248 matches
-
operație. în 1885 unui ciobănaș mușcat de câine îi injectează produs rabic din măduva spinării câinelui bolnav (produs tratat experimental și cu virulență atenuată) și îl salvează. Statuia acestui copil se află în curtea Institutului Pasteur înființat în 1888. Numele ciobănașului, intrat în legendă, este Jean- Baptiste Jupille. Problematica afecțiunilor contagioase îl apropie pe Pasteur de medicină. în 1862 merge prin spitale, asistă la vizite, merge la cursurile de fiziologie pe care Cl. Bernard le ține la Collège de France. Contrazicerile
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
împotriva ei. Cu intuiția ei de femeiușcă, din instinct, îi plăcea de ceva... de cineva, ori nu. Când a citit Miorița, a plâns sub plapumă, până n-a mai putut, de tristețea de a nu-i fi putut alina durerea ciobănașului. Orfană de la naștere, Anuca nu și-a văzut mama ca s-o ție minte, și și-a creat-o, imaginea, mai târziu, în copilarie, și a înviat-o, cu tot e ce-a auzit de la tatăl și bunicul ei și
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
lucru nu se datorește interesului științific față de istoria religiei creștine și musulmane, ci este o Încercare neputincioasă a imperialismului de a reactualiza cruciadele, de a organiza cu binecuvântarea Vaticanului noi cruciade Împotriva lagărului socialist. TU, prin lagăr, dai colțul străzii Ciobănaș și intri pe Țepeș Vodă. Cel care i-a tras pe toți (hoți) În țeapă și o să dea foc la pușcărie și la casa de nebuni. Pușcăria este la Văcărești, iar casa de nebuni la Spitalul 9. În principiu, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
forme ale unei idei unice. Fata cea retrasă, Yael Levin din Yavniel, nu se sfia să li se alăture când Înotau dezbrăcați În nopțile calde, cu lună, În apele vreunui iaz sau ale vreunui râu. Odată văzură din depărtare un ciobănaș de vreo cincisprezece ani, satisfăcându-și poftele cu o capră. Altă dată zăriră două bătrâne foarte pioase, În haine negre, de văduve, cu cruci mari de lemn pe piept, așezate la amiază pe un pietroi mare din mijlocul câmpiei, nemișcate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
și ei muriră. Luă banii hoților, alese un bidiviu și ajunse la curte unde spuse: un mort a omorât doi și doi au omorât Fata de Împărat nu știe răspunsul la ghicitoare, astfel băiatul o ia de nevastă . În basmul Ciobănașul cel isteț sau țurloaiele babei [Ispirescu], o Împărăteasă rămase grea, gustând dintr-un merișor de aur. A născut o fată isteață și cuminte. Ea mergea deseori să se joace pe câmp, să adune floricele și, mai ales, să asculte cum
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
țurloaiele babei [Ispirescu], o Împărăteasă rămase grea, gustând dintr-un merișor de aur. A născut o fată isteață și cuminte. Ea mergea deseori să se joace pe câmp, să adune floricele și, mai ales, să asculte cum cântă 80 un ciobănaș. Acesta Îi vede semnele de pe corp atunci când se scaldă. Venind vremea să se mărite, Împăratul dă sfoară În țară că o va da numai aceluia care-i va ghici semnele de pe trup. Un cioban spuse că fata are soarele-n
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de vulpe, Cinci pâini, Amintiri din copilărie; Barbu șt. Delavrancea: Bunicul, Bunica, Neghiniță, Palatul de cleștar; Alexandru Donici: Greierul și furnica, Racul, broasca și știuca, Musca; Petre Dulfu: Isprăvile lui Păcală; Victor Eftimiu: Omuleț, Vreau să trăiesc printre stele, Fluierul ciobănașului, Zâna viselor; Mihai Eminescu: Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, Revedere, Ce te legeni, La mijloc de codru, Somnoroase păsărele, Scrisoarea III, Povestea codrului, Făt-Frumos din lacrimă; Elena Farago: Cățelușul șchiop, Motanul pedepsit, Sfatul degetelor; Emil Gârleanu: Din lumea
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
necontenit aptitudinile muzicale, iar pentru a se apropia de cât mai multă muzică, se pot înregistra piese de diferite genuri, cu caracter programativ și apropiat de universul copilăriei, cum ar fi : ,,Cucul” - de C. Daquin, ,,Găina” - de J. Ph. Rameau, ,,Ciobănașul” - de R. Korsacov, ,,Carnavalul animalelor” - de C. Saint-Säens, ,,Doi cocoși” - de Fr. Poulenc, ,,Poze și pozne” - de M. Jora, ,,Patru fabule” - de P. Constantinescu, ,,Duetul pisicilor” - de G. Rossini, ,,Petrică și lupul” - de S. Prokofiev. Aceste piese, prin tematic, captează
Abecedar pianistic by Marin P?nzariu, Ioana-Mina Enoiu-P?nzariu,Andrei Enoiu-P?nzariu. () [Corola-publishinghouse/Science/83213_a_84538]
-
DOIME se află pe linia a treia a portativului. Ea are forma unei pălării. Când o întâlnim ridicăm mâna de pe clapă, stăm și numărăm ( 1-2- „UN”-„DOI”) PAUZA DE DOIME este mai lungă decât pauza de pătrime cu 1 bătaie. CIOBĂNAȘUL M-au lăsat să stau sub scară deși sunt vestitul DO ! Nu-i nimic, mă sprijin bine Pe o linie ce mă ține, DO rămân așa e bine. NOTA DO se află pe o liniuță mică sub portativ. DO se
Abecedar pianistic by Marin P?nzariu, Ioana-Mina Enoiu-P?nzariu,Andrei Enoiu-P?nzariu. () [Corola-publishinghouse/Science/83213_a_84538]
-
ei muriră. Luă banii hoților, alese un bidiviu și ajunse la curte unde spuse: un mort a omorât doi și doi au omorât 12. Fata de împărat nu știe răspunsul la ghicitoare, astfel băiatul o ia de nevastă . În basmul Ciobănașul cel isteț sau țurloaiele babei [Ispirescu], o împărăteasă rămase grea, gustând dintr-un merișor de aur. A născut o fată isteață și cuminte. Ea mergea deseori să se joace pe câmp, să adune floricele și, mai ales, să asculte cum
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sau țurloaiele babei [Ispirescu], o împărăteasă rămase grea, gustând dintr-un merișor de aur. A născut o fată isteață și cuminte. Ea mergea deseori să se joace pe câmp, să adune floricele și, mai ales, să asculte cum cântă un ciobănaș. Acesta îi vede semnele de pe corp atunci când se scaldă. Venind vremea să se mărite, împăratul dă sfoară în țară că o va da numai aceluia care-i va ghici semnele de pe trup. Un cioban spuse că "fata are soarele-n
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pionier și, ca orice pionier mândru de cravata lui, se pricepe la o mulțime de lucruri. Până și la reinventarea poveștilor. De exemplu, l-a... tehnologizat pe șugubățul Păcală într-o scenetă jucată de colegi, la școală. „În traista de ciobănaș a acestuia, unde-și ținea fluierul, se afla ascuns, printre ceapă și mămăligă uscată - merindea dată de stăpân -, un mic aparat de radio-recepție. Prin el, Păcală înregistra tot ce punea la cale proprietarul oilor, când vorbea cu nevasta sau cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
Asociația "21 Decembrie 1989" - Reșița județul Caraș-Severin Chilmon Ion Florea Adrian Ursut Dumitru Fundația Revoluției din România - Decembrie 1989 Filiala Prahova Chiritescu Marcel Gornescu G. Romeo Grigorescu Tatiana Popa Dimitrie Orașul Sinaia - județul Prahova Aritei Fanel Boncoi Ion-Jean Brad Liviu Ciobănaș Filaret Codoreanu Alex Cristescu Nicolae Dogaru Dragoș Dumitrescu Constantin Gavrilă Marin Ghioca Adrian Iovan Constantin Moldovan Pavel Neacșu Ion Opriș Teodor Ponor Caragea Român Tamaduianu Teodorescu Ion Ungureanu Petre Zamfir Dumitru Asociația "22 Decembrie" - Teleorman Doncea Stelian Dragomir Ion Ioniga
DECRET Nr. 226 din 30 noiembrie 1992 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989", a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a medaliei "Revoluţia română din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108589_a_109918]
-
dat colț fraged și nou. Zăpada plânge În șopotul pâraielor. Șirurile negre de cocori s-au Întors În țară. Albinele umplu natura cu zumzetul lor fermecător. Furnicuțele harnice au toată ziua de lucru. Pe câmpuri tractoarele răstoarnă brazde afânate. Un ciobănaș a scos mioarele la păscut. Glasul lui sună voios: "Primăvară, primăvară, Aduci bucurie-n țară!" Ghilușcă Ionela - cls. a Il-a E Coțofana lacomă Odată, coțofana și-a pus În gând să scoată mulți pui. A făcut ea câteva ouă
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
pe nepregătite, tot pe nepregătite ne-au luat și reglementările europene privind pe oieri, adică pe proprietarii de „oi multe / mândre și cornute”, care, nu demult, au avut un congres, zis al ciobanilor, ceea ce este altceva, după cum aflăm din cântecul „Ciobănaș la oi am fost”, adică păstor la oi. Ca pe vremuri, congresul a stabilit cu claritate că pentru a avea euroi trebuie să avem eurooi și eurociobani, altfel stâna rămâne o întreprindere familială care produce numai pentru nevoi proprii. Dacă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
CAP. El procura penicilină de la sârbi, pe care fratele lui o vindea în București medicilor. Depistat de securitate, a fost arestat, bătut și schingiuit ca să poată fi aflată toată filiera. Având un organism rezistent, supliciul a durat mult și bietul ciobănaș rămăsese cu manifestări similare schizofreniei. Când intra în criză era în stare să îndoaie vinclurile de la paturi ca pe niște sârme. Încercarea de a-l imobiliza se termina totdeauna cu prăbușirea noastră la pământ. Unul dintre milițieni l-a adus
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
montat un artificiu de pom de Crăciun, care descria căderea unei stele și se pierdea peste culmi; din spatele pădurii se înălțau discret soarele și luna, luminând vârful brazilor și paltinilor. Uneltitorii, cu bâta și securea în mâini se îndreptau spre ciobănașul care vorbea cu Miorița; când acesta se proiecta răstignit pe troiță, cei doi se prăbușeau spre el, prosternându-se la picioarele lui. Efectul a fost impresionant. La repetiția acestui din urmă moment fuseseră doar cei trei ciobani. De aceea, emoția
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat" în administrarea Serviciului de Protecție și Pază. Articolul 3 Se aprobă trecerea din domeniul privat al statului în domeniul public al statului a imobilului Vila nr. 9 "Mistrețul", cu două căsuțe din lemn "Ciobănașul" și "Miorița", cu bunurile și terenul aferent, situate în Sinaia, str. Cumpatu nr. 9, județul Prahova, și transmiterea acestuia din administrarea Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat" în administrarea Serviciului de Protecție și Pază. Articolul 4 Bunurile, imobilele și
HOTĂRÂRE nr. 1.250 din 29 noiembrie 2000 pentru schimbarea administratorului unor imobile, proprietate publică a statului, precum şi pentru trecerea unui imobil din domeniul privat al statului în domeniul public al statului şi administrarea Serviciului de Protecţie şi Paza. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131532_a_132861]
-
Vaslui 44. Muzeul "Vasile Pârvan" Birlad 45. Muzeul Județean de Istorie și Arta Vilcea 46. Complexul Muzeal de Istorie Vrancea B. Formații și ansambluri artistice profesionale de muzică și dansuri 47. Ansamblul Folcloric "Trei scaune" Sfântu Gheorghe 48. Ansamblul Folcloric "Ciobănașul" Întorsura Buzăului 49. Ansamblul Folcloric "Maria Tănase" Craiova 50. Ansamblul Folcloric "Rapsodia Calimanului" Toplița 51. Ansamblul Folcloric "Transilvania" Baia Mare 52. Ansamblul Secuiesc de Stat Miercurea-Ciuc 53. Ansamblul Folcloric "Mărțișorul" Drobeta-Turnu Severin 54. Ansamblul Folcloric "Cindrelul - Junii Sibiului" Sibiu 55. Ansamblul
HOTĂRÎRE Nr. 506 din 24 iunie 1996 pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 642/1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115512_a_116841]
-
mascalțonilor să-i poată înțepa cu crengi și sârme. În loc de concerte cu Eros, Laura Pausini sau Tițiano Ferro, la modă este un show mea culpa al lui Toto Cutugno, în care își cere iertare pentru rătăcirea de a fi cântat Ciobănaș cu 300 de oi și prezintă varianta xenofobă Pastore di grande merda cazo. Putem concluziona că toate măgăriile, furturile și tâlhăriile comise de noi sunt un rău necesar, dar reprezintă o contribuție fundamentală la dezvoltarea politică și, implicit, economică a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
Cu tovarăși zece, Nouă meșteri mari, Calfe și zidari, Și Manole, zece, Care-i și întrece. Merg cu toți pe cale Să aleagă-n vale Loc de mănastire Și de pomenire. Iată, cum mergeau Că-n drum ajungeau Pe-un biet ciobănaș Din fluier doinaș, Și cum îl vedea Domnul îi zicea: "Mândre ciobănaș, Din fluier doinaș! Pe Argeș în sus Cu turma te-ai dus, Pe Argeș în jos Cu turma ai fost. Nu cumva-ai văzut Pe unde-ai trecut
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Care-i și întrece. Merg cu toți pe cale Să aleagă-n vale Loc de mănastire Și de pomenire. Iată, cum mergeau Că-n drum ajungeau Pe-un biet ciobănaș Din fluier doinaș, Și cum îl vedea Domnul îi zicea: "Mândre ciobănaș, Din fluier doinaș! Pe Argeș în sus Cu turma te-ai dus, Pe Argeș în jos Cu turma ai fost. Nu cumva-ai văzut Pe unde-ai trecut Un zid părăsit Și neisprăvit La loc de grindiș, La verde-aluniș?". "Ba
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
realitatea dură a vieții, imaginea ciobanului alunecă ușor în legendă. Poetul își amintește timpul când „veneau la joc ciobanii, cu cămășile înnegrite de unt și cu baltage. Venea câteodată și unul molâu. Tare ca ursul, dar molâu și scârbit. Cânta: „Ciobănaș la oi am fost / I-lai, i-lai-la / Fetele nu mă cunosc / I-lai, i-lai-la.” Notația impresiilor este făcută, după cum vedem, în spirit sadovenian. Într-o evocare a lui Sadoveanu, elementul biografic propriu absorbției motivului mioritic se arată ridicat deodată în
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
cârciumari. Aceștia construiseră din scânduri niște săli pe care le numeau „saloane”. Se tocmeau și lăutari. Intrarea în salon se făcea contra plată. Se jucau dansuri naționale păstrate din vremurile vechi: „Sultănica”, „Geambaralele”, „Brâul”, „Sârba”, „Hora”, „Ca la Breaza”, „Pandelașul”, „Ciobănașul”, etc. Exista o ordine strictă în care se desfășurau primele cinci jocuri. Primul era „Brâulețul”. Îl începeau băieții, prinși în cerc, ținând mâinile unii pe umerii celorlalți. În dreapta lor se prindeau fetele în funcție de simpatii. Era un joc dificil, pentru că mulți
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
iar fata poftea la dans un alt flăcău. Ei jucau până se auzeau din nou stigăturile: „Frunză verde castravete....”, și așa mai departe. După aceste cinci jocuri, urmau altele fără o anumită ordine. Astfel se mai juca „Mânioasa”, „Ațica”, „Ardeleanca”, Ciobănașul”. Jocul „Mânioasa” se juca în perechi. Când fetele treceau de la un flăcău la altul se striga: „Frunză verde baraboi Schimbați fetele flăcăi” Sau: „Frunză verde de cucută Fugi de-aici că ești urâtă” Sau: „Frunză verde foaie lată Vino fata
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]