2,849 matches
-
teamă.Unde o fi Ionucu? Ionucu nu era prea departe, stătea ascuns bine, Îi auzea pe copii cum Îl strigă, râdea pe nfundate de farsa ce le-o făcea.Stătea ascuns și mânca cireșe (avea acasă un cireș care făcea cireșe zemoase și dulci) și nici nu se gândea să lase câteva și pentru tovarășii lui.Nici n-avea de gând să le răspundă. Copiii erau Îngrijorați. Unul mai mic Începu să plângă. Dacă a pățit ceva Ionucu? S-o fi
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Încolo și Încoace, strigând ”cu cu”,”cu-cu” de parcă ar vrea să spună „Stati putin! Eu sunt Ionucu! Ascultați-mă!”. De parcă și-ar primi o pedeapsă, cucul trăiește mereu singur.Și pedeapsa și-o merită căci și acum mănâncă singur cireșe, pânăa ce răgușește.Nici sânzâienele nu-l bagă În seamă. Văzând una ca asta, cucul nu mai cântă, ci pleacă spre alte țări mai calde, unde poate va găsi pe cineva săl strige pe nume. FLORILE DE SÂNZÂIENE Tânărul Ioan
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
creștea, cu atât se făcea și mai frumos: era acum un tânăr cu părul negru ca pana corbului cu reflexii albastrii, avea ochii mari cu gene lungi și dese, obrazul Îi era alb ca spuma laptelui, iar buzele roșii ca cireșele de mai. Era Înalt și bine legat, cu mersul legănat. Mâinile-i aveau degetele lungi, iar pielea Îi era catifelata. Pe la balurile pe unde mergea, domnițele, prințesele, fetele de Împărați erau topite după el. Însă Păun doar se juca cu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
desprinde și pornește prin orașul multicolor o femeie în roșu din cap pînă-n picioare, o măcelărie-antrepriză de pompe funebre, în care un radio ciudat fabrică uneori mezeluri și alteori obiecte greșite, fără nici un rost: "blană de vulpe din cozi de cireșe pentru infuzie"; "mașină de scris din cașcaval" (p. 113). Cîtă înspăimîntătoare inutilitate - nu e lumea lui Orwell aceea în care nimic nu mai servește la nimic, în afara unui țel suprem, și-n care nimeni nu mai e la locul lui
Viața în sepia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7212_a_8537]
-
cum dracu să nu câștig niciodată? Măcar să iasă popa o dată! Ori asul! (că-i schimbam). Ori o combinație cât de simplă. Nu mi s-a mai întâmplat! La Sinaia, chiar și în zilele cele mai proaste, tot ieșeau măcar "două cireșe" și aveam dreptul la încă două apăsări (acolo era de fapt o manetă) suplimentare. - Trebuia să te oprești, zice Ivă sfătos. Era stricată mașina. - Cum să mă opresc, după ce băgasem o sută de șilingi, răspund eu prompt. Și aici vroiam
Imposibila întoarcere (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8862_a_10187]
-
fi trăit perioade din viața lor. Nu sînt prea multe asemenea case pentru că scriitorul român a fost dintotdeauna ceea ce G. Ibrăileanu numea proletar intelectual, n-a fost meșter la dat "tunuri", cînd a încercat să facă afaceri (cum Arghezi cu cireșe și vișine, sau Rebreanu cu cartofi și Ion Creangă cu tutun), a dat repede faliment, l-a mai salvat, uneori, cîte o căsătorie "cu zestre"; cel mai adesea, a fost un "chiriaș grăbit", cum zicea G. Topîrceanu, luînd în chirie
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
ticăloșit", care i-a asigurat României imaginea de cea mai coruptă țară a Europei, iar românilor renumele de hoți, mincinoși, leneși etc. Consecința funcționării "sistemului" a fost apariția, în toate sectoarele vieții sociale, a unor "dinastii", deloc meritocratice, deloc creatoare. Cireașa de pe tortul social a fost formarea unei clase politice imobile, cu caracter de castă, susceptibilă de înnoire doar pe căi naturale. Acestui "sistem" i-a declarat război președintele Traian Băsescu. D-l Băsescu a fost primul politician care a înțeles
2007-anul opțiunii by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8926_a_10251]
-
Subscriu, din poignet și din sprânceana ridicată, pasajului final: "Nici o rudă, vagaboandă sau miliardară, nu poate concura, însă, cu editura Om sărac, om bogat, unde se publică lucrări științifice despre rezolvarea, în cel puțin două sute de episoade, a ecuațiilor diferențiale. Cireașa de pe tortul familiei rămâne, totuși, pentru mine, editura Amurg sentimental. Pot să stau, ore în șir, să-mi imaginez coada de trecute vieți de doamne și domnițe care așteaptă, cuminți, în fața porții, cu manuscrisele în sacoșă și cu lacrimile în
Prin vulturi vântul viu vuia... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9988_a_11313]
-
CE-CI/ Ț - găsește intrusul! 1. Ascultă cu atenție cele trei cuvinte. Două din ele conțin sunetul Ț, iar unul nu. El este „intrusul”. Găsește acest cuvânt! Țară, cer, țeapă Circ, țarc, țeavă Cuțit, puțin, vecin Început, înțepat, încrețit Țipete, cireșe, rotițe Vacanțe, fustițe, măceșe 2. Ascultă cu atenție cele trei cuvinte. Două din ele conțin sunetul CE, iar unul nu. El este „intrusul”. Găsește acest cuvânt! Ceapă, țeavă, cercel Rece, zece, țese Înțepat, purcel, ghiocel Pace, rațe, voce Ceară, ocean
Fişe de lucru din cabinetul de logopedie by Alina Biolan () [Corola-publishinghouse/Administrative/1145_a_2052]
-
apară pe frunzele abia mijite. Apoi căutau fel de fel de insecte, care ar fi îmbolnăvit copacii și ar fi îngreunat rodirea timpurie. Acum stau mulțumiți și privesc cum livada înflorită mai ieri, azi își pârguiește poamele la soare. Ici-colo cireșele zâmbesc printre ramurile mulțumite de greutatea lor. Dar ce-i asta? În vârful cireșilor au apărut niște arătări cu haine și căciuli, cu rochii și batice asemănătoare gospodarului și gospodinei care au îngrijit până acum livada. La început graurii s-
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
au zburat mai departe. Mai ales dacă bătea vântul se auzea un zgomot sinistru provocat de mișcarea sacilor de plastic așezați pe vârfurile cireșilor. Acum graurii au înțeles: bunicul voia să-i sperie! Nu-i lăsa să mănânce și ei cireșele coapte care le făceau cu mâna și le mutau ciocul din loc cu mirosul lor de fructe parfumate. Deci așa îi răsplătea! Dragii mei, vorbi bunicul în limba păsărească. Vă mulțumesc pentru ajutorul dat, dar lasați mă pe mine mai
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
făceau cu mâna și le mutau ciocul din loc cu mirosul lor de fructe parfumate. Deci așa îi răsplătea! Dragii mei, vorbi bunicul în limba păsărească. Vă mulțumesc pentru ajutorul dat, dar lasați mă pe mine mai întâi să culeg cireșele, apoi vă las și vouă hrană. Voi tăbărâți ca lăcustele în stol și-mi luați toate roadele! Și graurii au înțeles spusele bunicului și au venit mai târziu la ospățul mult așteptat. CIREȘUL Am visat cum astă-noapte Eu mâncam cireșe
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
cireșele, apoi vă las și vouă hrană. Voi tăbărâți ca lăcustele în stol și-mi luați toate roadele! Și graurii au înțeles spusele bunicului și au venit mai târziu la ospățul mult așteptat. CIREȘUL Am visat cum astă-noapte Eu mâncam cireșe coapte! Și când s-a făcut lumină, Bunul, iute, din grădină, Mi-a adus un coș întreg! Voiam eu să le culeg! Pe furiș deci m-am urcat În cireșul încărcat. Și gustând din rodul care Stătea-mbujorat la soare, Cea
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
în fântână. Bineînțeles că erau scandaluri nemaipomenite când eram găsită iar cu capul la fântână. Dar era o lume altfel. La cinci după masă, bunica venea și ne scula din somn cu tablaua cu chiselele de dulceață. Nu numai din cireșe albe, care era cea mai importantă. Așa spunea bunica: când ai cel mai important oaspete, îl tratezi cu cireșe albe. Dulceață de cireșe amare, mai pui, dar pe cea de cireșe albe o pui la loc de cinste. Și ea
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
altfel. La cinci după masă, bunica venea și ne scula din somn cu tablaua cu chiselele de dulceață. Nu numai din cireșe albe, care era cea mai importantă. Așa spunea bunica: când ai cel mai important oaspete, îl tratezi cu cireșe albe. Dulceață de cireșe amare, mai pui, dar pe cea de cireșe albe o pui la loc de cinste. Și ea, bunica, făcea dulcețuri de coarne, de coacăze, ce astăzi nu se mai fac. Erau niște lucruri minunate. Și bucătăria
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
masă, bunica venea și ne scula din somn cu tablaua cu chiselele de dulceață. Nu numai din cireșe albe, care era cea mai importantă. Așa spunea bunica: când ai cel mai important oaspete, îl tratezi cu cireșe albe. Dulceață de cireșe amare, mai pui, dar pe cea de cireșe albe o pui la loc de cinste. Și ea, bunica, făcea dulcețuri de coarne, de coacăze, ce astăzi nu se mai fac. Erau niște lucruri minunate. Și bucătăria... Îmi plăcea bucătăria bunicii
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
cu tablaua cu chiselele de dulceață. Nu numai din cireșe albe, care era cea mai importantă. Așa spunea bunica: când ai cel mai important oaspete, îl tratezi cu cireșe albe. Dulceață de cireșe amare, mai pui, dar pe cea de cireșe albe o pui la loc de cinste. Și ea, bunica, făcea dulcețuri de coarne, de coacăze, ce astăzi nu se mai fac. Erau niște lucruri minunate. Și bucătăria... Îmi plăcea bucătăria bunicii, era nemaipomenită. Nimeni nu mai gătește cum gătea
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
planului de cultură, au obligația să cultive cartofi. B. Fructe. Deținătorii de pomi și livezi vor contracta și preda, pentru fiecare pom roditor, următoarele cantități de fructe: - mere, pere și piersici 10 kg - căise și prune 7 kg - vișine și cireșe 5 kg Pomii din curți, în cadrul suprafețelor legal stabilite, nu intră în calculul obligațiilor de contractare și predare. Unitățile de contractare și achiziții sînt obligate să preia și întreaga cantitate de fructe obținută de la arbuștii fructiferi (coacăze, afine, zmeura și
DECRET nr. 370 din 7 decembrie 1988 privind îmbunătăţirea organizării activităţii de contractare şi achizitionare a legumelor şi fructelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106737_a_108066]
-
dar atâtea preziceri ne oboseau. Comunicarea cu viitorul era blocată. Nu mai vor-besc de cea cu lumea de dincolo. Începutul acestui fenomen de clarviziune colectivă nu ne-a trezit suspi-ci-uni. Atunci când, în piața publică, trei astrologi au strigat în cor: "Cireșele nu vor mai avea cozi când popoarele vor înceta să se ucidă pentru cozi de cireșe", ne-am lăsat treburile baltă, am mâncat toate cireșele din țară și am în-gropat cozile. Ne-am ales cu o pântecăraie la scară națională
Cuvântul din cuvinte by Monica Lovinescu () [Corola-journal/Journalistic/9405_a_10730]
-
lumea de dincolo. Începutul acestui fenomen de clarviziune colectivă nu ne-a trezit suspi-ci-uni. Atunci când, în piața publică, trei astrologi au strigat în cor: "Cireșele nu vor mai avea cozi când popoarele vor înceta să se ucidă pentru cozi de cireșe", ne-am lăsat treburile baltă, am mâncat toate cireșele din țară și am în-gropat cozile. Ne-am ales cu o pântecăraie la scară națională, dar luptele fratricide n-au încetat. Iar atunci, cu credința noastră secătuită, cum era să-l
Cuvântul din cuvinte by Monica Lovinescu () [Corola-journal/Journalistic/9405_a_10730]
-
nu ne-a trezit suspi-ci-uni. Atunci când, în piața publică, trei astrologi au strigat în cor: "Cireșele nu vor mai avea cozi când popoarele vor înceta să se ucidă pentru cozi de cireșe", ne-am lăsat treburile baltă, am mâncat toate cireșele din țară și am în-gropat cozile. Ne-am ales cu o pântecăraie la scară națională, dar luptele fratricide n-au încetat. Iar atunci, cu credința noastră secătuită, cum era să-l credem pe el, un ins pierdut în mulți-mea
Cuvântul din cuvinte by Monica Lovinescu () [Corola-journal/Journalistic/9405_a_10730]
-
cu truda de a-l reconstrui. Dar oracolul cu numele moderate, vi-l amintiți, onorați bătrâni și vecini? Când somnam-bu-lul și cabalistul și-au clamat sentința: "Suprimați toate numele moderate", am crezut că va fi ușor. Mai rapid decât înghițirea cireșelor. Mai suportabil decât apa. Sau decât focul. Fără prea multă chibzuință, am hotărât de comun acord să le urmăm recomandarea. Câteva botezuri, pe ici, pe colo, aveau să fie suficiente, credeam noi. Ne-am înșelat. Amarnic. Bon, Ledoux, Gentil - pe
Cuvântul din cuvinte by Monica Lovinescu () [Corola-journal/Journalistic/9405_a_10730]
-
unul și care altul, am scăpat de probleme. Dar încă se făceau simțite urmările altor profeții. Apa trecea prin digurile ridicate cu atâta tru-dă și părea chiar mai udă decât înainte, incendiul izbuc-nea din nou, pe neașteptate, iar cozile de cireșe îngropate se prindeau, deveneau cireși plini de cozi, fără fructe, care provocau aceeași dorință de răzbunare. Și așa mai departe. În aceste condiții, cine să-l fi luat în serios pe boschetarul miracolului, cu ginandrele lui? Totuși ginandrele au venit
Cuvântul din cuvinte by Monica Lovinescu () [Corola-journal/Journalistic/9405_a_10730]
-
ramuri. La prânz soarele este fierbinte și usucă pământul. De multe ori este secetă, alteori sunt ploi torențiale cu trăsnete și potop de apă. Zilele sunt mai lungi, iar nopțile sunt luminate de milioane de stele. În grădini se coc cireșele, caisele și piersicile; în păduri apar fragii și murele. Lanurile de grâu, galben-aurii, se înconvoaie sub greutatea spicelor. Pe câmp oamenii cosesc fânul, îl strâng cu greblele și îl adună în căpițe. Vara este anotimpul vacanței. Școlarii merg în excursii
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
să ne ajute cumva, să începem bine expediția. Așa că am pornit în expediție. Primele au venit Ghidușa și Portocala, iar pe Hamsteri i-am așteptat la marginea de lângă crângul cu plopi. Au apărut amândoi, mâncând dude și porumbe sălbatice, sau cireșe culese de cine știe unde. Bineînțeles că aveau harta la ei, și surâdeau amândoi odată, foarte încântați de expediție. Hamsterul Ciufulit, cel mai potolit dintre ei doi, a despăturit harta și a întins-o în lumina colorată a dimineții. În crângul cu
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]