9,500 matches
-
din muritor, nemuritor; din întinat, neîntinat; din trecător, veșnic; întrun cuvânt, devine din om, dumnezeu (ἐκβαίνει τὴν ἑαυτοῦ φύσιν ὁ ἄνθρωπος ... θεòς ἐξ ἀνθρώπου γινóμενος). Cel învrednicit să se facă fiu al lui Dumnezeu va avea în sine, fără îndoială, cinstea Tatălui și e făcut moștenitor al tuturor bunătăților părintești. O, uriașă dărnicie a bogatului Stăpân! O, mână largă! Cât de mari sunt darurile comorilor negrăite! Din iubire de oameni, ridică aproape la aceeași cinste cu Sine firea cea căzută în
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
va avea în sine, fără îndoială, cinstea Tatălui și e făcut moștenitor al tuturor bunătăților părintești. O, uriașă dărnicie a bogatului Stăpân! O, mână largă! Cât de mari sunt darurile comorilor negrăite! Din iubire de oameni, ridică aproape la aceeași cinste cu Sine firea cea căzută în necinste din pricina păcatului. Căci, dacă ne face prin har ceea ce El este prin fire, ce altceva ne dă decât deopotrivă cinstire cu Sine, prin înrudire?”<footnote Ibidem, 7, P. G. XLIV, col. 1280C; am
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
în fondul Mănăstirii Sinaia numărul 44; Reconstituirea catalogului creației protosinghelului Varlaam poate porni de la documentele de la Sinaia, în care se găsesc câteva dintre „facerile” sale, dar va trebui extinsă în multe alte fonduri monastice și de stat, la loc de cinste situându-se Manuscrisul românesc nr. 4266 din Biblioteca Academiei Române, o psaltichie româno - grecească caligrafiată la Sinaia, în care apare o creație importată a protosinghelului Varlaam de la Mănăstirea Sinaia, datată 1868 Fericit bărbatul...glasul VIII. Basarabean de origine, Varlaam Barancescu a
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
era Suita, ci Sonatina pentru vioară și pian: În marele sau repertoriu, G. Enescu are grijă, în fiecare an să adauge noi lucrări, câri atunci când sunt românești, le înfățișează cu deosebită grijă și dragoste. Anul trecut Dinu Lipatti a avut cinstea să cânte împreună cu maestrul, sonatina să pentru violina și pian, care a dovedit că tânărul muzician nu înțelege să-și îngrădească marele sau talent în cercul restrâns al virtuozității pianistice. De rândul acesta, alt tânăr fruntaș al generației sale, Paul
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
de idei, el a exercitat o mare și îndelungată influență, nu numai asupra scriitorilor și părinților bisericești imediat posteriori, căci umanismul și mai ales controversele religioase ieșite din reformă vor pune din nou numele și opera sa la loc de cinste. footnote>. În polemica sa împotriva gnosticilor, Sfântul Irineu elaborează implicațiile baptismale conținute în interpretarea Psalmului 81, 6 avansată de Sfântul Iustin și Teofil. În cazul Sfântului Irineu, scopul său nu este de a supralicita pretențiile evreilor, ci de a demonstra
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
rai, cum spune dumnezeiasca Scriptură, împodobindu-l cu toată virtutea. Și i-a dat lui poruncă să nu mănânce din pomul din mijlocul raiului. Și el se afla în desfătarea raiului, în rugăciune, în vedere duhovnicească, într-o slavă și cinste mijlocie, având simțurile întregi și nevătămate și aflându-se în starea cea după fire, precum a fost zidit. Căci Dumnezeu l-a făcut pe om după chipul și asemănarea Sa, adică nemuritor, liber, împodobit cu toată virtutea<footnote Ava Dorotei
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
era perfect. Dar, Adam nu se afla la capătul final al slavei, ci numai la mijlocul ei.<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă nr. 1030, în Filocalia..., vol. IX, p. 478. footnote> El se afla într-o slavă și cinste mijlocie, era în desfătarea Raiului, în rugăciune, în vedere duhovnicească, cu simțurile întregi, nevătămate și aflându-se în starea cea după fire, precum a fost zidit. Omul a fost înzestrat de Creator cu facultăți care aveau menirea de a-l
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
pomul cunoștinței binelui și răului să nu mănânce, adăugând că, îndată ce va mânca, va muri (Facere 2, 16). Dumnezeu l-a făcut pe om și l-a așezat într-o stare de mare bogăție și i-a dăruit o neasemuită cinste. Dar tocmai pentru a nu cădea din această pricină în mândrie, uitând că nu are de la el bunătățile ce le are, i s-a dat această poruncă. Omul trebuia să asculte de Creator și să nu prefere darul în locul ascultării
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
despre originile cosmosului și destinul omului și cosmosului, traducere și postfață: Prof. Ioan Ică, Deisis, Sibiu, 1998, p. 71. footnote>. A fost oprit omul să mănânce dintr-un anumit pom pentru a se vedea dacă omul merită acea vrednicie și cinste înaltă, la care avea să fie înălțat după încercare. Dumnezeu i-a dat omului porunca să nu mănânce din pom, după ce a luat toate măsurile de prevenire pentru aceasta. Nu i-a forțat libertatea, pentru că s-ar fi pierdut tot
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
De o mare profunzime teologică sunt și cuvintele Părintelui Stăniloae, care, fiind și un bun cunoscător al firii umane, ne îndeamnă ca, primind puterea de la Hristos, să o folosim pentru a deveni și noi puternici, Hristos oferindu-ne o mare cinste, noi să nu o refuzăm, ca să nu-I facem coborârea, osteneala și jertfa zadarnice, râzând de ele<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, notă explicativă nr. 292, la răsp. 199, în Filocalia..., vol. XI, Edit. Episcopiei Romanului și Hușilor, p. 232
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
în toate aspectele și dimensiunile ei: personală, socială, verticală, orizontală<footnote Diac. Asistent I. Bria, art. cit., p. 55. footnote>, căci temelia vieții sociale și rădăcina tuturor bunurilor este iubirea de oameni<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie în cinstea lui Lazăr, 6, P.G., XLVIII, col. 990. footnote>. Textele biblice ne amintesc astăzi că, în calitate de creaturi ale lui Dumnezeu, avem menirea de a face fapte bune. Cel care este darnic în milă, care nu se comportă pe cât de strict și
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
De o mare profunzime teologică sunt și cuvintele Părintelui Stăniloae, care, fiind și un bun cunoscător al firii umane, ne îndeamnă ca, primind puterea de la Hristos, să o folosim pentru a deveni și noi puternici, Hristos oferindu-ne o mare cinste, noi să nu o refuzăm, ca să nu-I facem coborârea, osteneala și jertfa zadarnice, râzând de ele<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, notă explicativă nr. 292, la răsp. 199, în Filocalia..., vol. XI, Edit. Episcopiei Romanului și Hușilor, p. 232
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
în toate aspectele și dimensiunile ei: personală, socială, verticală, orizontală<footnote Diac. Asistent I. Bria, art. cit., p. 55. footnote>, căci temelia vieții sociale și rădăcina tuturor bunurilor este iubirea de oameni<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie în cinstea lui Lazăr, 6, P.G., XLVIII, col. 990. footnote>. Textele biblice ne amintesc astăzi că, în calitate de creaturi ale lui Dumnezeu, avem menirea de a face fapte bune. Cel care este darnic în milă, care nu se comportă pe cât de strict și
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
baza învățământului românesc peste trei decenii și care a fost una dintre primele legi din Europa care instituiau obligativitatea și gratuitatea învățământului (după Suedia, Norvegia, Prusia și Italia, dar înaintea Marii Britanii, Elveției, Bulgariei, Serbiei, Franței), așeza religia la loc de cinste între obiectele de studiu, atât în cadrul învățământului primar unde se preda catehismul (art. 32), cât și în cadrul învățământului secundar, gimnazial și liceal, unde se preda „religiunea” (art. 116). - În majoritatea statelor Uniunii Europene, cu excepția Franței, religia este disciplină școlară, sub
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]
-
la AFI Palace Cotroceni, în acest weekend vor avea loc spectacole și petreceri pentru cei mici, ateliere creative, filme de desene animate și fantasy, concursuri cu premii și campanii sociale care să aducă puțină fericire copiilor mai puțin norocoși. * În cinstea copiilor Jandarmeria Capitalei va organiza sâmbătă momente speciale în Parcul Herăstrău, intrarea „Charles de Gaulle”. Între orele 12,00 și 18,00, va fi organizat un punct de informare, unde jandarmii vor prezenta ținuta de misiune, autovehicule și materiale de
Manifestări dedicate Zilei Copilului, în Capitală [Corola-blog/BlogPost/93770_a_95062]
-
Mânați de reformele severe, dar binevenite, ale lui François Hollande, bogătașii francezi au început s-o ia la sănătoasa, care încotro, părăsindu-și patria ca pitpalacii. Că de!, unde nu e morală, cinste și dreptate, e tragedie. Căutând sau nu gâlceavă, printr-un decret la minut, Vladimir Putin i-a acordat cetățenie rusă cunoscutului actor Gérard Depardieu. Cursa repopulării Estului sălbatic este urmată de Brigitte Bardot. Instalarea în satul rus Néchin din apropierea frontierei
Estetica morţii, estul sălbatic şi incinerarea [Corola-blog/BlogPost/93872_a_95164]
-
Uileac , Cehu Silvaniei și Nadișul Român, mai complicate la Tămășești și Sălățig. La Odești, mormântul preotului Vasiliu Gavriș se află în curtea bisericii, iar strănepoata sa, d-na Lucica Peladi, îi va ridica până la 1 Decembrie un monument funerar pe cinste. La Someș Uileac, nepotul preotului Ioan Coste se îngrijește de mormânt, iar „bodaviștii” de acolo îl vor cinsti cum se cuvine. La Băsești preotul greco-catolic Daniel Pop se ocupă de mormântul dr. Alexandru Pop. Mormântul familiei George Pop de Băsești
PE URMELE DEZROBITORILOR ŞI ÎNTREGITORILOR DE NEAM ŞI ŢARĂ [Corola-blog/BlogPost/93923_a_95215]
-
în Marea Britanie, dar materialul punând accentul pe comportamentul și viața țiganilor în Marea Britanie”, se arată în expunerea de motive. Eu personal am un respect deosebit pentru acei țigani care, prin munca, prin talentul și prin comportamentul lor în societate, fac cinste acestei etnii. Pentru mine, familia VOICU - atunci când mă refer la celebrul violinist Ion VOICU, la fratele său, pianistul Marin VOICU, la fiii acestuia: violoniștii Florin și Alexandru VOICU, la pianistul și politicianul Mădălin VOICU, fiul celebrului violonist - reprezintă o onoare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93934_a_95226]
-
în marea lor majoritate, s-au integrat perfect și destul de repede condițiilor cerute de Statul austriac - învățarea limbii germane, cunoașterea și respectarea legilor - unii dintre ei (pe care ne propunem să vi-i prezentăm în edițiile viitoare) făcând cu adevărat cinste numelui de român. Mihai ANTHONY, Journalist & Literat, membru al UZPR, Presseclub Concordia și redactor al ziarului VOCEA TA
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93934_a_95226]
-
Sunt mulți tineri printre dumneavoastră, mulți bursieri ai statului român, care puteți scrie o filă de istorie chiar în zilele noastre, iar chipurile dumneavoastră să devină tablouri pe care elevii și studenții altor generații să le pună la loc de cinste pe pereții sălilor de clasă. Un moment ca cel din 1918 se poate repeta. Nu este nici bine, și nici suficient ca venirea dumneavoastră în România să fie folosită doar ca o trambulină de lansare în Europa. Cei pe care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93957_a_95249]
-
Popovici care, de altfel este autorul și celorlalte 12 portrete existente în Sala cu portrete de la „Libertatea”. În continuare a luat cuvântul dl Doru Raul Truțescu, atașat cultural al Ambasadei României la Belgrad care a subliniat că îi revine deosebita cinste de a trasmite mesajul Excelenței Sale, ambasadorul Daniel Banu dar și „bucuria de a mă afla în mijlocul dumneavoastră astăzi mai mult ca oricând, deoarece avem o zi plină de simbolism... deoarece astăzi aniversăm un sfert de veac al manifestării „un an
Un an editorial, într-o singură zi [Corola-blog/BlogPost/93949_a_95241]
-
de foc a Dacului ce ardea pentru Neam, pentru veșnicie afirmă: „Artur Silveștri a fost un om cu idei mari, o personalitate complexă, din stirpea marilor noștri enciclopediști, de tipul lui Hașdeu, Pârvan sau Eliade”. Torța spiritului, vehemență luptei pentru cinste, dreptate, creștinism, onoare, adevăr, demnitate și locul arhimeritoriu al Nației noastre în lumea Culturii ortodoxe universale, convingerea în puterea harului sfânt care nu i s-a luat Neamului drag, l-a angajat pe Românul Gabriel Artur Silveștri la o responsabilitate
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
care l-a înzestrat Dumnezeu, să dovedească o vastă cultură. Să fie bine informat și să cunoască realitatea. Să fie un intelectual, un prefesionist citit. Și, esențial, să cunoască bine gramatica românească, sub acel îndemn al lui Nenea Iancu Caragiale: „Cinste și gramatică!”. Fără cinste și gramatică, fără o vastă cultură, atât de necesare, foarte greu îi va fi unui purtător de condei în această dificilă profesie. Dacă nu îndeplinește aceste condiții, ziarist adevărat nu poate fi! Este o grea meserie
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
Dumnezeu, să dovedească o vastă cultură. Să fie bine informat și să cunoască realitatea. Să fie un intelectual, un prefesionist citit. Și, esențial, să cunoască bine gramatica românească, sub acel îndemn al lui Nenea Iancu Caragiale: „Cinste și gramatică!”. Fără cinste și gramatică, fără o vastă cultură, atât de necesare, foarte greu îi va fi unui purtător de condei în această dificilă profesie. Dacă nu îndeplinește aceste condiții, ziarist adevărat nu poate fi! Este o grea meserie. Gazetăria îți cere o
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
aduse națiunii române. Ne rămân scrierile lui valoroase și aminitrea sa... În ziua în care a murit, după amiază, o ploaie torențială, puternică s-a năpustit asupra Bucureștiului. Parcă îl plângeau cerurile. Dumnezeu să-l odihnească și să-l ierte! Cinste Marelui Maestru al Demnității noastre naționale, plecat la Întâlnirea cu Mareșalul - pe care l-a apărat ca nimeni altul! Grafica - Ion Măldărescu; Fotografia „Bun rămas” - Cristina Nichituș Roncea
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]