2,546 matches
-
pentru autor realitate bine cunoscută, pentru cititor deliciu. Aventuri din cămin, episoade de la cursuri, scrisori de acasă sau chiar din Afganistan, sute și mii de întîmplări, toate acestea se îmbină amețitor pentru a crea o poveste, o năucitoare poveste din cioburi, prin care se poate privi și spre trecut, și peste granița de est a României. O poveste spusă dintr-o suflare, într-un limbaj complet dezinhibat, despre o lume de aproapedeparte. - 13 august, ora 18, - în cadrul Festivalului ARTmania - (Piața Mare
Lansare de rocKman! [Corola-blog/BlogPost/99999_a_101291]
-
PARADISUL PROMIS, de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017. Pe aripi desprinse din nemurire, Ce se înalță spre nemărginire Vise-n alb și frânturi rose de gânduri Se împrăștie, plutind pe cer, rânduri... Printre cioburi de stele și umbre vii, Răzbat, alunecând lent, dorințe mii Și glasuri se aud cum le strigă-n zări Cu ecouri ce se sting în dulci chemări... Lumini ce străbat prin margini de lume Călăuzesc mereu zboruri de nume, În
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
-ncheie al existenței joc de șah, Scris într-al eternității almanah... ~ Cristina P. Korys ~ ... Citește mai mult Pe aripi desprinse din nemurire,Ce se înalță spre nemărginireVise-n alb și frânturi rose de gânduriSe împrăștie, plutind pe cer, rânduri...Printre cioburi de stele și umbre vii,Răzbat, alunecând lent, dorințe miiși glasuri se aud cum le strigă-n zăriCu ecouri ce se sting în dulci chemări...Lumini ce străbat prin margini de lumeCălăuzesc mereu zboruri de nume,În curgerea celestă spre
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
LUMI POSTUME Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 1386 din 17 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului M-ascund la umbra clipei, de timpul trecător. Nevrând să mă zărească, îl rog timid, în gând Să-mi lase clipa vie; în cioburi să n-o spargă, Când noaptea se așterne iar gându-i... visător. Intre pământ și ceruri aș vrea să mai plutesc... Deși sunt ca o stea de-o clipă, căzătoare, In zbor spre neființă, Timpule, te rog, Eternități de-o
LUMI POSTUME de DOINA THEISS în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383776_a_385105]
-
fost un ritm nebun, Ce-n minte-l mai păstrez... Ca un tango tulburător A fost iubirea noastră, Dar noaptea sumbră s-a lăsat Pe marea cea albastră... Un cer tăcut și plumburiu Cu lacrimi ne sărută, Mi-e sufletul cioburi de stea, Iar inima pierdută... Tu ai distrus ce-a fost frumos, Rebel, cu-al tău ego, Eu am rămas, dansând în gând Cu tine ultimul tango... Referință Bibliografică: ULTIMUL TANGO / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1386
ULTIMUL TANGO de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383777_a_385106]
-
în copilărie, poți să o porți cu tine în orice moment”. Jocul celor trei are un talc: îi face să descopere că “Până și toamna e un joc al copilăriei”. Piesa “Oglinda” - la fel de stranie, cu personaje determinate de numele lor: Ciob, Aurel, Scânteie, Lucică, Iliuță, Chibrit. În Actul I, doar două personaje: Ciob și Scânteie. Ce ar putea să discute un ciob și o scânteie, pe malul unui lac înconjurat de trestii? Ciob, plimbându-se pe malul lacului ascultă tristețea unui
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
celor trei are un talc: îi face să descopere că “Până și toamna e un joc al copilăriei”. Piesa “Oglinda” - la fel de stranie, cu personaje determinate de numele lor: Ciob, Aurel, Scânteie, Lucică, Iliuță, Chibrit. În Actul I, doar două personaje: Ciob și Scânteie. Ce ar putea să discute un ciob și o scânteie, pe malul unui lac înconjurat de trestii? Ciob, plimbându-se pe malul lacului ascultă tristețea unui copac. E bine să descifrezi limbajul arborilor. Există în piesele Anei Cristina
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
că “Până și toamna e un joc al copilăriei”. Piesa “Oglinda” - la fel de stranie, cu personaje determinate de numele lor: Ciob, Aurel, Scânteie, Lucică, Iliuță, Chibrit. În Actul I, doar două personaje: Ciob și Scânteie. Ce ar putea să discute un ciob și o scânteie, pe malul unui lac înconjurat de trestii? Ciob, plimbându-se pe malul lacului ascultă tristețea unui copac. E bine să descifrezi limbajul arborilor. Există în piesele Anei Cristina Popescu, întotdeauna o empatie între om și natură, în
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
la fel de stranie, cu personaje determinate de numele lor: Ciob, Aurel, Scânteie, Lucică, Iliuță, Chibrit. În Actul I, doar două personaje: Ciob și Scânteie. Ce ar putea să discute un ciob și o scânteie, pe malul unui lac înconjurat de trestii? Ciob, plimbându-se pe malul lacului ascultă tristețea unui copac. E bine să descifrezi limbajul arborilor. Există în piesele Anei Cristina Popescu, întotdeauna o empatie între om și natură, în asemenea măsură încât omul și vietățile sau omul și florile sau
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
E un joc tare frumos și orice copil a fost fericit, urmărind frunzele plutitoare, corăbiile care se opreau la stăvilarele din pietre sau nisip, cu armături de crenguțe, construite de mânuțele vrednice și nerăbdătoare. Personajele de aici sunt aproape utopice, Ciob se autodefinește astfel: “Eu sunt un ciob, Scânteie, tu ești tânăr, pe mine mă încălzesc luminile acestea ce-și oglindesc făptura în lac. Ele îmi țin de foame și de sete”. Chibrit vine pe malul lacului zilnic, “să descifrez chipul
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
copil a fost fericit, urmărind frunzele plutitoare, corăbiile care se opreau la stăvilarele din pietre sau nisip, cu armături de crenguțe, construite de mânuțele vrednice și nerăbdătoare. Personajele de aici sunt aproape utopice, Ciob se autodefinește astfel: “Eu sunt un ciob, Scânteie, tu ești tânăr, pe mine mă încălzesc luminile acestea ce-și oglindesc făptura în lac. Ele îmi țin de foame și de sete”. Chibrit vine pe malul lacului zilnic, “să descifrez chipul fulgerului și să-i fur oglinda”. De la
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
în lac. Ele îmi țin de foame și de sete”. Chibrit vine pe malul lacului zilnic, “să descifrez chipul fulgerului și să-i fur oglinda”. De la oglinda lacului, cei doi încerarcă să pătrundă, în limbaj metaforic, la “oglinda libertății”. Parabola ciobului care i-a intrat în ochi unui copil și i-a răpit libertatea, împiedicându-l să vadă chipul adevărat al lucrurilor, îl face să devină prizonierul unei oglinzi. Doar ascultându-și glasul inimii, s-a eliberat din mrejele oglinzii. Este
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
și i-a răpit libertatea, împiedicându-l să vadă chipul adevărat al lucrurilor, îl face să devină prizonierul unei oglinzi. Doar ascultându-și glasul inimii, s-a eliberat din mrejele oglinzii. Este aceeași problemă a libertății omului, atât de râvnită. “Ciob: Eu vin zilnic aici ca să-mi eliberez ochii de ciobul ce mă supără. Adesea mă spăl cu apa lacului pe față pentru a înțelege limpezimea. Libertatea se află dincolo de ciob, dincolo de oglinda fiecărui lucru”. Și el ca și celelalte personaje
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
adevărat al lucrurilor, îl face să devină prizonierul unei oglinzi. Doar ascultându-și glasul inimii, s-a eliberat din mrejele oglinzii. Este aceeași problemă a libertății omului, atât de râvnită. “Ciob: Eu vin zilnic aici ca să-mi eliberez ochii de ciobul ce mă supără. Adesea mă spăl cu apa lacului pe față pentru a înțelege limpezimea. Libertatea se află dincolo de ciob, dincolo de oglinda fiecărui lucru”. Și el ca și celelalte personaje ale pieselor anterioare este un om însetat de libertate. Oglinda
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
oglinzii. Este aceeași problemă a libertății omului, atât de râvnită. “Ciob: Eu vin zilnic aici ca să-mi eliberez ochii de ciobul ce mă supără. Adesea mă spăl cu apa lacului pe față pentru a înțelege limpezimea. Libertatea se află dincolo de ciob, dincolo de oglinda fiecărui lucru”. Și el ca și celelalte personaje ale pieselor anterioare este un om însetat de libertate. Oglinda privează de libertate însă, așa cum am văzut. Și aici, autoarea operează cu simboluri, cu prototipuri, cu situații emblematice, ca să găsească
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
ale pieselor anterioare este un om însetat de libertate. Oglinda privează de libertate însă, așa cum am văzut. Și aici, autoarea operează cu simboluri, cu prototipuri, cu situații emblematice, ca să găsească miezul lucrurilor, esența lor. Muzica divină a libertății de sine. Ciob și prietenii lui vor să descifreze ceea ce se află dincolo de oglindă și dacă în ea nu se ascunde un suflet. Oglinda este și un obiect fidel, dar și un obiect magic. Ea invită la reflecție, dar și la vis. De
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
livrești la basmele cu oglinzi (Albă ca Zăpada) sunt frecvente. Îți trebuie multă imaginație ca să descifrezi misterele oglinzii, dar și pe cele ale tablei din clasă, care poate înghiți, ca o gaură neagră, toți elevii. Și iată cum își justifică Ciob căutările: “Ciob: Caut o oglindă, acea oglindă care să mă elibereze de mine însumi, de temerile, de neputințele mele. Aurică: Încă nu te-ai obișnuit cu imaginea ta. Ciob: Imaginea mea? Sunt un ciob care a evadat dintr-o oglindă
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
basmele cu oglinzi (Albă ca Zăpada) sunt frecvente. Îți trebuie multă imaginație ca să descifrezi misterele oglinzii, dar și pe cele ale tablei din clasă, care poate înghiți, ca o gaură neagră, toți elevii. Și iată cum își justifică Ciob căutările: “Ciob: Caut o oglindă, acea oglindă care să mă elibereze de mine însumi, de temerile, de neputințele mele. Aurică: Încă nu te-ai obișnuit cu imaginea ta. Ciob: Imaginea mea? Sunt un ciob care a evadat dintr-o oglindă în căutarea
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
ca o gaură neagră, toți elevii. Și iată cum își justifică Ciob căutările: “Ciob: Caut o oglindă, acea oglindă care să mă elibereze de mine însumi, de temerile, de neputințele mele. Aurică: Încă nu te-ai obișnuit cu imaginea ta. Ciob: Imaginea mea? Sunt un ciob care a evadat dintr-o oglindă în căutarea libertății. Un ciob. O oglindă”. Multă poezie în aceste piese de teatru. Mai précis, proză poetică, meditativă, aforistică, de o sublimitate care rar poate fi atinsă. Personajele
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
elevii. Și iată cum își justifică Ciob căutările: “Ciob: Caut o oglindă, acea oglindă care să mă elibereze de mine însumi, de temerile, de neputințele mele. Aurică: Încă nu te-ai obișnuit cu imaginea ta. Ciob: Imaginea mea? Sunt un ciob care a evadat dintr-o oglindă în căutarea libertății. Un ciob. O oglindă”. Multă poezie în aceste piese de teatru. Mai précis, proză poetică, meditativă, aforistică, de o sublimitate care rar poate fi atinsă. Personajele sunt, așa cum am menționat, emblematice
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
oglindă, acea oglindă care să mă elibereze de mine însumi, de temerile, de neputințele mele. Aurică: Încă nu te-ai obișnuit cu imaginea ta. Ciob: Imaginea mea? Sunt un ciob care a evadat dintr-o oglindă în căutarea libertății. Un ciob. O oglindă”. Multă poezie în aceste piese de teatru. Mai précis, proză poetică, meditativă, aforistică, de o sublimitate care rar poate fi atinsă. Personajele sunt, așa cum am menționat, emblematice. Ele poartă în ele însele, un mister care, de cele mai multe ori
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
le aduni...le lipești cu puțină soluție de Înțelegere și zici că...e gata...Însă, iar ești neatent, iar dai cu cotul și, ciobita fericire...iar se sparge. Degeaba mai cauți în borcanul Căsniciei niscaiva picături de Iubire ca să lipești cioburile. Sunt prea multe și mărunte.De fapt, nu ne dăm seama că asta facem mereu: spargem și lipim cioburi de iubire. Și ne consolăm că...așa ne iubim noi. Dacă am fi puțin mai atenți... Cum reflectam așa, apare și
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
dai cu cotul și, ciobita fericire...iar se sparge. Degeaba mai cauți în borcanul Căsniciei niscaiva picături de Iubire ca să lipești cioburile. Sunt prea multe și mărunte.De fapt, nu ne dăm seama că asta facem mereu: spargem și lipim cioburi de iubire. Și ne consolăm că...așa ne iubim noi. Dacă am fi puțin mai atenți... Cum reflectam așa, apare și domnul Gigi, pâș-pâș, cu perna și cearșaful după el : -Mă, Silvico, mă! De ce mă chinuiești, mă? -Dar, tu, de ce
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
aterizare a provocat un zornăit îngrozitor. M-am uitat cu teamă la cei doi fericiți din pat. Sforăiturile lor erau mai puternice decât troznetul în căzătură al lui Mister Ornic. Am sărit și eu pe fereastră. Mister zăcea răsturnat printre cioburile capacului. Minutarul îi pendula moale între picioare. Se ținea, totuși, bățos și continua să scoată limba la mine:clanc, clanc! clanc, clanc! Iar m-a înfuriat și i-am șuierat: -Te ții tare, mă? Nu vrei să mai miroși pumnul
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
apropiat de zona în care era întins pe jos individul. Am rămas înmărmurit. Cel căzut nu era altcineva decât colegul de serviciu cu care am avut la plecare discuția de mai sus. Sirena unei salvări SMURD sparse în mii de cioburi sporovăielile celor strânși în jurul lui Vlad, iar paramedicii l-au preluat în mare grabă. Am mers în spatele salvării până la Spitalul de Urgență. Acolo, îngrijorat de soarta colegului meu, am rămas în sala de așteptare de la Urgențe, interogând periodic asistentele medicale
VEŞNIC, FĂRĂ DE MOARTE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380168_a_381497]