248 matches
-
inițial ca poetică, demnă de admirație, chiar sublimă, s-a ajuns curând la contestarea, repudierea, batjocorirea acestuia. Faptul a provocat indignarea lui Viorel Mirea, care, în recenta lui monografie consideră că „atacul atât de vehement și de furibund îndreptat împotriva Ciobănașului și a Mioriței, de zeci de ani, a fost un atac dirijat cu toate forțele împotriva lui Iisus și a creștinismului ortodox, un complot pregătit din afară și inoculat prin toate mijloacele în rândul, în special, al intelectualității” (Cultul Miorița
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
partidul cu guvernul e treaba lor", a mai spus Băsescu. Întrebat dacă declarația sa de sâmbătă seară de pe Facebook, Băsescu a replicat: "Nu știu dacă vă dați seama ce sentiment mi-a produs o sală în care se huiduia, confetti, ciobănașul și alții care contestau la microfon...Mie mi-a lăsat un gust foarte amar, nu mai avea nimic din eleganța, decența PDL-ului".
Băsescu, despre relaţia cu PDL: Ne-am înşelat reciproc by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/38513_a_39838]
-
oprește, doamna scoate un fluier din mînecă și începe să cînte, plimbîndu-se de colo-colo, în lungul culoarului gol. "Păsărică, mută-ți cuibul și te du...", ", sînt atîtea flori la ferești, dar cea mai frumoasă floare, ce-mi apare, tu ești!", "Ciobănaș cu trei sute de oi"... Își curmă la fel de brutal repertoriul cum l-a început și înnoadă povestea cu marfa din Ungaria. Pesemne că cineva a agresat-o verbal de la capătul culoarului. Un noian halucinant de înjurături, strigate în noapte, s-a
La căsuța albă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14114_a_15439]
-
sunt stabiliți în România: M.O. nr. 358/23. 04. 2004. din sălile tribunalului Cioban bătut și lăsat fără oi Miorița, varianta penală, fără crimă, doar cu un cioban jefuit, s-a consumat la începutul lui noiembrie 2003, în Timiș. „Ciobănașul“ cu 325 de oi a fost ciomăgit de patru tâlhari, care i-au luat briceagul, radioul și turma. Bietul cioban s-a ales cu o bătaie soră cu moartea din întâmplare. N-a avut noroc în ziua de 2 noiembrie
Agenda2004-19-04-politia () [Corola-journal/Journalistic/282399_a_283728]
-
CV dezastruos, și cum își mai fac occidentalii cruce exorcizați când află câte o țară cu vocație ispășitoare, numai bună pentru a le sluji ca ecran de proiecție a propriilor defecte, stereotipii și neliniști - rămâne, în afara păcatelor reale pe care ciobănașul nostru mioritic le are, o întrebare ce-și așteaptă încă răspunsul. Constat numai că din vremea lui Carol I am mai promovat ca slujbași ai acestui talent atât de special, astăzi lumea nici măcar nu mai știe de noi. Cel puțin
România, țară de rezervă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16783_a_18108]
-
direct și permanent cu evoluția socială a României. Un păcat inadmisibil, recunosc, pentru cineva care s-a angajat să scrie o rubrică despre România reală, nu despre aceea propaganistică, iluzorie, existentă doar în discursurile politicienilor ori în doinele melancolice ale ciobănașilor de anțărț. Nu vă puteți imagina ce fericire m-a năpădit când, la sugestia unor studenți, am început, de câteva luni, să frecventez una din piețele de vechituri ale orașului. Am, n-am treabă, duminică dimineața mă îmbrac "popular" (în
"Roscoliți!" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12273_a_13598]
-
arhitecturală și psihologică a celuilat Dracula, cel atras și el de Snagov și admonestat fatal în mîndra cetate a Târgoviștei. Astfel, din bunătate în bunătate, din blîndețe în blîndețe, din fatalism în fatalism, i-am organizat o nuntă cosmică ortomanului ciobănaș moldovean, i-am creat Anei lui Manole un destin măreț și unic, transformînd-o în cel mai trainic mortar din spațiul balcanic, le-am populat insomniile europenilor gotici și însetați de adrenalină cu falnicii canini de focă ai contelui Dracula, le-
Frica de a fi român by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11397_a_12722]
-
dispare în dânsa. 1 iunie 1959. [...] BUNICA: Și tot așa: filmul se dă înapoi, înapoi, până când nu se mai vede decât așa, departe, o măicuță bătrână lăcrimând, alergând, pe toți întrebând. M|TUȘA: Și-apoi, dintr-odată, apare chiar el, ciobănașul nostru, al tuturor. Venind agale spre noi, chiar de-acolo, din raiu lui, de pe plai. Venind bătrân, încovoiat, cu părul și barba albe ca spuma laptelui. Ținând-o așa, din nuntă în nuntă.[...] MAMA: își lipește fața, pe dinăuntru, de
Un moment numit Popescu by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/8968_a_10293]
-
rămîi cu un tablou, repet, al contextului în care s-a dezvoltat filosofia românească în epoca ei modernă. Să citez aici o pertinentă observație generalizatoare a d-lui Brădățan: "Pe de altă parte, nici nu poți susura la nesfîrșit metafizica ciobănașului mioritic și a specificului local, trecînd sistematic pe lîngă "marile probleme ale filosofiei", pentru simplul motiv că nu sînt "ale tale" și, ca atare, nu te privesc și nu te vor privi vreodată: există un fond comun și adînc al
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
necuvenit de pensionarii cărora li s-au calculat greșit drepturile de pensie (Legea nr. 338/2002 stipulează că sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor teritoriale de pensii se vor recupera de la beneficiari în baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu). Ciobănaș Maria, Timișoara. Pensionarul respectiv are posibilitatea să se înscrie în audiență la conducerea Casei Județene de Pensii Timiș în vederea clarificării situației. Din păcate, în momentul de față el este „bun de plată“. Harabagiu Daniela, Timișoara. Vă recomandăm să urmăriți articolele
Agenda2003-43-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/281629_a_282958]
-
Drept care trag grabnica concluzie: românii au tot atâta încredere în guvernul român, precâtă încredere are guvernul român în Europa. Să mai spun că cifra în jurul căreia se dă toată această bătălie a vorbitului în dodii e eternul, mioriticul zero al ciobănașului cu ambiții cosmice, dar cu putirințe rivalizând duritatea țâțelor tip silicon ale fetelor din "Hustler"-ul românesc?
Integrarea cu silicoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16169_a_17494]
-
oarecare? România a trăit cea mai crîncenă dictatură pentru că, după părerea mea, e ceva în acest popor care poate îndura, iată, inclusiv crima. Și apoi, să nu uităm că balada noastră ridicată la rang național, Miorița, își face model din ciobănașul care se lasă omorît. Iată imaginea pe care ne convine să ne-o asumăm, seninătatea în fața morții. Eu nu cred că aici e vorba de răbdare care, în definitiv este una dintre cele mai mari virtuți, zice Biblia. Nu este
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
compoziție complicată, cu numeroase personaje și arhitecturi colosale, care satisface, în mod evident, gustul de cronicar medieval și de comandant de oștiri pe pînză al lui J.-P. Laurens și al mediului academist, în general, iar la Craiova expune un Ciobănaș, o }ărancă, un peisaj dulceag, un studiu de compoziție etc., în evidentă filiație grigoresciană. Faptul că el nu încurcă lucrările, adică nu trimite Supa... la Craiova și Ciobănașul la Paris este o precoce probă de luciditate, de înțelegere corectă a
Eustațiu Stoenescu, rememorarea unui caz by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6980_a_8305]
-
Laurens și al mediului academist, în general, iar la Craiova expune un Ciobănaș, o }ărancă, un peisaj dulceag, un studiu de compoziție etc., în evidentă filiație grigoresciană. Faptul că el nu încurcă lucrările, adică nu trimite Supa... la Craiova și Ciobănașul la Paris este o precoce probă de luciditate, de înțelegere corectă a scopurilor imediate ale artei și de simț (auto)managerial. De altfel, acest tip de strategie, care mizează pe captarea bunăvoinței privitorului prin confirmarea stereotipiilor lui mentale, nu este
Eustațiu Stoenescu, rememorarea unui caz by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6980_a_8305]
-
compoziție complicată, cu numeroase personaje și arhitecturi colosale, care flatează în mod evident gustul de cronicar medieval și de comandant de oștiri pe pînză al lui J.-P. Laurens și al mediului academist, în general, iar la Craiova expune un Ciobănaș, o Țărancă, un peisaj dulceag, un studiu de compoziție etc., în evidentă filiație grigoresciană. Faptul că el nu încurcă lucrările, adică nu trimite Supa... la Craiova și Ciobănașul la Paris este o precoce probă de luciditate, de înțelegere corectă a
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16163_a_17488]
-
Laurens și al mediului academist, în general, iar la Craiova expune un Ciobănaș, o Țărancă, un peisaj dulceag, un studiu de compoziție etc., în evidentă filiație grigoresciană. Faptul că el nu încurcă lucrările, adică nu trimite Supa... la Craiova și Ciobănașul la Paris este o precoce probă de luciditate, de înțelegere corectă a scopurilor imediate ale artei și de simț managerial avant la lettre. De altfel, acest tip de strategie care mizează pe captarea bunăvoinței privitorului, prin flatarea stereotipiilor lui mentale
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16163_a_17488]
-
asta, am descoperit trupa tînără și performanțele ei. Mălaimare a făcut spectacolul în special cu actorii tineri, forțîndu-le limitele trupului, ale minții, ale oboselii după o stagiune grea. Am cîntat cu ei mai bine de o oră Kalinka, Lili Marlene, Ciobănaș cu trei sute de oi, Nopți la Moscova, am aplaudat, am rîs ca toți copiii, și nu numai, din jurul meu. Priveam, la început, costumele Sandei Mitache agățate peste tot, pregătite să intre, rînd pe rînd, în scenă. Schimbările se fac iute
Centru și margine by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7022_a_8347]
-
cei care, de bine, de rău, mai au o pâine pe masă. Ceea ce, în starea de disperare și dezumanizare în care se află nefericiții foști susținători ai lui Iliescu, li se pare a fi chiar Soluția. De la imaginea idilică a ciobănașului care doinea printre oi pe însoritul plai mioritic, ne-am transformat într-o nație de răzbunători. Un fel de Monte-Cristo în zdrențe, care-și închipuie că Vadim e abatele Faria. Din nefericire pentru ei, el e doar temnicerul.
Monte-Cristo, varianta în zdrențe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13356_a_14681]
-
fi fost de mult eradicată. Numai că, într-un sumbru acord, agenți infernali din Vest și Est hotărâseră altfel. Și iată, zece ani trecură, zece doar, dar ce schimbare - și ce prefacere. Smuls din aromeala lui milenară, dotat cu celular, ciobănașul mioritic roti năpraznic bâta, izgonindu-i la repezeală pe prezumtivii ucigași, iar dacă tot luase avânt, o propti în țeasta tătâne-său, ce se făcu zob. Modelul oriental al îngăduinții fără de margini - precum că altfel nici nu se poate, nici
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
ele ne-am ales, Căci, precum întâia oară, Tot secunda o măsoară. Prima parte - aliment, Cea de-a doua - instrument. Dacă vrem să le unim, Un alt aliment găsim. Cel ce face alimentul Cânta și cu instrumentul. Trist e micul ciobănaș, Cel cu inima vioaie, C-a trecut un căruțaș Și-a lovit din mers o oaie. „Un om năcăjit” de M. Sadoveanu Sus, pe Munții Stânișoarei, Printre unduioase coame, Un copil slăbit de foame Plânge moartea căprioarei. „Un copil al
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
ochinci de porc, să cânte și să joace, să bată pământul sub călcâi și să aibă în sânge ritmul de foc al fluierului ...”. Învățătoarea Lili Andronache (Sidor) a instruit formația de dansuri care avea în repertoriu Hora, Dumbrăveanca, Bătuta și Ciobănașul, acompaniamentul era vioara profesorului Ioan Gordin și doba lui Vasile Petrescu. Același profesor Ioan Gordin, care era la bază învățător, având și pasiunea istoriei, cu un grup de săteni și copii, a făcut săpături arheologice pe Dealul Peter, reușind să
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
lucru nu se datorește interesului științific față de istoria religiei creștine și musulmane, ci este o Încercare neputincioasă a imperialismului de a reactualiza cruciadele, de a organiza cu binecuvântarea Vaticanului noi cruciade Împotriva lagărului socialist. TU, prin lagăr, dai colțul străzii Ciobănaș și intri pe Țepeș Vodă. Cel care i-a tras pe toți (hoți) În țeapă și o să dea foc la pușcărie și la casa de nebuni. Pușcăria este la Văcărești, iar casa de nebuni la Spitalul 9. În principiu, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
și, împreună cu mama cântau romanțe și din muzica ușoară a acelor vremi. Mama avea un firicel de voce de soprană, puțin tremurată, iar tata era tenor dramatic. Aveau amândoi ureche muzicală. Cântau pe două voci, tata acompaniind și la chitară: „Ciobănaș cu trei sute de oi”, „Zaraza”, „Tamara”, „Pe lângă plopii fără soț...” și multe altele. Cântau și glasurile lor armonioase se auzeau în toată curtea. Vecinii ascultau și câte o cumătră spunea alteia: - Ia ascultă, fa, cântă nenea Iancu cu Aglăița! - Da
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
pionier și, ca orice pionier mândru de cravata lui, se pricepe la o mulțime de lucruri. Până și la reinventarea poveștilor. De exemplu, l-a... tehnologizat pe șugubățul Păcală într-o scenetă jucată de colegi, la școală. „În traista de ciobănaș a acestuia, unde-și ținea fluierul, se afla ascuns, printre ceapă și mămăligă uscată - merindea dată de stăpân -, un mic aparat de radio-recepție. Prin el, Păcală înregistra tot ce punea la cale proprietarul oilor, când vorbea cu nevasta sau cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
mascalțonilor să-i poată înțepa cu crengi și sârme. În loc de concerte cu Eros, Laura Pausini sau Tițiano Ferro, la modă este un show mea culpa al lui Toto Cutugno, în care își cere iertare pentru rătăcirea de a fi cântat Ciobănaș cu 300 de oi și prezintă varianta xenofobă Pastore di grande merda cazo. Putem concluziona că toate măgăriile, furturile și tâlhăriile comise de noi sunt un rău necesar, dar reprezintă o contribuție fundamentală la dezvoltarea politică și, implicit, economică a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]