1,428 matches
-
sensul - ce surpriză, probabil pentru D. A. C.! - O află și pe asta! - da, mai are și sensul de: palmă... Iar în acest poem al Marinei Țvetaeva nu este vorba nici de pensulă, nici de palmă, ci numai și numai de ciorchine, de strugure. Al cui strugure, ciorchine? Al... riabinei? (E mai adecvat a se transcrie, totuși: reabina.) Ce înseamnă riabina, stimabilă D. A. C.? Nu știți? De ce nu ați deschis cel mai sumar dicționar rus-român, să aflați că reabina se traduce: scoruș
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
C.! - O află și pe asta! - da, mai are și sensul de: palmă... Iar în acest poem al Marinei Țvetaeva nu este vorba nici de pensulă, nici de palmă, ci numai și numai de ciorchine, de strugure. Al cui strugure, ciorchine? Al... riabinei? (E mai adecvat a se transcrie, totuși: reabina.) Ce înseamnă riabina, stimabilă D. A. C.? Nu știți? De ce nu ați deschis cel mai sumar dicționar rus-român, să aflați că reabina se traduce: scoruș? Nu ați întâlnit termenul botanic în
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
orbecăiește. Și este uimitor cu câtă puținătate în cunoașterea limbii ruse și cu câtă iresponsabilitate purcede - crede - la tradus. Mai bine spus, la (tra)dus aiurea... Așadar - elementar! - în poem fiind vorba de scorușul în prag de iarnă, împurpurat de ciorchinii săi copți, nicidecum nu era cazul să fie utilizată... „pensula” (de ce nu... bidineaua?...) în loc de frumusețea și abundența împurpuratelor poame-ciorchine ale scorușului, atât de poetic pentru sufletul rușilor! Iar ceea ce, în ultimul catren, este tradus drept (strâmb!): „Până și astăzi / Vreau
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
arzândă/ Într-o pensulă mare” e de-a dreptul teatrul absurdului ridicol, în uriașa lui amplitudine - de la râsul găinilor la râsul homeric! Pentru că sensul finalului rusesc e, mot ? mot, următorul: „Și până astăzi / aș vrea să ronțăi / A scorușului fierbinte / Ciorchine amar”. Rețineți ce spun: mot ? mot și nu - pardon! - mort ? mort, precum vă iese „traducția”, această jalnică și, concomitent, impertinentă răstălmăcire. Da, răstălmăcire, pentru că aici nu se poate vorbi de niciun... strop (de nicio boabă din ciorchinele scorușului!) de traducere
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
A scorușului fierbinte / Ciorchine amar”. Rețineți ce spun: mot ? mot și nu - pardon! - mort ? mort, precum vă iese „traducția”, această jalnică și, concomitent, impertinentă răstălmăcire. Da, răstălmăcire, pentru că aici nu se poate vorbi de niciun... strop (de nicio boabă din ciorchinele scorușului!) de traducere... Păcat. Ca să nu mai umblăm, comparativ, și la alte texte. La alte... catastrofe. Sigur, ele nu ar merita prea multă atenție din partea cititorilor - ceea ce nu se poate spune și despre... partea celor care publică atari pozne! - însăilările
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
aduce a literatură. Și, pentru a-i da, totuși, cititorului o idee, o scânteie de edificare asupra acestui text al Marinei Țvetaeva (e din grupajul „Versuri despre Moscova”), scris la 16 iulie 1916, îndrăznesc să propun versiunea mea: „Cu roșu ciorchine/ Scorușul s-a aprins./ Cădeau frunzele./ Eu mă născui ca în vis.// A dispută - sute/ De clopote-n azur./ Era sâmbăta lui/ Ioan Gură de Aur.// Mie și până astăzi/ Să ronțăi îmi vine/ Jarul din scoruș,/ Amarul ciorchine.” Faptul
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
roșu ciorchine/ Scorușul s-a aprins./ Cădeau frunzele./ Eu mă născui ca în vis.// A dispută - sute/ De clopote-n azur./ Era sâmbăta lui/ Ioan Gură de Aur.// Mie și până astăzi/ Să ronțăi îmi vine/ Jarul din scoruș,/ Amarul ciorchine.” Faptul că în spiritualitatea rusă scorușul are o semnificație de simbol ancestral, emblematic, se relevă și într-un alt poem, laconic, al Marinei Țvetaeva: „Tăiau/ Scorușul/ Ager-temerar./ Scorușul/ Destin/ Amar./ Scorușul -/ Cu lăstari/ Ce încărunțesc.../ Scorușul!/ Destin/ Rusesc.” (1934). Astfel
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
în Anglia aproape în fiecare vară - după ce Dinu nu a mai fost. De obicei Pia mă aștepta la aeroportul Heathrow și străbăteam cu automobilul Anglia și Țara Galilor, cu drumurile străjuite de castanii înfloriți și salcâmii din care atârnau legănându-se - ciorchini de flori galbene. Căsuța lui Toni o vedeam de departe, ca un vapor alb printre valurile imense ale dealurilor. Îmi intrase în suflet acea căsuță înconjurată de grădina cu rododendroni cu coroanele ca largi crinoline înflorite mov, trandafirii, aurii și
Exilul lui Mihai Fărcășanu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Memoirs/15519_a_16844]
-
sporită merita scara de marmură, unul dintre acele capricii care puneau uneori stăpânire pe don Rodolfo, și pe care nu și le putea explica. A fost suficient de onest încât să admită că decorațiunile erau puțin nelalocul lor: toți acei ciorchini de struguri alternând cu vița de vie, închipuind volute de marmură ce ajungeau până la dușumea, aveau ceva excesiv - iar sculptorul îl atenționase! - cu atât mai mult cu cât unul dintre vrejuri era exact la înălțimea primei trepte și s-a
Care Santos Încăperi ferecate by Marin Mălaicu-Hondrari () [Corola-journal/Journalistic/3356_a_4681]
-
și mai transparent, deși întotdeauna a rămas destul de opac ca să promită că va putea crește și mai mult. Apoi momentul crucial când din ambiție îl mai puteai umfla încă un pic și o catastrofă devenea iminentă. Acum, văd deodată un ciorchine uriaș de minunați struguri tropicali, gigantici, copleșind o femeie bătrână pe stradă, mă simt atât de fericită! La Paris, desigur, baloanele sunt altfel - au prea mult farmec pentru a fi internaționale - mai mici și mai deschise la culoare și mai
Elizabeth Bibesco Baloane by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3208_a_4533]
-
vile în stațiunea care, vara, este plină de turiști români. La un sfert de milion de locuri de cazare, Kușadasî mai adună tot cam atîtea paturi pentru localnici. Vilele sunt simple și cochete, majoritatea doar cu parter, multe construite în ciorchini de clădiri identice și simetrice, separate de porțiuni cu iarbă impecabil întreținută. Toate înalță spre cer instalația de încălzire a apei, pe bază de celule solare. Liniștea este stăpîna locurilor, prea puțin tulburată de foșnetul valurilor sau de muzica restaurantelor
Turcia pe care n-ați văzut-o by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Imaginative/15401_a_16726]
-
să se'nchege în sinea lui cuvântul cuprinzându-l dar cine fi-va oare sortit a înțelege cuvântul frăgeziu atunci ivitul suflând rostirii începutul și sfârșitul? Logodna fără timp pești argintați din tiberiade neștiute să poposească iarăși la destaina cinei ciorchinii tescuiți din toamna veche aducă vinul sângeriu înmerismat de duh în cerul gurii tu frânge pâinea aburind de har asupra noastră logodna fără timp
Poezii by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/16333_a_17658]
-
Adeveriți suntem de firava lumină de palidele aureole ale florilor pregătite să moară de cucernicele gaze de rădăcinile arborilor frământând în pământ istoriile celor tăcuți prin somn taurul roșu intra în zodia nașterii tale femeie proaspătă că iarbă primăvară un ciorchine de strugure mai strălucește pe ultima ramură în ger cu dulceața lui amăgește flautul ultima ceață de îngeri din cer Și iată cum pe nesimțite întunericul se înmulțește că erizipelul și iată cum se înmulțește scânteiuța de baltă Cum floarea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Lacrima de glicerina preagrasă Spală scutecul din bumbac deșirat... Credeam că am văzut tot angrenajul Mașinii care mi se pregătește Cu emailuri strălucitoare Trase sistematic peste pielea reptilei bolnave. Altă capcană pentru lupii cei tineri Stă prinsă-n pioneze Pe sub ciorchini reclame . Aerul sfârâie în călimara golita Și jurnalul de zi pierde una cate una Paginile Pe care îngenunchez Cu sticlă de vin vechi Și Graalul promis. Deșert Pentru ca să nu se strice Vesmântul scump și la modă În sezonul acesta, țin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
dedus", adică aproximat și fetișizat pe criterii egoiste, după cel autentic". Una din cele mai percutante ipostaze ale estului este povestea despre abandonarea strugurilor. Adepții estului ca paradigmă a negativului sunt precum culegătorii ce nu se ating de via cu ciorchini copți la sorocul ei firesc, ci îi strâng rodul abia înspre noiembrie, la temperaturi sub 0 grade, dintr-un masochism compulsiv, ce pare a garanta că ratarea extazului e singura experiență legitimă: "culegătorii credeau în superioritatea morală a ratării. și
între blândețe și rigoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/10841_a_12166]
-
Mircea Mihăieș Ideologie născută pe ruinele comunismului, corectitudinea politică (P.C., ca să prescutăm ca la mama ei acasă), nu încearcă să facă adepți, ci victime. Adepții există, de la bun început, adunați ciorchine într-o sectă agresivă și arogantă, obsedată să-și trâmbițeze cu obrăznicie teoriile. Nu se dau în lături de la nimic: organizează seminarii și conferințe, impun ,coduri etice" și stabilesc formule comportamentale rigide. Cu rigla și compasul, ei înceracă să reconstituie
Gulagul de hârtie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10797_a_12122]
-
Machiaj sau Cupă Națiunilor la Exfoliere și Hidratare? Ce ar face băieții ăștia, care au stat lipiți de ecranele televizoarelor timp de o lună, dacă s-ar inventa așa o competiție? Cum ar reacționa dacă noi, fetele, ne-am strânge ciorchine - înarmate cu cocktailuri cu umbreluța și cutii de bomboane cu ciocolată sau spumă de căpșuni J - și am comenta înfocat manevră de ondulare a genelor a stilistei din Uruguay versus tehnică de aplicare a primer-ului a concurenței din Germania? Cum
Campionatul mondial de machiaj by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18994_a_20319]
-
fabricii de bere, care fiind sărbătoare, nu lucra. De undeva venea miros de gunoi aprins. Patronul era un om gras și credincios și soția sa a gătit de post. Pe masă era o ulcică de lut în care preoteasa potrivise ciorchini de liliac rupți din cimitir. Dascălul ne-a mărturisit că urma teologia și că la anul ar putea fi hirotonisit, deși parohii nu prea sînt. Întîi să te însori, i-a zis preotul și l-a bătut pe spate ca
Izvorul tămăduirii by Răsvan Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13642_a_14967]
-
pe deal păzește via Împrăștiind miros de tămâioasă, Se-apropie tiptil-tiptil chindia, Ca o nevastă tânără, sfioasă. Eu te privesc cum stai în asfințit O umbră-ntunecată, dragă mie Sub soarele la fel de ruginit Ca frunza ce foșnește toamna-n vie. Ciorchini de struguri dulci să-ți dau aș vrea Zdrobiți în dinți ca tu să le simți gustul, Capul să-ți odihnești pe mâna mea Și de pe buze, eu să adun mustul. Te-mbrățisează noaptea risipind În negura ce cade peste vale
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
mult E Toamna sus pe deal păzește viaîmprăștiind miros de tămâioasă,Se-apropie tiptil-tiptil chindia,Ca o nevastă tânără, sfioasă.Eu te privesc cum stai în asfințitO umbră-ntunecată, dragă mieSub soarele la fel de ruginitCa frunza ce foșnește toamna-n vie.Ciorchini de struguri dulci să-ți dau aș vreaZdrobiți în dinți ca tu să le simți gustul,Capul să-ți odihnești pe mâna meași de pe buze, eu să adun mustul.Te-mbrățisează noaptea risipindîn negura ce cade peste valeSteluțe mii, ce te-nsoțesc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
01 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Să știi Alina, că, la noi, trandafirii sunt stinși Dar, ziua se arată cu ochii tăi aprinși... Mângâie cireșul cu sufletul bolnav, de-aseară, De-o singurătate muiată-n tristețe din vară. Îi șterge ciorchinii de lacrimi amare Rămași din zori pe mlădițele goale, Iar vântul călător, dinspre nord, de departe Venit din preajma ta îl leagănă pe-o parte! I-alină dorul tăinuit în sevele lui gri Sunându-i, lung, din fluier: venirea ta-ntr
AI SĂ VII? de LIA RUSE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385301_a_386630]
-
fiu și eu naș la un vițel. Mâine vreau să merg să-ți vizitez locul de muncă. Și așa nu am ce face acasă toată ziua. Mă plictisesc. Am săpat legumele, am legat corzile de viță ce atârnau din cauza greutății ciorchinilor. Mai este puțin și vor începe să se coacă. Apropo, am gustat vinul din damigeana din magazie. Mi-a plăcut. - Tata se pricepea la obținerea unui vin curat dacă strugurii erau bine copți. - Am gătit ceva pentru cină, ce am
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349194_a_350523]
-
dădeam și hainele de pe noi. Apa «potabilă» o scoteam dintr-un puț din apropierea latrinelor. Era tulbure și mirosea urât”, își amintește ea. Primii bolnavi de dizenterie și tuberculoză își dădură curând duhul. Alții se îmbolnăveau de tifos. Ploșnițele se adunaseră ciorchine în crăpăturile paturilor. Carele care-i transportau pe cei plecați într-o lume mai bună nu mai făceau față la solicitări... Morții erau dezbrăcați, iar hainele le luau supraviețuitorii. „Într-una din zile”, îmi povestește, „vagonul pe care-l încărcam
Agenda2005-25-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283844_a_285173]
-
eiBelșug și darul dragostei.E toamnă mirosind a ploiDe roua dorului din noi,De lacrima unui sărut,... XXXIII. TABLOU DE SEPTEMBRIE, de Nicolaie Dincă , publicat în Ediția nr. 2084 din 14 septembrie 2016. TABLOU DE SEPTEMBRIE de Nicolaie Tony DINCĂ Ciorchinii copți, în vie, se lăfăie la soare, Visând cu jind la Raiul în care vin s-or face; Cocori și alte păsări fac planuri de plecare Spre țări scăldate-n vară, în verde și în pace. Pe câmp se strâng
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
pe deal păzește via Împrăștiind miros de tămâioasă, Se-apropie tiptil-tiptil chindia, Ca o nevastă tânără, sfioasă. Eu te privesc cum stai în asfințit O umbră-ntunecată, dragă mie Sub soarele la fel de ruginit Ca frunza ce foșnește toamna-n vie. Ciorchini de struguri dulci să-ți dau aș vrea Zdrobiți în dinți ca tu să le simți gustul, Capul să-ți odihnești pe mâna mea Și de pe buze, eu să adun mustul. Te-mbrățisează noaptea risipind În negura ce cade peste vale
TOAMNA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385129_a_386458]