353 matches
-
cazul său), ci de o metafizică în care experiența religioasă sau cea filologică își găsesc locul și întemeierea. În cadrul acestei metafizici, teologia mesianismului iudaic și, deopotrivă, fervoarea gestului revoluționar devin „deducții transcendentale“ ale fizionomiilor modernității. O a doua precauție vizează circumscrierea obiectului: experiența urbană. Este greu de definit statutul „orașului“ în textele lui Benjamin. Nu este vorba, în mod limpede, despre un interes sociologic sau istoric care să direcționeze cercetarea mediului urban. Benjamin respinge această interpretare, pun ctând într-o scrisoare
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
parează“ impresiile care amenință su biectul: șocurile. Apărarea de șoc este originea trăirii și, din acest punct de vedere, ea se diferențiază în mod radical de expe riență, de te zaurizarea involuntară a evenimentelor în memorie (Gedächtnis). Trăirea ține de circumscrierea spațială și temporală a evenimentelor, de „fixarea“ lor în memoria voluntară; ele sunt clarificate de conștiință, sortate și ierarhizate. Experiența, dimpotrivă, este, sub aspectul conținutului, incertă, nelocalizabilă. Ea este însă infinit mai precisă, prin faptul că dez văluirea pe care
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
circulație teme sau miteme, pentru a folosi termenul lui Gilbert Durand 17, care-i sunt specifice și pe care simbolismul literar le-a tezaurizat ulterior ca un propriu al lui. Un mod de a face diferența ar fi utilizarea acestor circumscrieri tematice sesizabile într-o continuitate care precizează afinități structurale între pictura prerafaeliților britanici, Secession-ul vienez, cel german, pictura simboliștilor scandinavi, precum Edvard Munch, a celor adunați în jurul expozițiilor rozacrucianului Joséphin Péladan, a grupului Les XX în Belgia, sau cea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
viziuni. Similitudinea provine din acest joc între postura mondenă, voit degajată și un fond axios, decelabil în privirea ambilor artiști. De fapt, cu Autoportretul din 1905 (ulei), chipul lui Luchian dobândește o notă suplimentară, gravă, o strălucire aparte, mărturisind o circumscriere tragică a existenței sale. Privirea concentrată, pătrunzătoare a pictorului te fixează cu energia unei somații, ceva s-a schimbat și în jocul între lumină și umbră desfășurat pe cuprinsul chipului său, devine deductibilă o anxietate amestecată cu tristețe. Luchian pictează
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
femei acceptate în societatea Tinerimea artistică pentru talentul său remarcabil. Cele trei personalități emblematice pentru finele secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea ilustrează și o viziune asupra rolului pe care arta și literatura îl joacă în circumscrierea unui spațiu specific. Interiorul casei lui Alexandru Macedonski este amenajat asemeni unui templu păgân al artei, unde maestrul își ia în serios sacerdoțiul estetic și oficiază cu grandoarea unui preot cultul poeziei. Religiozitatea este proiectată asupra artei, interiorul fiind menit
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
secțiune are rolul de a fixa cadrul conceptual și teoretic al cercetării. Încrucișând definițiile și perspectivele teoretice occidentale consacrate cu cele construite pentru Europa Centrală și de Est, această secțiune se constituie într-o grilă de lectură compozită, necesară în circumscrierea unui cadru viabil de analiză a particularităților fenomenului partizan etnic din România. A doua secțiune prezintă analiza datelor electorale o analiză structurată pe cele două obiective de cercetare centrale (raportarea rezultatelor obținute la cele previzionate și compararea longitudinală a scorurilor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
să devii "omul de casă" al unui editor, sau să te pronunți programatic în răspăr cu opinia cvasicomună de la bursa autorilor, numai din egocentrism ori din mania insolitării în peisaj, atunci ai murit ca evaluator estetic. În sfârșit, localismul, patima circumscrierii într-un areal limitat. Pro-vincialismul derivă adeseori din resemnare: conștient că nu poți izbândi la Centru, campezi definitiv în orașul de baștină, comentezi superlativ mediocrități, tragi cu tunul în vrăbii, te prăbușești în libații și spumegi, când și când, pamfletar
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
unui categorii psihice sau cosmice care sfidează atât stabilitatea, cât și definirea" (2003, p. 251). Într-adevăr, aceasta instabilitate metaforica traduce traseul sinuos al regenerării graduale și al restaurării finale pe care le cunoaște Viziunea Divină, traseu care eludează orice circumscriere teoretică rigidă. Dilatarea și contractarea continuă pe care le înregistrează ființă umană în Jerusalem ne confirmă faptul că, în concepția lui Blake, antropicul dobândește o prezență atât materială, cât și spirituală, constituind, astfel, legătura dintre macrocosmos și microcosmos. Am ajuns
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Preliminarii, Lumea ca dorință, Sistemul lumii, Scheme și precepte și două de factură inedită (Omul care n-a vrut să fie scriitor, Addenda-Constelații ale imaginarului) ce propun o sumară și subiectivă monografie a scriitorului cea dintâi, respectiv o încercare de circumscriere a imaginarului slavician așa cu îl reflectă basmele culese de Slavici pe tot parcursul vieții sale cea de a doua. Prima secțiune nu conține, așa cum ar fi fost de așteptat, precizarea metodei de lucru și a instrumentelor folosite. Cercetătorul formulează
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
va fi mistic sau nu va fi deloc. În sfera comentariilor privind arta, în care Ralea limiteaz domeniul esteticii la fenomenul artistic omenesc, (ce are în vedere faptul subiectiv în contemplație și pe cel obiectiv în obiectul creeat, o asemenea circumscriere a problematicii esteticii este restrictiv de data aceasta, întrucât ea las în afar întreg esteticul din afara artei, iar formularea citat și pus de noi între ghilimele nu sugereaz nici convingerea c esteticianul ar fi fost preocupat și de creația artistic
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
de activitate asistăm la o adevărată explozie de cunoaștere, descoperire, informație, a încerca o sistematizare a evoluțiilor la care suntem martori sau participanți, este realmente extrem de dificilă. Compozitorul Ștefan Niculescu afirmă: găsesc că dezvoltarea explozivă a muzicii noastre face imposibilă circumscrierea particularităților care se creează chiar sub ochii noștri. Precizarea lor, în acest moment de mare expansiune ar putea fi contrazisă de diversitatea operelor în curs de apariție. Întreaga lucrare va avea ca axă principală, creația și idealurile estetice și componistice
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
cărei caracteristică evidentă este linia perspectivei din cadrul picturii copiate. 2. În narațiunea lingvistică există un focalizator extern diferit de narator în funcție, nu în identitate. Acest focalizator extern poate circumscrie un narator intern, diegetic. Pentru analiza narațiunii, această relație de circumscriere este crucială. În arta vizuală, aceeași distincție între focalizatorul intern și extern este valabilă, dar nu întotdeauna ușor de reliefat. De exemplu, gestul de a arăta din tabloul lui Aptekar Am șase ani poate fi considerat gestul de focalizare al
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
albanezi: substrat: traco-iliric; pătura: traco-ilirică. Dar cari sunt acele proprietăți cari dovedesc un substrat și etnic lingvistic comun? 1) Formațiunea caracteristică a viitorului cu un verbum volendi (vouloir, wollen), comună limbilor albaneză, română, neogreacă, bulgară și sârbă. 2) Lipsa și circumscrierea infinitivului în limbile albaneză, bulgară, neogrecească, ba uneori în cea română și cea sârbă chiar. 99 {EminescuOpXV 100} 3) Însemnarea genitivului și a dativului cu aceeași formă (în limbile albaneză, română și bulgară). 4) Așezarea articolului după, nume, unde ține
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
câlțos a se gudura gudurătură alivenci azimă (pînea dospită) a aiuri aiurea pască cozonac boabă *** acru a se acri acrișor a bolborosi bolboros clei a încleia beseclea chesea *** tablă gunoi glicor * (la ochi) 110 {EminescuOpXV 111} 2261 șoim, cal roib Circumscriere - parafrază 2262 flori albe de cireș - - perseci, meri bob mirosul pelinului liliac - gutăi frunzele de prun coada șoarecelui caise Umbra nucilor văduvă-i lumea de Dumnezeu zodii alți oameni, buni oameni 2265 Lene cu trebi 2269 Roman Priveliște politicească Astrologie
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cursa electorală din 2009. Majoritatea analiștilor și specialiștilor au făcut considerații tangențiale sau cantonate în folosirea unei anumite forme de new media și, de obicei, doar până în 2008. Toate raportările referitoare la campania electorală prezidențială din 2009 se fac prin circumscrierea în jaloanele tradiționale ale competiției electorale, neexistând nicio analiză a confruntării în mediul online și nicio monitorizare a evoluției online a candidaților prezidențiali din 2009. S-au făcut cunoscute scurte și fragmentare informații cantitative privind vizibilitatea online a câte unui
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
divinul de necuprins. Numai în acest interval, just evaluată, ea mai poate avea o noimă. III. DESPRE MONOTEISM III.1 Excurs metodologic Utilizarea neadecvată a termenului „monoteism“ - considerații cri tice. Reconfigurarea și redefinirea conceptului în corelație cu „legătura Unului“. Imposibilitatea circumscrierii Unului unei tradiții reli gioase anume. Elemente de istorie conceptuală. Apro prierea ilegi timă și abuzivă a termenului de către religiile abraha mice (iudaism, creștinism, islam). Propunere de instrumentalizare a termenului „monoteism“. Ilustrări (din alte tradiții decât cele abrahamice). Despre „renunțarea
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
urmează extinderea conceptului, într o manieră creatoare și „ne-idolatră“, păstrând ca descriere esențială și definitorie a conceptului legătura cu Unul, fără instanțierea sau întru(chi) parea Unului, ceea ce ar conduce inevitabil, așa cum s-a întâmplat până acum, la falsa circumscriere a dimensiunii monoteiste unei tradiții religioase anume. încărcătura conceptuală (filozofică și religioasă) a Unului și orizontul de înțelegere și reconfigurare a termenului „monoteism“, în accepțiunea nouă propusă aici, sunt (și se cer a fi) corelative. Această corelație, esențială pentru definirea
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
vedere, de exemplu, programe de licență sau de masterat în studii religioase organizate în mediul universitar laic, neconfesional). Deschiderea spre programe care fac posibil saltul către desprinderea de „disciplinaritate“ și de studiul sistemelor religioase, pentru reformarea sistemului educației în sensul circumscrierii diferitelor discipline (între care se numără și studiile teologice, respectiv studiile religioase, însă alături de celelalte) unui demers comun de înțelegere și problematizare a relației om-principiu (care nu mai constituie o temă subsumată doar studiului religiilor), se regăsește doar în țări
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
politici s-au văzut nevoiți ca, într-un fel sau altul, să revină la calea principală și să înscrie ideologia pe unul dintre cele două trasee amintite. Au făcut-o de multe ori, e adevărat, recurgând la modalități diferite de circumscriere a conceptului, iar de aici a rezultat cum altfel? un pluralism al caracteristicilor proiectate ca aflându-se în relație directă cu ideologia. Îmi propun ca, descriindu-le și încercând explicarea lor, să pot decela un cadru comprehensiv al acelor atribute
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
să fie privită ca un obstacol pentru comportamentul rațional, și pentru comportamentul specific politicii în particular"9. Și chiar dacă abordările ulterioare ale ideologiei au diferit radical mai cu seamă în ceea ce privește semnificația acordată conceptului, cei mai mulți teoreticieni au împărtășit percepția implicată de circumscrierea napoleoniană a acestuia 10. Aceasta nu înseamnă, desigur, că încercările ulterioare de a readuce problema ideologiei într-un context epistemologic au fost lipsite de succes. Ceea ce se poate observa este însă că acest concept păstrează și în prezent o anumită
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a lungul evoluției sale intelectuale. Cu ajutorul unei veritabile "panorame" asupra definițiilor conferite conceptului de ideologie în cea de a doua parte a secolului al XX-lea, John Gerring urmărește să caracterizeze ideologia prin identificarea "traseelor" marcate de gânditorii sociali pentru circumscrierea acestuia. Cronologic, pot fi astfel identificate cele mai importante exerciții intelectuale de delimitare conceptuală a ideologiei, așa cum rezultă din tabelul de mai jos: Tabelul 1. "Panorama" definițiilor contemporane ale ideologiei "O organizare a opiniilor, atitudinilor și valorilor o modalitate de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
apar în chiar procesul de constituire a socialului 211, sub forma unor semnificații care sunt localizate în imaginar sau în mentalul colectiv al unei comunități. Funcțiile pe care le îndeplinesc aceste semnificații sau înțelesuri localizate la nivelul imaginarului debutează prin circumscrierea identității grupului sau a colectivității, prin anunțarea existenței acesteia, urmată de definirea și dezvoltarea unei imagini, a unei reprezentări cu privire la lumea naturală, la universul înconjurător, pe care astfel îl ordonează. Pentru filosofii și teoreticienii sociali înscriși în tradiția obiectivistă, pare
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
o metodologie de tip hermeneutic. Înainte de a o prezenta, amintesc aici o subliniere importantă pe care teoreticianul american o face, și anume aceea că nu toate formele simbolice au o încărcătură ideologică, ci numai în măsura în care semnificațiile lor sunt utilizate pentru circumscrierea unor relații de putere într-o societate dată. Ca atare, acest model de analiză a ideologiei implică o interpretare a formelor simbolice vehiculate în societatea modernă prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă, creându-se astfel ceea ce Thompson numește "cadrul metodologic
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
științei precum Kuhn sau Feyerabend au restrâns considerabil pretențiile de universalitate specifice acestora. Nu mai puțin, așa cum am văzut, gânditori contemporani, precum Richard Rorty, propun renunțarea la ideea unei obiectivități universale și înlocuirea acesteia cu o "solidaritate" pragmatică a cărei circumscriere se realizează în funcție de anumite contexte socio-istorice. Și în cadrul teoriei sociale, teze precum cele ale lui Baudrillard (referitoare la finalitatea social-lului, așa cum a fost acesta conceput de modernitate), ale lui Lyotard (cu privire la disoluția "metanarațiunilor" legitimatoare ale modernității) ori ale lui Jameson
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
evidentă, pentru Fuller, în domeniul delimitat de modernitate ca aparținând științelor sociale, un domeniu în care s-a produs o "derutantă căutare a științei", aceasta din urmă fiind asociată, mai ales, cu fizica (și e suficient să ne reamintim, aici, circumscrierea sociologiei, de către Comte, ca "fizică socială"). O asemenea "căutare a științei" în sfera cunoașterii sociale a vizat, practic, mai cu seamă în modernitate, aproprierea de către aceasta din urmă a autorității epistemice deținute de științele naturii. Dar o astfel de "cale
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]