu, una pentru ea, alta pentru soț. Ei îi spun Dora. La urmă una pentru el
DOAR EL I-A SPUS TEADORA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1412694057.html [Corola-blog/BlogPost/362389_a_363718]
-
acasă.../ Potop e-napoi și-nainte,/ Te uită cum ninge decembre,/ Nu râde.... citește-nainte". Chiar dacă atmosfera este sumbră ("Nevroză"), poetul are o sumă a plăcerilor: Afară ninge prăpădind,/ Iubita cântă la clavir./ Și târgul stă întunecat,/ De parcă ninge-n cimitir", această stare este gradată până la incitarea simțurilor: "Și plâng și eu, și tremurând/ Pe umeri pletele-i resfir.../ Afară târgul stă pustiu/ Și ninge ca-ntr-un cimitir". Acest hedonism pe care-l găsim la Bacovia nu vrea distincție între
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia.html [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
prăpădind,/ Iubita cântă la clavir./ Și târgul stă întunecat,/ De parcă ninge-n cimitir", această stare este gradată până la incitarea simțurilor: "Și plâng și eu, și tremurând/ Pe umeri pletele-i resfir.../ Afară târgul stă pustiu/ Și ninge ca-ntr-un cimitir". Acest hedonism pe care-l găsim la Bacovia nu vrea distincție între diferitele plăceri. Eul poetului este satisfăcut așa cum este, iar lumea, așa cum este, devine obiect al plăcerilor. Lumea este văzută prin culori. Aceasta dobândește o semnificație existențială, acest ochi
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia.html [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Vin slujitorii Domnului, Sfinții Arhangheli înzestrați Cu nemurirea Duhului, De-a fi slăviți și venerați! Însoțitori de suflete Dintr-o lume către alta, În urmă lăsând regrete, Destinului închid poarta. În cimitirul de patimi, Când visul vieții e curmat, Se revarsă râu de lacrimi, Cu dorul celor ce-au plecat. Dar prin Dumnezeiesc mister Alungă spirite rele, Soare și Lună țin pe Cer Și viețuirii, frâiele. Alungă rău din blesteme, Iar cu
MITUL SFINȚILOR ARHANGHELI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1446718460.html [Corola-blog/BlogPost/384717_a_386046]
-
se ceartă! Din țara în agonie, toți vor câte o felie sau vreo întinsă moșie! Plebea țării să nu știe! Să uit de mizerabil vot, aș emigra, dar nu mai pot! S-a scurs al vieții elixir pe drumul către cimitir! Dar, dragii mei compatrioți, să nu le dați votul la hoți! Chibzuiți cum se cuvine, țării să-i fie mai bine! Să nu vă ducă-n ispită, o mizerabilă mită ce ia mintea și privirea, s-aducă nenorocirea! Istoria la
ISTORIA LA RĂSCRUCE -PAMFLET- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1415866881.html [Corola-blog/BlogPost/384421_a_385750]
-
sufletele vraiște, de cărbune Ne aruncăm în toate cu avânt În pieptul nostru nuferi din tăciune Răsar precum tăcerile-n cuvânt. Cu dalta ne sculptam din amintire Cu stropi de apă vie ne-mbătăm Ne scriem dor de viață-n cimitire Și-apoi în chinul vieții ne-necăm. Te văd acum că un copil de ceară Ai ochi că diamantele de roua Suspini din greu cerându-te în seara Și-ai vrea să te îmbraci în apă nouă. Iubitul meu, tu
VERSURI DE DRAGOSTE de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 by http://confluente.ro/Luminita_amarie_versuri_de_luminita_amarie_1371643643.html [Corola-blog/BlogPost/346097_a_347426]
-
am! (zâmbește) - Dirigintele: - Așadar, dragii mei elevi, mâine ne vedem la ora de dirigenție.Nu avem mâine limba română. -Eduard:: (mic de statură, slab, gât lung, necăjit, orfan de tată, polonez) - Ne-ați promis domnule diriginte că ne vorbiți despre cimitirul evreesc din oraș, care se știe este foarte vechi. -Dirigintele: - Acesta nu este subiect pentru oră de dirigenție, despre asta vom discuta cu altă ocazie. -Nicu: - Îl rugăm pe domnul profesor de istorie să ne vorbească despre acest subiect. - Dirigintele
SERENADA PIESA DE TEATRU de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1478705541.html [Corola-blog/BlogPost/384240_a_385569]
-
pe nume, sora ta când ți-a încredințat întreaga ei avere, adică propriul copil și lanțul de magazine, era ca și tine pe un pat de spital nu-i așa? Doar că ea a părăsit patul pentru a merge la cimitir. A plecat liniștită la cer, știind că a lăsat copilul pe mâini bune, deși în sufletul ei avea unele îndoieli. Acum, pe același pat ești tu, într-o situație mai bună decât a surori tale, dar nu mult mai bună
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ X de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1488611974.html [Corola-blog/BlogPost/385345_a_386674]
-
o frunză. De astă dată am lipsit cam mult. Cât o fi trecut? O lună, două? Lacrimile-și află imediat izvorul în cuib de ochi, căutându-și calea spre bărbie. Ultima dată am fost la Paștele Blajinilor. Am fost la cimitir. Este ziua în care cei mai mulți dintre fiii satului, pentru câteva ore, cel mult o zi, se adună din toate colțurile țării pentru a-i cinsti pe cei ce s-au dus: părinți, frați, surori, bunici, unchi, mătuși..., cei ce s-
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1409418693.html [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
nicicând,/ muncea din greu.../ Așa era tăicuțul meu./ Acum doar lumânarea, ce arde pe mormânt,/ mă mai petrece răscolindu-mi amintirea... Te stingi!/ Tu, satul meu iubit,/ te stingi în agonie./ Cei tineri au plecat pe la oraș,/ cei bătrâni, la cimitir,/ să nu mai vie,/ s-au dus și se tot duc,/ se duc și nu mai vin,/ cu disperare mă închin./ Te privesc./ Mă tem că,/ închizându-mi ochii,/ când îi voi deschide,/ nu vei mai fi,/ tu, satul meu
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1409418693.html [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
nr. 453 din 28 martie 2012 Toate Articolele Autorului Motto: Știți, domnule Țepelea, vor muri Secunde și secunde și-apoi ore Și zile lungi și ani fără a ști Cine a fost Ioan, cine Grigore. În care loc și-n cimitirul care Oasele lor își vor găsi odihna Și dacă au la cruce câte-o floare Și dacă li se-mparte-n spirit tihna. Grigore Grigore A plecat și Ioan Țepelea, alături de alți orădeni de seamă care mi-au fost prieteni
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_a_plecat_si_ioan_tepele_george_roca_1332956987.html [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]
-
prietenului s-a răzbunat. În urma unei scene violente cu Natalia Negru, nemulțumit de noua mezalianță, la 13 noiembrie 1914 și-a descărcat un foc în piept și, după două săptămâni de chinuri, a murit în spital. În ziua înmormântării, la cimitir, o necunoscută i-ar fi strigat Nataliei, care participa la înmormqntare: ,, Mizerabilo, care omori pe toți oamenii mari ai țării!” Prietenul lui Topârceanu povestește: ,, Înmormântarea lui a fost una din cele mai triste pe care le-am văzut. Lume puțină
UN TRIUNGHI AL DRAGOSTEI OTRĂVIT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 by http://confluente.ro/Un_triunghi_al_dragostei_otravit_ion_ionescu_bucovu_1341045238.html [Corola-blog/BlogPost/358389_a_359718]
-
fi strigat Nataliei, care participa la înmormqntare: ,, Mizerabilo, care omori pe toți oamenii mari ai țării!” Prietenul lui Topârceanu povestește: ,, Înmormântarea lui a fost una din cele mai triste pe care le-am văzut. Lume puțină l-a urmat până la cimitirul din marginea Iașului. Doi-trei prieteni mai de-aproape, câteva rude, câțiva admiratori necunoscuți. În fața sicriului descoperit pentru ultima oară am ascultat cu fruntile plecate improvizația vibrantă ă d-lui Sadoveanu care-și saluta prietenul în pragul veșniciei. Pe fața și
UN TRIUNGHI AL DRAGOSTEI OTRĂVIT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 by http://confluente.ro/Un_triunghi_al_dragostei_otravit_ion_ionescu_bucovu_1341045238.html [Corola-blog/BlogPost/358389_a_359718]
-
lumii să-i lăsăm un viitor ! Nu vreau s-aud că nu mai e speranță Că din trecut nimic nu învățăm Istoria ne pune față-n față , Dați măna oameni ,să ne-mpăcăm! Se răsucesc și morții în morminte Si cimitirele sunt pline de "eroi" , Vrem pace oameni buni și țineți minte Pămăntul îl distrugem , numai noi ! Referință Bibliografică: Vrem pace ! / Adriana Papuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1783, Anul V, 18 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Adriana
VREM PACE ! de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1447846868.html [Corola-blog/BlogPost/373759_a_375088]
-
aceleiași zile, maestrul s-a stins”! Timp de trei ore în neființă, corpul său a fost așezat pentru ultimul rămas bun pe un catafalc în foaierul Sălii de Concerte a Radiodifuziunii Române. Tristul și uitatul lui mormânt se află la Cimitirul Bellu! Pentru un artist emerit al Republicii Populare Romîne (1964) „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice”, pentru un artist distins cu Ordinul „Meritul Cultural” clasa a II-a (1968), cu „Premiul discului”, Electrecord
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423716821.html [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
anul când se retrage la Sibiu în casa Anei Brote, unde îl prinde “secera morții la 7/20 ianuarie 1915, “în chiliuța sa liniștită, dintr-o stradă laterală a Sibiului”, Str. Tipografilor, nr. 22. Își doarme somnul de veci în cimitirul din Dumbrava Sibiului, alături de soția sa Ana. Pe lângă obligațiile sale de magistrat, Atanasie Marian Marienescu a fost preocupat îndeaproape de literatură, folclor, etnografie, istorie, consacrându-se definitiv folclorului. Din scrisoarea sa adresată lipovenilor, prin D. Constantin Berceanu, în Dîuariul din
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atanasie_marian_marienescu_schita_de_portret_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]