3,759 matches
-
larg, prin date statistice privind dinamica adopției. Capitolul 2 prezintă o sinteză a studiilor de specialitate în sfera adopției copiilor. Rezultatele acestor studii sunt prezentate în tabele meta-analitice, organizate pe diferite criterii care servesc autoarei în demersul ei de a circumscrie factorii succesului în adopție și de a contura profiluri factoriale ale părinților adoptatori, precum și ale copiilor adoptați, așa cum rezultă ele din literatura de specialitate. Capitolul 3 este dedicat teoriilor explicative ale adopției, acoperind perspectiva biologică, cea psihologică și cea sociologică
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
această plajă finită a fenomenului transcendent, problema care se pune este tocmai aceea de a desemna ceea ce trebuie reținut din el cu titlul de caracter esențial ce definește obiectul cercetării, tema acestei științe. Numai atunci când aceste caractere vor fi fost circumscrise și așezate în relație de unitate ne putem apuca să reperăm legile sau formele dispunerii lor, înainte de a le supune tratării matematice despre care se crede că este proprie oricărei științe. În cazul obiectului științelor umane, obiectivarea vieții transcendentale sub
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
putere adică, în mod foarte precis, puterea sa, energia viziunii sale a devenit acum cât se poate de clar. De asemenea, a devenit clar și faptul următor: cultura nu se definește prin opere, "operele geniale ale umanității" și, nelăsându-se circumscrisă în acest fel la ceea ce se ivește de fiecare dată ca excepție, ea poate din acest motiv să se extindă la viața întreagă, sălășluind în fiecare dintre nevoile sale și inseparabilă de ea. Căci acolo se află ceea ce face din
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
îngrijesc prioritar persoanele dependente din familie, iar când divorțează sau se separă își asumă răspunderea copiilor 10? Am urmărit să aplic față de familia monoparentală cadrele conceptuale ale unora dintre teoriile politice feministe, cu scopul de a arăta cum poate fi circumscrisă înțelegerea unei astfel de familii în respectivele teorii (liberală, marxistă, radicală, comunitariană) și că emanciparea femeilor (idee susținută de teoriile citate) nu duce la destructurarea familiei 11. Familia monoparentală este cunoscută ca un subiect consacrat de asistență socială, iar prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
este și suficientă pentru configurarea unui demers de natură politică. Luarea la cunoștință a unei realități nu presupune implicit și valorizarea ei în plan social, stabilirea unor decizii favorabile. Pentru aceasta, este necesară adăugarea dimensiunii politice. Astfel, posibilitatea de a circumscrie premise pentru politicile publice, care să țină cont de necesitatea de a acorda șanse egale femeilor și bărbaților în calitatea lor de părinți, este mai bună. Analiza de față a problematicii familiei monoparentale poate fi considerată o abordare politică, pentru că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
numit-o maternitatea haiducească 19. Alături de acest concept, remarc drept semnificative, în cadrul analizei făcute, concepte specifice pentru demersul de față, cum sunt familia monoparentală, drepturile părinților naturali, dependența de statul bunăstării, protecția socială a maternității 20, iar altele menite să circumscrie ansamblul social din perspectiva teoretică asumată: gen, patriarhat, discriminare de gen, relații de putere 21. Familia formată din copil și singurul său părinte trebuie recunoscută ca un tip aparte de familie și luată în seamă corespunzător la nivelul politicilor publice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de propria casă (gospodărie). În mod curent, ea este reluată prin circumscrierea locului unde se desfășoară activitatea: acasă (în mediul privat) ori în diverse instituții (în cadrul public). Delimitarea respectivă i-a afectat pe femei și pe bărbați, pentru fiecare fiind circumscrisă prioritar una dintre sfere. Ba mai mult, s-a constituit un mecanism de restricționare funcțională la una dintre sfere. Cum este cunoscut, femeilor le este asociată prioritar sfera privată, iar bărbaților cea publică. În acest sens, Olivia Toderean (2002, p.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
traduce adesea prin izolare, singurătate, anonimat 11. Pe fondul neajunsurilor provocate de sărăcie, acesta ar putea fi considerat un privat închis, chiar ostil comunității. Dacă raportul public/privat se stabilește dihotomic, aspectele vieții private pot fi gândite ca și cum ar fi circumscrise strict acestei sfere, fără influențe semnificative și pentru sfera publică. Ipoteza pe care o asum referitoare la raportul dintre public și privat este că acesta poate fi dacă nu de concordanță, cel puțin unul de coordonare. Decizia de factură politică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
ca părinte singur nu sunt luate în considerare la nivelul politicilor publice. Acestea sunt apreciate ca ținând de viața sa privată, sferă neglijată în mod constant la nivelul deciziilor de factură publică. Atunci când există abordări ale familiei ca întreg, acestea circumscriu ansamblul familiei mai mult formal, iar nu la nivelul unor măsuri efective. De pildă, livretul de familie 73 își dovedește utilitatea legat de dreptul familiei de a beneficia de o alocație suplimentară pe baza existenței unui număr mai mare de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
sub un prag minim stabilit în funcție de numărul de persoane din familie. Scopul urmărit este o estimare aproximativă de acoperire a nevoilor minime. O altă ipoteză asumată este aceea că, atunci când sunt prezente în spațiul social, elementele de politică publică se circumscriu drept politici de protecție socială, axate pe susținerea unui prezent în dificultate, iar nu politici ale dezvoltării, care să deschidă oportunități indivizilor vizați, care să le permită atingerea, dacă nu în prezent, cel puțin într-un viitor predictibil, a unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
relații, drepturile acestora trebuie gândite astfel încât să se țină cont de inegalitățile și dependențele existente în rândul membrilor familiei. Drepturi specifice relațiilor de familie (dreptul la divorț, drepturile maternale și paternale, drepturile la custodie, vizite și întreținerea oferită copiilor) se circumscriu dimensiunilor normative ale relațiilor familiale. Căsătoria produce mai multe efecte patrimoniale asupra persoanei decât orice altă relație familială (C.M. Crăciunescu, 2000, p. 3)13. Există două poziții mai importante privind drepturile: prima concepe familia ca pe o entitate unitară, îndreptățită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
a copiilor; - îngrădirea libertății de mișcare: în condițiile unei mobilități tot mai ridicate pe fondul unui proces de ansamblu al globalizării, orice carieră de succes presupune libertatea de a circula. „Accesul femeilor la astfel de mobilități este mai redus; tradiția circumscrie femeile mai mult în gineceu, să aibă grijă de familie...” (M. Miroiu, 2003, p. 99) Pentru părintele singur, mobilitatea este redusă fiindcă pur și simplu nu există persoane care să îngrijească de copii (chiar dacă există o familie extinsă, în multe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
înșiși propriile reguli de conduită. Capacitatea de autonomie rezultă din interiorizarea regulilor și a valorilor, consecutivă unui proces de negociere personală cu diferite sisteme normative de interdependență și de constrângere socială (R. Doron, F. Parot, 1999, p. 100). Autonomia este circumscrisă, prin opoziție, cu eteronomia, situație când acțiunile sunt determinate de influența preponderentă a factorilor exteriori (după J. Piaget, copilul trece de la o morală eteronomă, când regulile de comportare sunt impuse din afară, de către adulți, la o morală autonomă, ce presupune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
celorlalți) până la determinarea brutală a cuiva de a se conforma prescripțiilor sociale de rol: femeile trebuie să îngrijească de casă și de copii, datoria lor este să se dedice deplin confortului existențial al celorlalți componenți ai familiei. De aici, se circumscrie sfera lor de putere. După o expresie uzuală, femeia devine stăpâna casei. Expresia mi se pare semnificativă, singura putere a femeilor ce este recunoscută este asupra unui spațiu restrâns, pe care îl organizează la nesfârșit, ștergând praful sau pregătind mâncarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
comunități (de la organizarea șezătorilor la constituirea unor nuclee familiale care includeau mai multe generații sau la implicarea în activitățile caritabile), dar atribuțiile lor nu depășeau acest nivel. Din acest punct de vedere se poate face observația că manifestarea publică se circumscrie cel mult comunității, emanciparea femeilor rămânând cumva locală: familia, comunitatea. Deciziile importante erau luate la un alt nivel, care nu le era accesibil. Suportul acordat de comunitate poate constitui un mijloc de emancipare a femeilor în spațiul privat. Aceasta în măsura în care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
medicale etc.). Capitalul social de care pot beneficia copilul și părintele singur arată posibilitățile pe care aceștia le au pentru a se integra în societate, în pofida dificultăților pe care le întâmpină. Dreptul la solitudine, dreptul la intimitate, ca aspecte care circumscriu dreptul individual la privatitate (Anne Philips, 1992), pot fi afectate într-o comunitate ce a dezvoltat practici persuasive, de o anumită indiscreție privitoare la viața privată a membrilor săi, ori, dimpotrivă, în alte tipuri de comunități, constituind repere de raportare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
în care nu le este într-un mod evident rău). Prejudecățile pot fi sesizate și în modul cum sunt alcătuite sondajele de opinie. Efectele sunt multiple. Din modul cum sunt puse întrebările, răspunsurile sunt direcționate, probabilitatea ca răspunsurile să se circumscrie așteptărilor sugerate de întrebare fiind foarte mare. Apoi, prin popularizarea rezultatelor drept o mărturie a unei realități autentice, a unor fapte de viață, este, în continuare, influențată opinia publică. În Barometrul de opinie publică 7, problematica familiei este reluată prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
gen, politicile publice ar trebui să promoveze egalitatea de șanse între femei și bărbați, în domeniul muncii în primul rând, apoi privind educația, sănătatea, cultura și informarea, participarea la decizie 28. Conform teoriei șanselor egale, șansele obiective, cadrul formal care circumscrie ordinea socială, trebuie să fie astfel încât șansele subiective, capacitățile și abilitățile personale, să poată fi în mod real valorificate. Mai mult, persoanele nu trebuie să fie dezavantajate în virtutea faptului că aparțin anumitor tipuri de familie. Discriminările în sfera publică se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
poate fi recunoscută în diversele sfere de relaționare: în cadrul familiei lărgite, în grupurile profesionale, în raporturile ocazionate de reglementările birocratice, în instituțiile publice. Concluziile lasă impresia că discuția poate fi considerată închisă, că, măcar în linii mari, ideile deja prezentate circumscriu suficient problema avută în atenție. Vizibilitatea socială a femeilor din familiile monoparentale este una defavorabilă (uneori chiar deviantă)67, ele sunt receptate ca persoane neajutorate și sărace. Când sunt tinere și își cresc singure copiii, au șanse diminuate pe piața
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
faire, laissez passer, le monde va de lui même". Acest imperativ se adresează Statului, care nu trebuie să dispară, ci să-și reducă doar cîmpul de intervenție. Odată cu clasicii englezi, în special Adam Smith și David Ricardo, voința de a circumscrie Statul se fondează pe teoria valorii. Fără a fi total inutil, Statul ar opera prelevări în detrimentul celorlalți actori economici. Cheltuielile sale nu sunt însoțite de o creare de valoare. S-a ajuns astfel la sintag-ma de "Stat-parazit", sau de "Stat-ulcer
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
urmă, vorba de un mare succes cinematografic. PAGINĂ NOUĂ FEMEIA SOLARĂ Sybille este femeia inventată de tine, fiindcă inventezi femei. Viața ta este dominată de o imagine. Nu ai nimic mai presus: nu mai cauți nimic în afară: Femeia solară circumscrie totul. De câteva zile, însă, lucrurile s-au schimbat. Sybille a coborât pe Pamânt; ai întâlnit-o! Trebuia să o facă, fiindcă între voi se ivise Femeia cu părul roșu; cu părul roșu și cu sânii mici, mici, de puberă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
valorificarea unor resurse metodologice de ultimă oră, precum teoria semantică sau statistica lingvistică, metode care sunt puse la contribuție pentru a delimita conceptual și analitic anumite entități stilistice de indiscutabilă importanță și relevanță estetică, precum poemul în proză, care este circumscris atât din unghiul dimensiunilor sale intrinseci, cât și din perspectiva presiunii "contextului" socio-cultural. În acest fel, în prim-planul cercetării este așezat studiul operei, circumscrisă printr-o analiză pe cât de minuțioasă, pe atât de verosimilă, în finalitățile și rezultatele sale
Cealaltă față a criticii literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7020_a_8345]
-
anumite entități stilistice de indiscutabilă importanță și relevanță estetică, precum poemul în proză, care este circumscris atât din unghiul dimensiunilor sale intrinseci, cât și din perspectiva presiunii "contextului" socio-cultural. În acest fel, în prim-planul cercetării este așezat studiul operei, circumscrisă printr-o analiză pe cât de minuțioasă, pe atât de verosimilă, în finalitățile și rezultatele sale, în timp ce perspectiva diacronică e plasată, oarecum, în fundal. Relevarea omogenității și a caracterului integrator al unor forme poetice este, pentru critic, de mai mare relevanță
Cealaltă față a criticii literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7020_a_8345]
-
poemului în proză. În Imaginea ascunsă. Structura narativă a romanului proustian (1976) criticul urmărește evidențiarea originalității și expresivității formelor narative din secolul XX, prin intermediul unei analize "globale", ce operează o secțiune "pe verticală" a textului proustian, cu scopul de a circumscrie o structură stilistică specifică. Acest model epic proustian matricial este determinat, în viziunea lui Mihai Zamfir, de structura "celulară" a frazei. Autorul operează, însă, și un decupaj "longitudinal", care are drept finalitate relevarea structurii integratoare a operei romanești. În Formele
Cealaltă față a criticii literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7020_a_8345]
-
dublu", a "limbii de lemn", sesizând o patologie și o corupție semantică. Limba nu mai trebuia să exprime realitatea, ci doar imaginea dorită de regim, o imagine schimbătoare și perversă, pe care sociolingvistica o caută mereu, fără să o poată circumscrie complet. Reabilitarea cuvintelor compromise prin distorsiune se-man-tică, abuz ori simplă uzură în timp este un act dificil, reclamând anume colaborarea timpului. "A omeni cuvântul", ca în expresia lui Virgil Ierunca, este tocmai ceea ce ar trebui să ne dorim, după o
Alexandru Zub by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/6869_a_8194]