590 matches
-
și rămân la fel de derutați când, din cauza stilul eufuistic al studiului-articol, nu pricep: „IPINGESCU: «... până ce nu vom avea un sufragiu universale...» (Amândoi rămân foarte Încurcați.) JUPÂN DUMITRACHE: Adicătelea, cum vine vorba asta? IPINGESCU (după adâncă reflecție): A! Înțeleg! bate În ciocoi, unde mănâncă sudoarea poporului suveran... știi: masă... sufragiu... JUPÂN DUMITRACHE: Ei! Acu Înțeleg eu unde bate vorba lui! Ei bravos! bine vorbește...”. Cel care, În felul lui, «bine vorbește» e Ipingescu și nu Rică publicistul. Și Leonida, după o mai
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
pe ce se cuvine în raport cu ce nu se cuvine ș. a. Or, dintr-o atare perspectivă raportul dintre realizarea estetică și sancțiunea morală cunoaște diferențe de grad și nu de esență. Aceeași atitudine leagă momente estetice și evocări diferite. Moralismul din Ciocoii vechi și noi este expus cu stângăcie din varii perspective (auctonală, naratonală etc), mai mult,parvenitul fiind proiectat, așa cum arătasem în alt context, pe tiparul caracterului, ca un fel de universalie. La fel procedează în fond Mateiu Caragiale în Pajerele
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
post și rugăciune, pe lucrarea faptelor bune, pe întrajutorare. În aceste ședințe ni se prezentau toate suferințele și nedreptățile la care era supus poporul român. Ni se prezentau momente eroice din istoria neamului dar și lupta haiducilor împotriva hoților, a ciocoilor. Ni se arăta că, până la urmă, va trebui să luptăm și noi până la jertfa supremă, pentru înlăturarea tuturor nedreptăților din societatea românească, și eu doream să dau această jertfă. În concepția instructorilor legionari, nedreptățile veneau de la regele Carol al II
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
este ea însăși un pic strîmbă. Însă înspre părțile noastre e atît de înclinată, încît orice cal care pe alte meleaguri merge tropa-tropa la noi merge tropa-tropa cos de alfa. Alfa e, bineînțeles, unghiul de înclinare a țării. iulie 2002 Ciocoii vechi și noi Aflat în tribuna Giuleștiului și neavînd monedă indigenă prin buzunare, Gigi Nețoiu a achiziționat trei pumni de semințe de floarea-soarelui contra sumei de 5 dolari. Sau ce naște din pisică șoareci mănîncă. Așa își intitula Nicolae Filimon
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Moldovei de Muntenia se puseseră în mișcare imediat după 11 februarie "După detronarea lui Cuza s-a și pus în mișcare în toate părțile egoismul lipsit de judecată, prințul Grigore Sturdza pe drum, oamenii de aici (Iași) vor separatism, iar ciocoii domn pământean"463. Liderul junimist exprima involuntar o stare de spirit deloc străină factorilor responsabili de la București. Iașul intra în atenția acestora și datorită varietății de opțiuni politice existente în fosta capitală a Moldovei. Dacă din partida ieșeană favorabilă instalării
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
analitice Enunțurile sintetice 12 Se caracterizează prin concentrarea întregului lor plan semantic într-un singur termen. În funcție de acest termen, ele sunt: • adverbiale, când enunțul se realizează printr-un adverb (locuțiune adverbială): da, firește, nicidecum etc.: „- Ai dat casa cu chirie ciocoiului? - Da.” (I.L. Caragiale) • interjecționale, când enunțul se realizează prin interjecții: vai, off! etc.: „- Bine, Costică, acum vii?... ai venit cam târziu! - Ei, aș!” (I.L. Caragiale) Observații: Enunțurile dezvoltate în baza unor interjecții voliționale, prezentative sau onomatopeice pot realiza funcția de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Lipsa de caracter nu poate fi suplinită cu nimic, iar libertatea fără răspundere a accentuat-o. De altfel, caracterele sunt înfrânte, "modelate", așa cum spuneam, încă din tinerețe. Ciocoismul este un mod de a fi care îl scârbește până și pe ciocoi. Pentru că el nu se vede niciodată în oglindă. Ciocoiul se privește în oglindă degeaba. Posesor de garsonieră și BMW X5, el este preocupat doar de fudulia sa. Pe de altă parte, întrebat dacă este bine în România, el va răspunde
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
iar libertatea fără răspundere a accentuat-o. De altfel, caracterele sunt înfrânte, "modelate", așa cum spuneam, încă din tinerețe. Ciocoismul este un mod de a fi care îl scârbește până și pe ciocoi. Pentru că el nu se vede niciodată în oglindă. Ciocoiul se privește în oglindă degeaba. Posesor de garsonieră și BMW X5, el este preocupat doar de fudulia sa. Pe de altă parte, întrebat dacă este bine în România, el va răspunde invariabil că nu este bine în România. Din nou
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
BMW X5, el este preocupat doar de fudulia sa. Pe de altă parte, întrebat dacă este bine în România, el va răspunde invariabil că nu este bine în România. Din nou Constantin Rădulescu Motru l-a descris cel mai bine: "Ciocoiul suferă din contactul cu mulțimea"1237, "nu are o ocupație anume rezervată pentru sine"1238, "este lipsit de dragoste pentru o ocupație, pentru un ideal"1239; "Mândru cu cei mici, ciocoiul este lingușitor și târâtor cu cei mari..."1240; "iubește
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Constantin Rădulescu Motru l-a descris cel mai bine: "Ciocoiul suferă din contactul cu mulțimea"1237, "nu are o ocupație anume rezervată pentru sine"1238, "este lipsit de dragoste pentru o ocupație, pentru un ideal"1239; "Mândru cu cei mici, ciocoiul este lingușitor și târâtor cu cei mari..."1240; "iubește puterea pentru putere și nu pentru gândul de a face ceva cu puterea"1241, "a trecut timpul domniilor fanariote și s-au dus ciocoii, dar ne-au rămas amintirile despre ei
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
un ideal"1239; "Mândru cu cei mici, ciocoiul este lingușitor și târâtor cu cei mari..."1240; "iubește puterea pentru putere și nu pentru gândul de a face ceva cu puterea"1241, "a trecut timpul domniilor fanariote și s-au dus ciocoii, dar ne-au rămas amintirile despre ei, dimpreună cu deprinderile lor: ne-a rămas ciocoismul"1242. Cel mai greu de suportat lucru la un ciocoi post-revoluționar nu este faptul că aparține acestei înfățișări, ci faptul că lui nu-i convine
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
a face ceva cu puterea"1241, "a trecut timpul domniilor fanariote și s-au dus ciocoii, dar ne-au rămas amintirile despre ei, dimpreună cu deprinderile lor: ne-a rămas ciocoismul"1242. Cel mai greu de suportat lucru la un ciocoi post-revoluționar nu este faptul că aparține acestei înfățișări, ci faptul că lui nu-i convine nimic. România este plină de proști, scara blocului este populată cu primitivi, orașul nu-i mai ajunge, județul nu-i mai ajunge, țara nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
faptul că lui nu-i convine nimic. România este plină de proști, scara blocului este populată cu primitivi, orașul nu-i mai ajunge, județul nu-i mai ajunge, țara nu-i mai ajunge. Nimic nu este bun în România. Prin ciocoi se cultivă cele mai intense sentimente antinaționale și el este cel care spune cu "durere" că poporul român nu are niciun destin. "Ciocoismul" alterează totul prin indiferență. Fie că este om de afaceri sau funcționar de stat, abia dacă vei
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Fie că este om de afaceri sau funcționar de stat, abia dacă vei reuși să-i smulgi o vorbă, sau doamne - ferește, un zâmbet. El este permanent preocupat, "are treabă", "nu intră în cârciumi" și nu-i suportă pe români. Ciocoiul își urăște conaționalii și nu se simte bine în preajma lor. Se ferește, de fapt, de vreo vorbă, de un gest care să-l deconspire în goliciunea lui de caracter. Bineînțeles că ciocoiul va spune întotdeauna că ne îndreptăm într-o
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
în cârciumi" și nu-i suportă pe români. Ciocoiul își urăște conaționalii și nu se simte bine în preajma lor. Se ferește, de fapt, de vreo vorbă, de un gest care să-l deconspire în goliciunea lui de caracter. Bineînțeles că ciocoiul va spune întotdeauna că ne îndreptăm într-o direcție greșită, pentru că el știe. A fost "afară" și a văzut multe. "Nu-i vom ajunge niciodată pe ăia din urmă", o spune cu satisfacție. Ciocoiul nu-și iubește țara pentru că nu
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
goliciunea lui de caracter. Bineînțeles că ciocoiul va spune întotdeauna că ne îndreptăm într-o direcție greșită, pentru că el știe. A fost "afară" și a văzut multe. "Nu-i vom ajunge niciodată pe ăia din urmă", o spune cu satisfacție. Ciocoiul nu-și iubește țara pentru că nu-și iubește părinții. El este certat cu toată lumea, pentru că nimeni nu poate ajunge la "nivelul,, lui. Astfel este un vierme comod, care își găsește mereu un sprijin în cineva care are nevoie de el
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
-și iubește părinții. El este certat cu toată lumea, pentru că nimeni nu poate ajunge la "nivelul,, lui. Astfel este un vierme comod, care își găsește mereu un sprijin în cineva care are nevoie de el. Cercul vicios se extinde și asupra ciocoiului. În România nici el nu este fericit, pentru că ne aflăm cu toții sub un val de nefericire. Până și familia a început a fi puternic afectată de problemele noastre individuale de raportare la sine și la lume. Ea nu mai este
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Cantemiri. De altfel, într-o secvență inflamată din Echilibrul între antiteze, îl găsim pe Heliade Rădulescu gata să ofere un soi de motivare implicită a pluralului onomastic deplângând ingratitudinea publică față de vechile famillii românești: ...țeara întreagă faceți cauză comună cu ciocoii vingători, dați de omorâți, să nu mai rămâie niciunul din familiele ce au făcut vreodată vreun bine țărei [...]; să nu mai rămâie nici numele de Brâncoveni [...]; să nu se mai auză nici nume de Greceni [...]; să nu se mai auză
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ideologia social-politică și filozofică, Editura Științifică, București, 1971. Trabant, Jürgen, Traditions de Humboldt (1990), Editions de la Maison des sciences de l'homme, Paris, 1999. Vianu, Tudor, "Istoria ideii de geniu", în Postume, București, Editura Pentru Literatură, 1967. Vintilă-Ghițulescu, Constanța, Evgheniți, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernități românești 1750-1860 (2013), Humanitas, București, 2015. Vintilă-Ghițulescu, Constanța, Patimă și desfătare. Despre lucrurile mărunte ale vieții cotidiene în societatea românească 1750-1860, București, Humanitas, 2015. Volovici, Leon, Apariția scriitorului în cultura română (1976), Editura Universității "Alexandru
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
creație”, CL, 1985, 12; Lucian Raicu, Atelier de creație, RL, 1986, 3; Z. Ornea, Hasdeu, poetul, RL, 1986, 23; Aureliu Goci, Eveniment: o nouă ediție Hasdeu, SLAST, 1986, 32; Șerban Cioculescu, Rebreniana, RL, 1986, 33; Șerban Cioculescu, B.P. Hasdeu și ciocoii, RL, 1986, 39; Șerban Cioculescu, Poezia patriotică a lui B.P. Hasdeu, RL, 1986, 40; Mircea Anghelescu, Hasdeu „iscoditor de ritmuri”, T, 1986, 10; Nicolae Georgescu, Ediția Hasdeu, LCF, 1986, 48; Victor Atanasiu, Rebreniana, SLAST, 1987, 30, 32, 33; Eugen Simion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287526_a_288855]
-
românesc ilustrată de V. Alecsandri, B.P. Hasdeu, Anton Bacalbașa și I.L. Caragiale. Ceea ce individualizează revista între publicațiile satirice ale vremii, în afara nivelului literar onorabil, este atitudinea politică. D. se situează într-o permanentă opoziție, criticând deopotrivă liberali și conservatori, boieri, ciocoi și burghezime, precum și pe prințul străin. În numerele 25 și 28 din 1870, sub două scrisori din Pitești în care se relatau brutalitățile comise de armată cu prilejul unor manifestații politice, apare semnătura Maior Teacă, și nu este exclusă posibilitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286687_a_288016]
-
asumpție ne conduce către o analiză a țintei acordului (verbul, adjectivul etc.) ca având trăsături interpretabile. S-ar putea explica astfel o serie de situații în care acordul se face semantic, precum cele de la (11), (12) și (13): (12) a. "Ciocoii vechi și noi" a fost citit de toți elevii. b. "Ciocoii vechi și noi" a fost citită de toți elevii. (13) a. Gabi este înaltă. b. Andronescu este decisă să reformeze sistemul educației. Prin unificare sau verificare cu trăsăturile substantivului-controlor
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
etc.) ca având trăsături interpretabile. S-ar putea explica astfel o serie de situații în care acordul se face semantic, precum cele de la (11), (12) și (13): (12) a. "Ciocoii vechi și noi" a fost citit de toți elevii. b. "Ciocoii vechi și noi" a fost citită de toți elevii. (13) a. Gabi este înaltă. b. Andronescu este decisă să reformeze sistemul educației. Prin unificare sau verificare cu trăsăturile substantivului-controlor, nominalele Gabi și Andronescu primesc valoarea +feminin, la nivelul Formei logice
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
noi" a fost citită de toți elevii. (13) a. Gabi este înaltă. b. Andronescu este decisă să reformeze sistemul educației. Prin unificare sau verificare cu trăsăturile substantivului-controlor, nominalele Gabi și Andronescu primesc valoarea +feminin, la nivelul Formei logice. Grupul determinant Ciocoii vechi și noi, care are valorile formale [masculin], [plural], manifestate prin acordul adjectivelor interne, primește prin unificare cu trăsătura verbului valoarea de număr [singular] și valoarea de gen [nespecificat] (= neutru), ca în (12)a. Exemplul (12)b corespunde unei structuri
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Litera Internațional, 2001. Codex Sturdzanus, ed. Gheorghe Chivu, Editura Academiei Române, 1993. Doc. Ec. I - Documente privitoare la economia Țării Românești, 1800-1850, culese de J. Cojocaru, vol. I, București, Editura Științifică, 1958. Eminescu, Mihai, Opere, IX, București, Național, 2011. Filimon, Nicolae, Ciocoii vechi și noi, București, Minerva, 1981. Hasdeu, Bogdan Petriceicu, Ioan-Vodă cel cumplit, București, Minerva, 1978. Hasdeu, Bogdan Petriceicu, Scrieri literare, București, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1960. Maior, Petru, Procanon, în vol. Scrieri, I-II, ediție critică alcătuită
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]