222 matches
-
păreau să se audă bubuituri de tunet, prevestitoare ale unui conflict iminent - dar când nu se auzeau? În Armenia, situația era tensionată, iar În Newfoundland era criză. Japonezii le luaseră chinezilor portul Arthur și chinezii capturaseră câțiva soldați japonezi, Îi ciopârțiseră și trăseseră hălcile În țeapă, după care japonezii, Înfuriați, se răzbunaseră masacrând cinci mii de chinezi. Ce oribilitate... dar atât de Îndepărtată, că era greu să-ți mai stârnească vreun sentiment. Coloana „Poliției“ conținea articole infinit mai banale, dar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
de andante, ei erau În marș funebru, tocmai Îl transformaseră pe Bach În tun și tropăiau În mocirlă printre ruine și partituri. Aveau tancuri frumoase, ofrande muzicale de 8 milimetri, gloanțe, suite, lagăre de exterminare și generali În noapte care ciopîrțeau În arpegii curve inocente. Primul general distins de care Îmi aduc aminte e Peter O’Toole. La vremea aceea (1967), filmul lui Anatole Litvak mi-a plăcut. În memorie mi-a rămas fotografia acelui ucigaș blond, elegant și sordid ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
În priză, Însă el rezistă cu dinții strînși, scapă, se răzbună și, la sfîrșit, rage de bucurie. Rambo patru va tăia curentul electric la Belgrad amintindu-și ce-a pățit cu patul, va Împușca cisternele cu apă și-i va ciopîrți cu cuțitul pentru bizoni pe sîrbii care Îi omorîseră iubita sîrboaică dar care ținea cu el, cu albanezii. Pare de domeniul documentarelor științifice despre paranormal să crezi că imaculata Casă Albă a cheltuit atîtea milioane de dolari cîștigați cu sudoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
poliției, William H. Parker, nu va precupeți nici un efort ca să-l descopere pe ticălosul care te-a cocoțat În trenul de noapte, cu destinația Marele Adios. Dar dacă ești un jurnalist justițiar, care scrie pentru revista de față, și ești ciopîrțit În porții mici În propriul tău living - asasinule, bucură-te!!! -, atunci șeful Parker și mongoloizii lui moraliști, mizantropi și tembeli Își vor pune palmele În sîn (bine bătătorite de cîte peșcheșuri au Încasat) și vor fredona „justiția e o chestie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
creier. Și apoi, în compensație, vocea fetei care ne prezenta tristele suburbii ale Parisului - les terrains vagues, jardins des enfants pauvres... à la limite de la vie des camions et des trains... Muncitori cântând La Mer a lui Charles Trenet în timp ce ciopârțesc cadavrele - „ses blancs moutons, avec les anges si pures“... O turmă de oi captive, behăind în timp ce sunt conduse la abator de ademenitorul - le traâtre - care cunoaște drumul și știe că lui îi va fi cruțată viața: les autres suivent comme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ridică brațul. Mișcarea abia schițată, se oprește sub cascada unor dureri îngrozitoare care fac să-i scape printre buze un geamăt de durere. Niciodată nu simțise așa o tortură. Scăldat în râuri de transpirație, simte cum mii de pumnale ascuțite ciopârțesc sălbatic toate terminațiile lui nervoase. În acel moment se deschide ușa și în încăpere intră o infirmieră. Cu o mișcare profesională pune degetele pe încheietura pumnului lui Marius și privește ceasul de la mână. Notează ceva în fișa aflată la capătul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
și acum. Da, fusese prins fără să-și dea seama într-o plasă din care acum greu sau imposibil mai putea să iasă. Dacă refuza, sigur s-ar fi aflat despre el că a acceptat să colaboreze cu cei care ciopârțiseră țara. O vorbă șoptită aici, o frază neterminată dincolo și ambiguitatea situației l-ar fi făcut în ochii camarazilor un trădător fără putința unei apărări. Nu putea ieși pur și simplu în curtea cazărmii cu o pancartă în mâini unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
treilea pentru a-i permite robotului să împingă placa de metal cu o lovitură de picior. Calea era liberă. Interiorul aparatului era întunecat și tăcut. Un cablu de arîmare șerpuia pe jos și se întrerupea lângă ușa externă: extremitatea fusese ciopârțită. Apoi zăriră o luminiță slabă în apropierea postului de pilotaj, de care se apropiară. Erau ochiurile luminoase interne ale unui cheson criogenie. Oaspeții schimbară câteva priviri înainte de a merge mai departe. După aceea doi dintre ei se aplecară peste capacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
ieșit? Privind acest tablou, natura ți se pare a fi o fiară uriașă, neîndurătoare și mută sau, mai exact, deși e ciudat, îți apare ca o mașinărie imensă, de cea mai nouă construcție, care, fără nici un sens, a înșfăcat, a ciopârțit și a înghițit, mută și nesimțitoare, o ființă măreață și neprețuită - o ființă care, singură, făcea cât natura întreagă, cât toate legile ei, cât tot pământul, care, poate, n-a fost creat decât pentru apariția acestei ființe! Prin intermediul tabloului se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
îi cruță mâinile lui Sheldon, e scriitor, tăindu-i doar un picior și cauterizându-i locul operat cu o lampă de sudură, tot horror. Personajul polițist venit în căutarea autorului e mai puțin norocos, fiind înjunghiat în mod repetat și ciopârțit cu o mașină de tuns gazonul. În confruntarea fizică finală între autor și fană, folosirea prețiosului manuscris, căruia Sheldon îi dă foc, îi permite acestuia să creeze o diversiune. Imediat după aceea, mașina de scris cu care Annie îl forțează
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
acel cu noroc din casă, și norocul li s-a dus, și numai ce vezi că au sărăcit. O variantă a acestei povești este Norocul. Paserea. Învățăturile [NiculițăVoronca, II]. Flăcăul care slujește pentru o piatră, supărat că pasărea i-o ciopârțește, se hotărăște să meargă la Împăratul, convins că-l va aștepta o judecată dreaptă. Surprinzându-și fiica tocmai când voia să cumpere pasărea de la flăcău, Împăratul o alungă. Ea se dovedește a fi partea flăcăului, după ce acesta depășește mai multe
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
acel cu noroc din casă, și norocul li s-a dus, și numai ce vezi că au sărăcit." O variantă a acestei povești este Norocul. Paserea. Învățăturile [Niculiță-Voronca, II]. Flăcăul care slujește pentru o piatră, supărat că pasărea i-o ciopârțește, se hotărăște să meargă la împăratul, convins că-l va aștepta o judecată dreaptă. Surprinzându-și fiica tocmai când voia să cumpere pasărea de la flăcău, împăratul o alungă. Ea se dovedește a fi partea flăcăului, după ce acesta depășește mai multe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sînt bine, merçi! Salvarea nu mai vine. Venele învățătorului s-au golit și spasmele au încetat. Eu îmi imaginez că am un pistol. Trag întreg încărcătorul. Nu sînt mulțumit. Am o sabie, o învîrt și ciopîr țesc trupul lui Sorin. Ciopîrțesc și o parte din însoțitorii săi. Dar toți îmi rîd în nas, mă sfidează. Sfidează și mulțimea aceea revoltată. Nu, o sabie este prea puțin. Poate un aruncător de flăcări, o bombă cu fragmentație, niște gloanțe dum-dum. Salvarea vine să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
măsură ce-mi defilau prin fața ochilor și se pierdea Într-o zare fumegândă tot șirul morților intrați În locul de veci prăduit de Motănica și-n care n-am fost În stare s-o bag pe mămica mea Felicia, hăcuită și ciopârțită În halu’ ăla. O pierdusem pentru totdeauna, da, tot zbuciumul și alergătura cu sufletul la gură ce nu mai contenea să se adune În mine de o zi și o noapte se risipea și se pierdea În ceața ostenită a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
iubiri neînfrânate. Numai astfel voi putea să mă calmez lăuntric, numai așa conștiința mea, răscolită de răzbunare, își va regăsi pacea. Retrăiesc continuu clipa iresponsabilă în care l-am dezmembrat pe Absirt și, cu mâinile mele, i-am aruncat trupul ciopârțit pe câmpuri. A fost ca și cum m-aș fi dezmembrat pe mine însămi, ca să mă fac văzută de către ceilalți. Cred că numai repetând gestul acela, numai pedepsindu-mă și sfâșiindu-mi carnea în aceea a creaturilor mele, voi putea să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
abandonarea, practic, de către americani a Afganistanului odată ce sovieticii fuseseră izgoniți. Aceasta a creat un vid în care mulți oameni aveau arme, dar nu și slujbe. Timp de mai mulți ani, comandanții militari regionali s-au războit între ei și au ciopârțit Afganistanul în bucăți, determinând fuga a mai mult de patru milioane de refugiați. Haosul care a rezultat a produs mișcarea talibană, care ulterior a găzduit al-Qaida. Aceste evenimente sunt aduse în prim-plan de fiecare dată când un american dă
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
Mijlocașii stăpâneau între 3 și 5 ha. și își lucrau pământul singuri și doar în campaniile de întreținere apelau la zilieri săraci. Elementul avut se folosea de forța de muncă săracă, plătind-o în bani sau în natură. Pământul era ciopârțit în parcele mai mici și mai mari, cele mici ajungând la 0,25 ha. Aceste terenuri erau situate în locuri diferite și uneori chiar pe raza altor comune, terenuri căpătate prin căsătorie sau cumpărate. în felul acesta un țăran mijlocaș
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mai vrea să fie rivală în dragoste cu o mortăciune (IV, p. 660). Mai multe incidente stranii o tulbură pe Marghioala care găsește sub cearceaf o broască râioasă și constată că cineva i-a frânt lumânările de la nuntă, i-a ciopârțit rochia de mireasă și a dat drumul la gaz în camera ei, ceea ce o face să presupună că este victima unor comploturi (I, p. 613). Au loc și alte întâmplări neliniștitoare cărora ea le dă niște proporții exagerate, în opinia
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
și răpirea Basarabiei de către Rusia, din aceeași vară, erau doar hotărîte prin faimosul pact de neagresiune Ribbentrop-Molotov, semnat la Moscova, la 23 august 1939. Cum se mai putea justifica, așadar, intrarea României în război alături de puterile axei, care, ele, ne ciopîrțiseră țara la Viena și ne dăduseră Basarabia, rușilor, prin pactul Ribbentrop-Molotov? La 21 iunie 1941, generalul Antonescu a dat, totuși, ordin trupelor să treacă Prutul și s-a făcut mareșal. Eram la ora cînd s-a anunțat la radio acest
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
transparent. Scriitorul râse: „Trage pe dreapta.“ Scriitorul râse: „Lasă-mă să mă dau jos.“ Sună celularul. L-am luat de pe bord. Era Pete. - De unde-ai procurat păpușa? am întrebat imediat. - Hei, Bret Ellis, se auzi vocea tărăgănată a lui Pete, ciopârțind ceva. E cam devreme - am chefuit toată noaptea? - Nu, nu, am zis, strâmbându-mă. Nu-i asta. Vroiam doar să te-ntreb despre păpușă... - Ce păpușă, omule? - Pasărea aia împăiată pentru fetița mea? am zis, încercând să sun ca un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
1940/1941, m-a marcat puternic. După ce populația țării suportase greutățile inestimabile, pentru construirea, după modelul Franței, a unor linii de apărare la granițele țării, În 1938, acestea și-au dovedit totala ineficiență În fața voinței marilor puteri. România a fost ciopârțită de vecinii “prieteni”. Fiind lângă linia ferată am urmărit zilnic tragedia refugiului din Ardealul de Nord și am citit și auzit despre suferințele românilor rămași sub stăpânirea străină. Profesorii, la liceu, presa generală și locală, populația În general, fierbeau de
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
liber doar închis! Necăjitul meu popor, 117 95 că ți mai arde deumor! Of, sătulule flămând lângă ape însetând! Cum cerșim cu gura mută pâinea tot de noi crescută. Țara mea de oameni triști, mult mă mir că mai exiști, ciopârțită în bucăți că te mai găsesc pe hărți. Tot mai tristă te apuc de când orbii te conduc și te duc—șontâc!—de zor spre Mărețul Viitor. Săracă țară bogată, vine vântul să te bată, vine cerul să te ningă și
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
firesc la un mod de lucru nu tocmai demn, dar rentabil -, vezi c-ai putut? Ziceai că așa și pe dincolo, că nu tai un rând, că mai bine arunci cartea la primul coș de gunoi decât să ți-o ciopârțească alții, și uite că te-ai mai calmat.“ Deși nu modificasem un cuvânt, l-am aprobat ipocrit: „La rece, toate se judecă altfel“. Mai târziu, mi-am dat seama că toată povestea avea o rațiune paralelă, pe care nici eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
mine din epurarea biblio tecilor și din cenzură? Nu cred că sunt surse prea instructive. Am învățat despre mine că, la disperare, știu să fiu lașă, fricoasă și, vai!, conformistă. Cum poți trăi cu tine însuți când ești obligat să ciopârțești literatura? Te dedublezi - deși dacă ești născut în zodia gemenilor ești deja dual. Dar chiar dacă nu crezi în zodiac, te trezești oricum divizat într-un actor și un spec tator foarte critic. Prin urmare, te dedublezi. Ziua faci cu scârbă
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
însărcinați. Dacă se însurau, mulți dintre băieți deveneau un fel de stăpâni. Fetelor nu le plac stăpânii. Nici băieților! Kim Wilde, spun, și m-apucă râsul. Nu pentru că am ceva cu Kim Wilde. Doar pentru că îmi amintesc cum mi-am ciopârțit părul ca să arăt ca ea. Cum îl dădeam cu apă în care topeam zahăr - asta în loc de gel sau fixativ. Kim Wilde era peste tot în camera lui Jürgen, Kim Wilde în tricoul ei marinăresc (aveam și eu), Kim Wilde în
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]