249 matches
-
nu se convocau pentru a face legi, ci numai pentru a vota regilor și guvernelor mijloacele trebuincioase fie pentru război, fie pentru lucrări de pace. Dar ce vorbim noi de liberal sau neliberal. Scopul acestei întîrzieri este ca guvernul, împreună cu ciracii lui din Cameră, să lase lucrul încurcat și ca, oricine ar veni în urmă-le, să-și pună mînile în cap de prăpastia ce va găsi-o. E o conspirație între guvern și Cameră pentru a zădărnici în cestiunea aceasta
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
credem foarte bine informată. Acestea sânt acuzările pe cari d. Cogălniceanu, colegul de ieri al d-lui Brătianu, le aduce acestuia. Aceste acuzări cată să fie adevărate dintr-o cauză. "Romînul" n-a răspuns la ele, ci a pus pe ciracul său să răspundă cu înjurături. Deși nu ne punem niciodată în polemică cu acel cirac, nici avem obicei a-l cita, totuși trebuie să concedem că în ziaristică joacă cel puțin rolul pe care d. Dimancea-l joacă în Parlament! Când
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
d-lui Brătianu, le aduce acestuia. Aceste acuzări cată să fie adevărate dintr-o cauză. "Romînul" n-a răspuns la ele, ci a pus pe ciracul său să răspundă cu înjurături. Deși nu ne punem niciodată în polemică cu acel cirac, nici avem obicei a-l cita, totuși trebuie să concedem că în ziaristică joacă cel puțin rolul pe care d. Dimancea-l joacă în Parlament! Când guvernului [î]ie rușine să propuie ceva, [î]i poruncește d-lui Dimancea să propuie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
joacă cel puțin rolul pe care d. Dimancea-l joacă în Parlament! Când guvernului [î]ie rușine să propuie ceva, [î]i poruncește d-lui Dimancea să propuie; când ziarului "Romînul" [î]i e rușine să atingă o cestiune, pune pe cirac s-o rezolve cu sabia lui Faraon. Așadar ziarul "Vocea lui Faraon", ca să nu-i zicem pe nume, numește articolul din "R. l. " al cărui rezumat l-am dat mai sus infam din toate punctele de vedere. Cerem scuze confraților
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
l. " că cităm organul lor alături cu "Vocea lui Faraon", dar n-avem ce face; asigurăm numai că nu pentru acea ingenioasă și sumară calificațiune ne servim de acest izvor ordinar și estraordinar al guvernului, ci din cauza indiciilor ce conține. Ciracul afirmă că articolul din "B. l. " e scris de d. Cogălniceanu însuși. Apoi mai afirmă ca d. Cogălniceanu e în înțelegere cu evreii și că s-a tocmit cu ei să apere interesele lor în țară și afară. "Romînul" a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
țară și afară. "Romînul" a vorbit zilele trecute de un aci, ce se credea pierdut și care s-a reaflat la Ministeriul de Esterne, act care compromite pe d. Cogălniceanu în cestiunea evreilor. Noi mai știm încă și altceva, adaugă ciracul. Când ne aflam vara trecută la Paris era și d. Cogălniceanu acolo. D-sa a întrunit la Grand Hotel w număr de evrei influenți și cu bani și le-a declarat că vine ca ministru de esterne în numele guvernului român
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în ziua aceea trecuseră peste toate marginile, și venirea lui la putere a fost un sacrificiu adus patriei și dinastiei, amenințate de desfrâul demagogiei. Și oamenii cari la 10 martie, împărțiți în trei grupe - guvernul, stărostia de la "Romînul" și câțiva ciraci nedisciplinați - urzind o triplă conspirație, erau gata să răstoarne pe Domnitor și să proclame fiecare grup câte un guvern al său provizoriu, acești oameni insinuează că partidul conservator ar fi alergând la mijloacele scandalurilor de stradă pentru ca să răstoarne pe radicali
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
radicali de la putere. În adevăr, trebuie o nerușinare prea mare pentru asta, așa de mare încît "Romînul" nu se simte în stare sau nu crede oportun a o face și de aceea împinge la această treabă pe alte obraze, obrazele ciracilor de la " Vocea lui Faron" cari duc la orice tăvăleală. [25 februarie 1879] ["IERI ȘI ALALTĂIERI CAMERA... Ieri și alaltăieri Camera nu s-a ocupat aproape cu nimic altceva decât cu cestiunea art. 7, iar discuțiunea lungă, aprinsă, uneori entuziastă chiar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu mai pot de bucurie. Alții: Conservatorii nu mai pot de necaz. Îndeosebi "Romînul" ne atribuie o bucurie estraordinară, precum ar avea-o roșii bunăoară daca Fundescu ar ajunge împărat în țara cazalbașilor sau Dame prezident al Republicei Franceze, pe când ciracii "Romînului" ne prezenta publicului lor ca pe niște oameni cărora li s-a necat corăbiile. În faptă amândouă aserțiunile sânt egal de greșite. Cine a citit " Timpul" știe că noi am prezis rezultatul alegerilor, daca nu din fir în păr
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
majoritate. Am avut apoi o părere de rău; nu aceea că partidul conservator n-a ieșit cu majoritate în amândouă Camerele, căci rezultatul a ieșit conform prevederilor noastre, ci că țara n-a avut destulă putere de-a respinge pe ciracii lui Warșawsky și de-a alege liberali mai cinstiți decum sânt roșii. Ne-am întristat văzând că bunăoară un dr. Severin cutează a se opune contracandidat d-lui G. Bosianu. Succesul ideilor noastre proprii nu l-am sperat la moment
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a le înregistra, făcând multe fraze mari se-nțelege, dar cari în sine nu mai însemnau nimica. Înțelesul acesta par a-l avea amenințările organului guvernamental. Daca Adunările nu vor înregistra și ratifica soluțiunea gata propusă prin escamotare de către cinstiții ciraci ai roșiilor ca din proprie inițiativă, atunci... atunci lovitura de stat. Același sistem vicios se urmează necontenit. Guvernul face și apoi s-acopere cu responsabilitatea anonimă și ocultă a băieților din Adunări. "Sus băieți, jos băieți" și nația s-a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nerăbdare de Alianța izraelită, de presa evreiască din străinătate și de toată suflarea trădătoare din țară. Daca un Cortazzi totuși n-a izbutit la Dorohoi cauza e numai estrema energie a alegătorilor, gata de a arunca pe fereastră atât pe ciracul partidului roșu, cât și pe d. Brătianu însuși. În huiduituri și în șuierături d. Brătianu a trebuit să ia tălpășița din Dorohoi, din Bacău și din alte orașe ale Moldovei. Cine-și aduce aminte de falsificarea listelor electorale, de trecerea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe terenul instituțiilor moștenite, fie pe acela al bunurilor materiale și intelectuale ale nației. Gașca roșie a prefăcut România în America, a făcut că în țara noastră proprie începem a ne simți străini. Astfel - cosmopolit până în vârful unghiilor - el și ciracii săi au avut acea luptă lungă întreprinsă în contra generației trecute (v. Eliad) care privea cu spaimă propășirea spoielii și feneantismului în țară și combătea prin pene oțelite a unor adevărați apostoli demoralizarea sistematică, cu care liberalismul cosmopolit, individualismul orb, scepticismul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
întru nimic esența sau spiritul proiectului prezintat. Acest grosolan neadevăr, această escrocherie parlamentară, acest act de rea-credință nu putea să treacă nerelevat și nepedepsit. E nedemn ca în viața statului minciuna să joace rolul cel mai însemnat, e nedemn ca ciracii Alianței izraelite - ceea ce au fost roșii în tot cursul dezbaterilor - să-și asume asupra lor meritul, pe care nu-l au, de-a fi pus țara la adăpostul invaziei economice. D. Maiorescu a trebuit să releveze înainte de toate adevărul. Daca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ale țării, se va începe un alt joc de bursă în toate diminețele, acela al împămîntenirii individuale. Se aude de ex. că d. Brătianu, cu ocazia votului răscumpărării, nu aștepta decât o probă oarecum supremă de docilitatea și elasticitatea conștiinței ciracilor săi în cestiunile cele mai grave și acum, această siguranță câștigată, se va începe realizarea treptată și prin admiteri individuale a categoriilor promise de marii noștri oameni de stat ocultei "Alianțe izraelite". Cu acest chip ingenios se vor crea încet-încet
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
l-a părăsit, încît Babilonia și Asiria, chiar mica Palestină au avut o mai mare influență asupra civilizației decât împărăția răsăritului, devenită grecească. Prin ei înșii n-ar fi ajuns niciodată la vrun rol în România, dar au ajuns în calitate de ciraci și de slugi ai turcului. Să venim la noii fanarioți. Nimiciți politicește de mișcarea atât de neînsemnată a lui Tudor și a o mână de boieri moldoveni și munteni, ei s-au romanizat repede repede. Se știe că copiii rahitici
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
general al județului Iași și consiliul comunal de acolo, căci din Iași e vorba ca să pornească și iudaizarea cea politică a țării, după iudaizarea ei economică. Pentru aceasta se întreține o vie corespondență între d-nul C. A. Rosetti și ciracii lui Herșcu Goldner, d. Gheorghian și alți ejusdem farinae, având de scop a discredita cele două consilii, care-și permit a atrage atenția țării asupra mizeriei guvernului central, asupra lipsei de sprijin ce-o întîmpină Moldova la toate trebuințele ei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din Botoșani, {EminescuOpXII 220} și-a început cariera politică prin a fi fracționist. Numit, pentru nefericirea sa, agent diplomatic al României la Roma, i-a intrat de-atunci gărgăunii mărimii și a repedei îmbogățiri în cap și a devenit direct ciracul lui Herșcu Goldner și apărător privilegiat al izraeliților, iar indirect cirac al d-lui C. A. Rosetti, afiliatul Alianței izraelite și al tuturor Internaționalelor din lume. D. Guță Panu are în trecutul său lucruri și mai caracteristice. A primit, sub
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fi fracționist. Numit, pentru nefericirea sa, agent diplomatic al României la Roma, i-a intrat de-atunci gărgăunii mărimii și a repedei îmbogățiri în cap și a devenit direct ciracul lui Herșcu Goldner și apărător privilegiat al izraeliților, iar indirect cirac al d-lui C. A. Rosetti, afiliatul Alianței izraelite și al tuturor Internaționalelor din lume. D. Guță Panu are în trecutul său lucruri și mai caracteristice. A primit, sub ministrul Maiorescu, un stipendiu de stat pentru a se ocupa în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
românești le-au suferit, suportat și, până la urmă, absorbit, de-a lungul acelui mileniu și mai bine de când Aurelian și-a retras trupele și administrația la sud de Dunăre. De altfel, prima dictatură comunistă - cea a lui Dej și a ciracilor săi, o formă brutală de aservire a unui imperiu străin și reacționar, În sensul că acționa contra tradiției fundamentale a națiunii și a culturii, spre deosebire de Turci, pe care instituțiile, Biserica și limba noastră Îi lăsau mai degrabă indiferenți! - Își arăta
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Nord, a lunecat cel mai aproape de acest mesianism păgân cu pretenții totalitare - totalitare, Încă o dată, nu (numai!Ă În sensul direct, fizic, polițienesc, ci cu pretinse și „Încăpățânate” valori charismatice, ordonatoare, „salvatoare”. Salvatoare... de la ce?! Dincolo de frazeologia cam prăfuită a ciracilor oportuniști sau bolnavi de putere și resentiment ai Stăpânului, salvarea trebuia acționată mereu contra „bolilor” vechi, burgheze; de fapt, contra „bolilor omului” de veacuri - respectul familiei, al persoanei, al avutului, al credinței, al trecutului. Al „celuilalt” trecut, care trebuia rupt
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
drept deșteptăciune! Acest „balans”, cum l-am numit mai sus, Între emulii lui Eminescu și Cioran - balans care se apleacă Într-o parte și alta, după vremuri și stăpânitori, a fost nu o dată „corupt”, viciat de unii, precum Ceaușescu și ciracii săi, care au părut a fi din tabăra „pozitivă”, folosind abuziv, nerușinat, aspirațiile multora după un ideal național. Dar și cei care au creat o anume confuzie În deceniile șapte, opt și nouă, sub dictatură și care clamau idealurile naționale
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Arpașul de Sus o cunoaște pe Elisaveta Tutur cu care se căsătorește în 1843 și aci va rămâne până la sfârșitul zilelor sale, ceea ce rezultă din actul de deces numărul 118 din 18 decembrie 1899 eliberat de primăria din Cârțișoara. între ciracii săi în ale picturii, în special pe sticlă, s-a numărat ca un foarte silitor elev, Matei Purcariu al Țâmforii din Oprea Cârțișoara, născut în 1836, având ca părinți pe Ioan și Floarea, căsătorit la rândul său, conform poziției numărul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
un loc în care au fost adăpostiți eroi bejeniți din zone în care asuprirea stăpânitorilor vremelnici, depășea limitele închipuirii. Așa s-a întâmplat că după prea binecunoscuta răscoală a celor trei martiri ai neamului Horia, Cloșca și Crișan, unii dintre ciracii acestora au căutat, și au găsit adăpost aci în habitatul nostru primitor. Ne povestește marele scriitor istoric Dumitru Almaș, în cartea sa «Alei codrule fârtate» că în perioada în care haiducul Bujor bântuia la început de secol XIX coclaurile moldovene
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
propriul ei sânge, Medeea se întreabă dacă n-a fost victima vrăjilor lui Iason și a cântării lui Orfeu. Astfel, ea încearcă să transfere îngrozitoarea crimă asupra seducătorului ei. Dar oare Orfeu este chiar nevinovat? El a făcut parte dintre ciracii lui Iason, girând astfel o aventură antieroică. Nu se înțelege cum de a acceptat, ca poet, un asemenea rol ingrat. Această situație trebuie să-l fi impresionat în chip deosebit și pe Euripide, care a sfârșit prin a o condamna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]