263 matches
-
veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice". Textul constituțional îl îndreptățește pe Președinte să utilizeze mijloace constituționale pentru a se asigura respectarea Constituției și o bună funcționare a autorităților publice. De aceea constituantul a înțeles să circumstanțieze modalitatea de înfăptuire a rolului Președintelui, precizând că " În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate". Așa fiind, rămâne de analizat dacă Președintele realizează medierea prin intermediul Curții Constituționale. De asemenea, se susține
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative), se apreciază că "din modalitatea intervenției Curții Constituționale - decizii interpretative - rezultă că doar în situațiile circumstanțiate de Curte dispozițiile sunt neconstituționale, pe cale de consecință, în principiu, instanțele judecătorești au competența de a primi și soluționa cereri pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun." În fine
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
că, întrucât autorul sesizării își legitimează cererea pe dispozițiile art. 80 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora "Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice", se impune a evidenția că legiuitorul constituant a înțeles să circumstanțieze modalitatea de înfăptuire a rolului Președintelui, prevăzând că, " În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate". Or, în cauza de față, Președintele nu a efectuat nicio mediere prealabilă între părțile pretinse a
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
O reglementare din aceeași materie și de același nivel poate fi cuprinsă într-un alt act normativ, dacă are caracter special față de actul ce cuprinde reglementarea generală în materie. ... (2) Caracterul special al unei reglementări se determina în funcție de obiectul acesteia, circumstanțiat la anumite categorii de situații, si de specificul soluțiilor legislative pe care le instituie. ... (3) Reglementarea este derogatorie dacă soluțiile legislative referitoare la o situație anume determinată cuprind norme diferite în raport cu reglementarea-cadru în materie, aceasta din urmă păstrându-și caracterul
LEGE nr. 24 din 27 martie 2000 (**republicată**)(*actualizată*) privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212139_a_213468]
-
cererea unor persoane care nu fac parte din asociație și pierderea dreptului de proprietate al asociaților asupra bunurilor entității cu încălcarea normelor constituționale invocate. Tribunalul Vrancea - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate nu circumstanțiază titularii acțiunii prin care se solicită dizolvarea unei asociații, iar pe de altă parte, prin aplicarea lor se încalcă normele constituționale privind garantarea dreptului de proprietate. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a
DECIZIE nr. 354 din 17 martie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 56 alin. (1) şi art. 60 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212563_a_213892]
-
se justifică în mod rațional și obiectiv. Or, Legea nr. 78/2000 constituie o reglementare specială, derogatorie de la dreptul comun, care instituie măsuri de prevenire, descoperire și sancționare a faptelor de corupție și se aplică unei categorii de persoane clar circumstanțiate de legiuitor încă din primul articol al legii. Statutul juridic diferit al acestor persoane, din perspectiva scopului urmărit de legiuitor prin dispozițiile Legii nr. 78/2000 , justifică stabilirea unui tratament juridic diferit, cum este și incriminarea mai severă a infracțiunilor
DECIZIE nr. 1.441 din 4 noiembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228819_a_230148]
-
se justifică în mod rațional și obiectiv. Or, Legea nr. 78/2000 constituie o reglementare specială, derogatorie de la dreptul comun, care instituie măsuri de prevenire, descoperire și sancționare a faptelor de corupție și se aplică unei categorii de persoane clar circumstanțiate de legiuitor încă din primul articol al legii. Statutul juridic diferit al acestor persoane, din perspectiva scopului urmărit de legiuitor prin dispozițiile Legii nr. 78/2000 , justifică stabilirea unui tratament juridic diferit, cum este și incriminarea mai severă a infracțiunilor
DECIZIE nr. 1.457 din 4 noiembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 7 alin. (1) şi art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228831_a_230160]
-
esențial în facilitarea liberei circulații a mărfurilor, în stimularea inițiativei participanților la activitatea de comerț, realizând și funcția de garanție a unei economii de piață". În Hotărârea preliminară pronunțată în Cauza Ioan Tatu împotriva României din 7 aprilie 2011 se circumstanțiază considerentele exprimate prin Decizia Curții Constituționale nr. 230 din 14 martie 2007, anterior menționată, cu referire la obligația statului de a susține o politică concurențială corectă în ceea ce privește facilitarea liberei circulații a mărfurilor. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.
DECIZIE nr. 668 din 18 mai 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, ale anexelor nr. 1-4 la această ordonanţă de urgenţă, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 , în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233612_a_234941]
-
O reglementare din aceeași materie și de același nivel poate fi cuprinsă într-un alt act normativ, dacă are caracter special față de actul ce cuprinde reglementarea generală în materie. ... (2) Caracterul special al unei reglementări se determină în funcție de obiectul acesteia, circumstanțiat la anumite categorii de situații, și de specificul soluțiilor legislative pe care le instituie. ... (3) Reglementarea este derogatorie dacă soluțiile legislative referitoare la o situație anume determinată cuprind norme diferite în raport cu reglementarea-cadru în materie, aceasta din urmă păstrându-și caracterul
LEGE nr. 24 din 27 martie 2000 (**republicată**)(*actualizată*) privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230548_a_231877]
-
pentru alegerea președintelui Senatului. Sub aspectul competenței de a soluționa prezenta sesizare, Curtea reține considerentele Deciziei nr. 53 din 25 ianuarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, prin care și-a circumstanțiat competența de control al constituționalității hotărârilor Plenului Camerei Deputaților, hotărârilor Plenului Senatului și hotărârilor Plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, instituită urmare modificării și completării art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, considerente
DECIZIE nr. 1.631 din 20 decembrie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 54 din 28 noiembrie 2011 pentru alegerea preşedintelui Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238554_a_239883]
-
domnului senator Mircea-Dan Geoană. Sub aspectul competenței de a soluționa prezenta sesizare, Curtea reține considerentele Deciziei nr. 53 din 25 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, prin care și-a circumstanțiat competența de control al constituționalității hotărârilor Plenului Camerei Deputaților, hotărârilor Plenului Senatului și hotărârilor Plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, instituită ca urmare a modificării și completării art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții
DECIZIE nr. 1.630 din 20 decembrie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 53 din 23 noiembrie 2011 privind constatarea încetării de drept a statutului de membru al Biroului permanent şi preşedinte al Senatului a domnului senator Mircea-Dan Geoană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238553_a_239882]
-
a dispus cu privire la neconcordanța dispozițiilor art. 71 și art. 64 din Codul penal cu principiile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în varianta existentă anterior modificării textelor prin Legea nr. 278/2006 (aceasta din urmă lege a circumstanțiat criteriile în care se poate dispune cu privire la pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor părintești). Prin urmare, nici această problemă nu are incidență în cauza de față în care nu s-a dispus o astfel de pedeapsă. În plus, ca urmare a
DECIZIE nr. 1.511 din 15 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 şi 71 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237599_a_238928]
-
prevăzute de lege, precum și dovada că persoana fizică care conduce tranzacția reprezintă legal persoana juridică. ... (3) Persoanele prevăzute la art. 8 din Legea nr. 656/2002 vor aplica toate măsurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-d), putând să le circumstanțieze pe bază de risc, în funcție de tipul de client, de relația de afaceri, de produs sau tranzacție, caz în care trebuie să poată demonstra autorităților sau structurilor prevăzute la art. 17 din Legea nr. 656/2002 că măsurile de cunoaștere a
REGULAMENT din 4 iunie 2008 (*actualizat*) de aplicare a prevederilor Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236604_a_237933]
-
aceasta să fie unică pentru toate produsele financiare destinate persoanelor fizice ale operatorului economic respectiv" îndepărtează posibilitatea de diversificare a dobânzii de referință în funcție nu doar de valuta în care se acordă creditul, ci și de alte elemente care circumstanțiază tipurile de produse de creditare. De asemenea, consideră că sunt înfrânte și prevederile constituționale ale art. 45, 135 și 53, deoarece "nu se ține seama de circumstanțe, factori economici financiari specifici fiecărui credit în parte, fiecărui tip de consumator persoană
DECIZIE nr. 1.583 din 13 decembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9^3 alin. (1) lit. g) pct. 2 şi 3 şi art. 50 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238086_a_239415]
-
rigorile decurgând din imperativul respectării configurației politice la alcătuirea Biroului permanent și a comisiilor parlamentare. De altfel, Curtea constată că art. 23 din Regulament păstrează obligația menținerii numărului de locuri din Biroul permanent, în scopul stabilirii unor reguli care să circumstanțieze fenomenul migrației parlamentare, configurația politică rămânând în continuare, în concordanță cu dispozițiile constituționale, cadrul negocierii, respectiv al renegocierii. Se constată în acest sens că același text din Regulamentul Camerei Deputaților, referindu-se la numărul de locuri din Biroul permanent care
DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228300_a_229629]
-
rigorile decurgând din imperativul respectării configurației politice la alcătuirea Biroului permanent și a comisiilor parlamentare. De altfel, se constată că art. 23 din Regulament păstrează obligația menținerii numărului de locuri din Biroul permanent, în scopul stabilirii unor reguli care să circumstanțieze fenomenul migrației parlamentare, configurația politică rămânând, în continuare, în concordanță cu dispozițiile constituționale, cadrul negocierii, respectiv al renegocierii. Se constată în acest sens că același text din Regulamentul Camerei Deputaților, referindu-se la numărul de locuri din Biroul permanent care
DECIZIE nr. 1.611 din 15 decembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12 alin. (4) şi (5), art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228334_a_229663]
-
se justifică în mod rațional și obiectiv. Or, Legea nr. 78/2000 constituie o reglementare specială, derogatorie de la dreptul comun, care instituie măsuri de prevenire, descoperire și sancționare a faptelor de corupție și se aplică unei categorii de persoane clar circumstanțiate de legiuitor încă din primul articol al legii. Statutul juridic diferit al acestor persoane, din perspectiva scopului urmărit de legiuitor prin dispozițiile Legii nr. 78/2000 , justifică stabilirea unui tratament juridic diferit. Astfel fiind, și întrucât dispozițiile legii criticate se
DECIZIE nr. 1.127 din 13 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, în ansamblul său, precum şi, în mod special, ale art. 1 şi art. 6 din aceasta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236574_a_237903]
-
la orice fel de date cu caracter personal deținute/create/accesate de personalul din structura/unitatea respectivă. În aceste situații, se pun la dispoziția programatorilor/personalului de întreținere numai date anonime. ... (3) Pentru cazuri excepționale, numai pe durata intervenției și circumstanțiat limitativ la datele strict necesare, persoanele care asigură suportul tehnic pot avea acces la datele cu caracter personal numai în prezența unui utilizator desemnat de operator. În această situație, răspunderea pentru păstrarea confidențialității datelor aparține persoanelor în cauză, sens în
INSTRUCŢIUNI nr. 27 din 3 februarie 2010 privind măsurile de natură organizatorică şi tehnică pentru asigurarea securităţii prelucrărilor de date cu caracter personal efectuate de către structurile/unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219893_a_221222]
-
2 din Legea nr. 78/2000 față de dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție referitoare la egalitatea în drepturi, întrucât legiferează o circumstanță agravantă pentru infracțiunile de abuz în serviciu reglementate de Codul penal, cu consecința majorării pedepsei aplicabile subiectului circumstanțiat la art. 1 din lege, ceea ce a dus la confuzii în practica instanțelor de judecată; - neconstituționalitatea art. 16 din Legea nr. 78/2000 în raport cu dispozițiile constituționale ale art. 15 alin. (2) privind aplicarea legii penale mai favorabile, ale art. 16
DECIZIE nr. 1.137 din 23 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie şi ale art. 1, art. 13^2, art. 16, art. 29 alin. (1) şi art. 33 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227101_a_228430]
-
înlăturare a vulnerabilităților și a riscurilor care determină personalul Ministerului Administrației și Internelor să comită fapte de corupție, constând în crearea de situații virtuale, similare celor cu care se confruntă personalul în exercitarea atribuțiilor de serviciu, materializate prin operațiuni disimilate, circumstanțiate de comportamentul acestuia, în vederea stabilirii reacției și conduitei adoptate. ... (3) În situația în care, cu ocazia testării integrității profesionale, se constată comiterea unor fapte de natură penală, Direcția Generală Anticorupție sesizează organul de urmărire penală competent, potrivit legii. ... (4) În
LEGE nr. 38 din 28 martie 2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2009 pentru modificarea art. 13 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi pentru reorganizarea unor unităţi din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230816_a_232145]
-
înlăturare a vulnerabilităților și a riscurilor care determină personalul Ministerului Administrației și Internelor să comită fapte de corupție, constând în crearea de situații virtuale, similare celor cu care se confruntă personalul în exercitarea atribuțiilor de serviciu, materializate prin operațiuni disimilate, circumstanțiate de comportamentul acestuia, în vederea stabilirii reacției și conduitei adoptate. ... (3) În situația în care, cu ocazia testării integrității profesionale, se constată comiterea unor fapte de natură penală, Direcția Generală Anticorupție sesizează organul de urmărire penală competent, potrivit legii. ... (4) În
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 30 din 25 aprilie 2007 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230925_a_232254]
-
se reglementează [...] s1) răspunderea judecătorilor și procurorilor", iar la art. 124 se propune introducerea alin. (4), potrivit căruia "Răspunderea judecătorilor și procurorilor se reglementează prin lege organică." Se constată că modificarea propusă, eliminând sintagmele "rea-credință" și, respectiv "gravă neglijență", care circumstanțiază răspunderea magistraților, pune în acord cele două teze ale aceluiași alineat al art. 52, referitoare la răspunderea statului și, respectiv, răspunderea magistraților pentru erorile judiciare săvârșite, urmând ca, în ambele cazuri, condițiile răspunderii să fie stabilite prin lege. Modificarea realizează
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]
-
înlăturare a vulnerabilităților și a riscurilor care determină personalul Ministerului Administrației și Internelor să comită fapte de corupție, constând în crearea de situații virtuale, similare celor cu care se confruntă personalul în exercitarea atribuțiilor de serviciu, materializate prin operațiuni disimilate, circumstanțiate de comportamentul acestuia, în vederea stabilirii reacției și conduitei adoptate. ... (3) În situația în care, cu ocazia testării integrității profesionale, se constată comiterea unor fapte de natură penală, Direcția Generală Anticorupție sesizează organul de urmărire penală competent, potrivit legii. ... (4) În
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 30 din 25 aprilie 2007 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241714_a_243043]
-
înlăturare a vulnerabilităților și a riscurilor care determină personalul Ministerului Administrației și Internelor să comită fapte de corupție, constând în crearea de situații virtuale, similare celor cu care se confruntă personalul în exercitarea atribuțiilor de serviciu, materializate prin operațiuni disimilate, circumstanțiate de comportamentul acestuia, în vederea stabilirii reacției și conduitei adoptate. ... (3) În situația în care, cu ocazia testării integrității profesionale, se constată comiterea unor fapte de natură penală, Direcția Generală Anticorupție sesizează organul de urmărire penală competent, potrivit legii. ... (4) În
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 30 din 25 aprilie 2007 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241715_a_243044]
-
se justifică în mod rațional și obiectiv. Or, Legea nr. 78/2000 constituie o reglementare specială, derogatorie de la dreptul comun, care instituie măsuri de prevenire, descoperire și sancționare a faptelor de corupție și se aplică unei categorii de persoane clar circumstanțiate de legiuitor încă din primul articol al legii. Statutul juridic diferit al acestor persoane, din perspectiva scopului urmărit de legiuitor prin dispozițiile Legii nr. 78/2000 , justifică stabilirea unui tratament juridic diferit. Astfel fiind, și întrucât dispozițiile legii criticate se
DECIZIE nr. 361 din 24 aprilie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, în ansamblul său, precum şi, în mod special, a dispoziţiilor art. 1, 6 şi 7 din aceasta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242132_a_243461]