829 matches
-
și-urechile îi erau grele, surde. Urizen crescu-n cîmpiile lui Beula. Mulți fii Și multe fiice înflorit-au în jurul Cortului cel sfînt al Omului Pîn' ce uitắ de Veșnicie, în dulcea-i bucurie desfătîndu-se Cu-a să familie, printre cirezile și turmele, corturile și pajiștile sale. 255 Însă Luváh pe-ascuns vorbi cu Urizen în noapte-ntunecoasă Pe tata să-l încătușeze, pe frați să-i înrobească. El nu știa nimic De dulcea Veșnicie; sîngele curse-n jurul cortului cel
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Paianjenul, si Liliacul țîșnesc din țină întărită, strigînd Unul la altul: "Ce sîntem, și bucuria și-ncîntarea noastră de unde este? 610 Iată, micuțul mușchi începe să rasară, si buruiana cea plăpînda Se furișează-n jurul tainicului nostru cuib". Turme luminează Munții, Cirezi se-ngrămădesc pe Vale, jivine umplu codrii. Bucurie străbătu-n fior prin toate chipurile Furioase-ale lui Tharmas luînd chip de om. El cu blîndețe-o-Îmbrățișă pe cea pe care-o caută; prin ceruri o șui, 615 Sunînd din trîmbița-i ca să deștepte
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în dulcele-mi ținut natal? Cum de-am ajuns aici? Îmi pare că-s așa precum eram în tinerețe Cînd într-a tatălui meu casă eu ședeam și-i auzeam glasul cel vesel. 690 Îmi pare că-i văd turmele, cirezile și mădularele-mi le simt reînnoite, Și Iată Frații mei în corturile lor, și-ai lor micuți în juru-le!" Cîntecul se înalță la sărbătoarea Daurită; Veșnicul Om se-nveseli. Apoi Omul cel Veșnic zis-a: "Luváh, Via e coapta: înalță
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fiii tăi, O Lúvah! cu sine duc familiile Pămîntului. Aud îmblăciul lui Urizen; hambarele-i sînt pline; nici o cămara Nu rămîne, si in Podgorii din belșug mănunchiurile stau sub Strugurii ce cad și-nmiresmați țîșnesc pe vînturi. Sculați Turme și cirezi, si calcați Grînele-n picioare! vitele mele, pașteți 700 Ciorchinii copți! Pastorii strigă după Lúvah, prințul Iubirii. Taurii lui Lúvah să calce Grînele-n picioare și harabaua plină s-o tragă În Hambar în vreme ce copiii-adună Spicele din jurul ușii. Atunci își ridica-vor
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
a fost scrisă atunci când adevăratul Ludovic L. nu împlinise încă nici doi ani! Ce premoniție! (Păcat că nu știm cui îi aparține.) În cauza 18 se afla plângerea numitului Jiji van Kopelen împotriva numitului Doctor Roro von Garbich, în legătură cu dispariția cirezii de vite a reclamantului. 2. Faptele și 3. Dezbaterea: În rechizitorul acuzării, eminentul procuror Doctor Ragnavaldur Sicl a arătat, folosindu-se de numeroase înregistrări atât audio, cât și video, cum a pătruns suspectul Doctor Roro von Garbich, în noaptea de
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
a arătat, folosindu-se de numeroase înregistrări atât audio, cât și video, cum a pătruns suspectul Doctor Roro von Garbich, în noaptea de 11 spre 12 noiembrie, în grajdurile păgubitului Jiji van Kopelen, cum a ieșit de acolo mânând întreaga cireadă și cum a dispărut în întuneric din raza de acțiune a camerelor de supraveghere. O dovadă mai concludentă decât acele înregistrări extrem de fidele ale celei mai moderne tehnici nici nu s-ar fi putut găsi, a concluzionat eminentul procuror Doctor
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
animalelor trecând pe lângă ei. În apărarea suspectului Doctor Roro von Garbich, a pledat maestrul Ludovic L.. Domnia sa a citat pe larg cazuri asemănătoare din numiții autori Seneca, Sfântul Augustin și Borak cel Bătrân. Întrebarea maestrului L.L. "Cum a agonisit reclamantul cireada aceea de vite?" a fost respinsă de către onorabilul judecător Profesor Universitar Emerit Academician Dr. Dr. h. C. Julius Zimberlan, pe motiv că nu ține de cauza în discuție. Întrebarea maestrului L.L. "Cum crede reclamantul că are mai mult drept asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
C. Julius Zimberlan, pe motiv că nu ține de cauza în discuție. Întrebarea maestrului L.L. "Cum pot deosebi cei doi martori care au pretins că au auzit tocmai mugetul vacilor dlui. Jiji van Kopelen trecând pe lângă ei de mugetul vacilor cirezii dlui. Edmond Y. Șuli, mai ales că dânșii se aflau pe câmp preocupați de chestiuni de amor?", precum și întrebarea " Dacă acei doi martori sunt dispuși să jure pe Biblie că au auzit tocmai vitele dlui. Jiji van Kopelen și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
judecător Profesor Universitar Emerit Academician Dr. Dr. H. C. Julius Zimberlan, pe motiv că nu sunt relevante. Drept urmare, maestrul L.L. a recitat fabula " Vaca și cei șapte hoți nocturni" de Borak cel Bătrân. "Da, niciodată să nu întrebi pe un proprietar de cirezi cum a făcut rost de prima vacă!" Fiindcă Președintele Completului l-a admonestat pentru această replică, maestrul L. L. s-a scuzat, pretinzând că "doar a citat din înțelepciunea lui Borak cel Bătrân". Întrebarea: Ar fura cineva o cireadă de
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
de cirezi cum a făcut rost de prima vacă!" Fiindcă Președintele Completului l-a admonestat pentru această replică, maestrul L. L. s-a scuzat, pretinzând că "doar a citat din înțelepciunea lui Borak cel Bătrân". Întrebarea: Ar fura cineva o cireadă de vite, dacă ar avea în propria cireadă suficiente capete?" a fost de asemenea respinsă de către onorabilul judecător Profesor Universitar Emerit Academician Dr. Dr. H. C. Julius Zimberlan, pe motiv că nu este relevantă. 4. Sentința: În urma celor audiate, Completul (format din
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
vacă!" Fiindcă Președintele Completului l-a admonestat pentru această replică, maestrul L. L. s-a scuzat, pretinzând că "doar a citat din înțelepciunea lui Borak cel Bătrân". Întrebarea: Ar fura cineva o cireadă de vite, dacă ar avea în propria cireadă suficiente capete?" a fost de asemenea respinsă de către onorabilul judecător Profesor Universitar Emerit Academician Dr. Dr. H. C. Julius Zimberlan, pe motiv că nu este relevantă. 4. Sentința: În urma celor audiate, Completul (format din etc. etc.) a admis acțiunea dlui. Jiji van
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
etc.) a admis acțiunea dlui. Jiji van Kopelen și l-a condamnat pe numitul Doctor Roro von Garbich la doi ani patru luni și opt zile de închisoare, la plata cheltuielilor de judecată și la înapoiere pe costurile sale a cirezii de vite furate. 5. Urmări: Deci: Numitul Jiji van Kopelen și-a reprimit cireada de vite furate în noaptea de 11 spre 12 noiembrie de către Doctor Roro von Garbich și a fost foarte mulțumit; Eminentul procuror Doctor Ragnavaldur Sicl a
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Doctor Roro von Garbich la doi ani patru luni și opt zile de închisoare, la plata cheltuielilor de judecată și la înapoiere pe costurile sale a cirezii de vite furate. 5. Urmări: Deci: Numitul Jiji van Kopelen și-a reprimit cireada de vite furate în noaptea de 11 spre 12 noiembrie de către Doctor Roro von Garbich și a fost foarte mulțumit; Eminentul procuror Doctor Ragnavaldur Sicl a mai obținut o victorie foarte importantă și a fost foarte mulțumit; Maestrul L.L. și-
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
urmări: Dl. Doctor Roro von Garbich a fost așteptat la ieșirea din pușcărie de o mulțime entuziastă, el dovedind prin propria suferință, prin propriul martiriu, că nimeni, nici măcar dl. Jiji van Kopelen nu are mai mult drept să dețină o cireadă de vite decât Iermolai (prostul satului). Drept urmare, dl. Doctor Roro von Garbich a devenit președintele Partidului Ultrademocrat (PUD) cu care a intrat la Guvernare. Și nu l-a uitat nici pe Iermolai (prostul satului), pe care l-a instalat Primar
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
crescut cu 140% 72 de ore mai târziu. Paradoxul Massai* Alimentația populației Massai este un veritabil paradox. Cei jumătate de milion de membri ai acestui vechi trib seminomad din Africa de Vest străbat savana în căutarea pășunilor pentru turmele de capre și cirezile de vite. Contrar celorlalte populații vecine, populația Massai nu cultivă pământul și nu mănâncă fructe. Atunci, cu ce se hrănesc membrii ei? Ei bine, probabil ați ghicit deja: mai ales cu produse de origine animală. Pe lângă lapte, care este cea
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
greblă, lopată, plugul (aratru) este latin, dar părțile sale componente sunt slave: grindeiul, cobila, cormana, plazul. Alte cuvinte: ogor, brazdă, răzor, pârloagă, toloacă, miriște; munci agricole: a îmblăti, a pologi, snop, căpiță, stog. Păstorit (animale): bivol, bivoliță, ogar, cocoș, gâscă, cireadă, izlaz, dobitoc (animal), stână. Animale sălbatice-moștenirea slavă este bogată: dihor, gușter, cristei, cârtiță, lăstun, lebădă, molie, nevăstuică, paing, rac, sobol, stârc, vrabie, veveriță, zimbru. Pescuitul: caras, crap, lin, morun, mreană, știucă, plătică, cegă, clean, lostriță, păstrăv, undiță, mreje, năvod, izvor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
porci-10% și aceeași situație o întâlnim la Bucov (Prahova). În general, predomină bovinele-cornutele mari (boi și vaci), folosite la muncile agricole, s-au descoperit apoi piese de harnașament: zăbale, pinteni, scări de șa, potcoave. Animalele erau numeroase: herghelii de cai, cirezi de vite, turme de oi (cronicile remarcă bogăția în animale a voievodului Ahtum din Banat (secolul al XI-lea). Animalele crescute în gospodărie erau sursă de hrană și îmbrăcăminte: carnea, laptele, brânza, lâna, pieile. Ocupații conexe agriculturii erau pomicultura, viticultura
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
atins prin succesive renunțări și rarefieri, prin sublimare și purificare, prin anevoioasa descojire a esențelor. Realitatea se spiritualizează și devine „mântuit azur”, eliberându-se de povara timpului (măsurat prin „ceas”); înălțimea „acestei calme creste” e măsurată prin „adâncul” ei; „înecarea cirezilor agreste”, adică îndepărtarea trudnică de teluric, e o condiție sine qua non pentru obținerea unui „joc secund, mai pur”: o lume paradisiacă, de arhetipuri, eternul cer platonician în care sălășluiesc doar ideile lucrurilor. Poetul e catalizatorul acestei uluitoare, unice levitații
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
chenare de lemn lucrate frumos, cu garduri vii pe care se uscau rufele. Femeile tinere duceau cu cobilița găleți pline din care cădeau câteva picături în praful de pe ulița mare. Bărbații încărcau saci grei de grâu într-o căruță. O cireadă se scurgea cu o încetineală leneșă către grajd. Auzeam sunetul înăbușit al tălăngilor, cântecul răgușit al unui cocoș. Mirosul plăcut al unui foc de lemne - mirosul cinei care se apropie - plutea în aer. Căci bunica ne spusese clar într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
un șir de izbe - chiar cuvântul derevnia vine de la derevo - copac, lemn. Confuzia a fost tenace, în ciuda lămuririlor pe care le aduceau după aceea istorisirile Charlottei. La numele de „Neuilly” se ivea numaidecât satul cu casele lui de lemn, cu cireada și cocoșul. Iar când, în vara următoare, Charlotte ne-a vorbit pentru prima dată despre un oarecare Marcel Proust, „apropo, era văzut jucând tenis la Neuilly, pe Bulevardul Bineau”, ni-l imaginam pe acel dandy cu ochi mari, languroși (bunica
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
genunchi, strânsă la brâu, pe cap o broboadă de in sau cânepă, mărgele la gât și flori În cosițe. Ele se Îngrijeau de casă: torceau, țeseau, creșteau copiii. Barbații, când nu erau În război, duceau la pășune hergheliile de cai, cirezile de vite și turmele de oi, semănau grâu pentru negoț și mei pentru hrana lor - străvechea mămăligă. În poienile pădurii creșteau albinele pentru miere, iar cei din munți scoteau aur. Toamna plecau În cărăușie: scoborau la Mare belșugul holdelor, aurul
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
și Crișan. Horea Îndemna oamenii să lupte ca să nu mai existe nobili, iar pământul să-l stăpânească cei ce muncesc. Sub conducerea celor trei viteji, cetele răsculate au ars numeroase castele, au ucis nobili, au Împărțit unele moșii, bucate și cirezi de vite. Înspăimântați, nobilii au cerut ajutor de la Împărat. Acesta a trimis armata, care a Înconjurat Munții Apuseni. Conduși de Horea, Coșca și Crișan, iobagii au hotărât să Înfrunte primejdia. Nobilii Însă au reușit să Înșele din nou, cu promisiuni
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de nutrețuri voluminoase și suplimente moderate de nutreț concentrat. În unitățile care dispun de suprafețe întinse de pajiști permanente, recondiționarea se poate realiza și pe pășune, însă cu mențiunea de a asigura și o cantitate minimă de nutrețuri concentrate. Mărimea cirezilor poate fi de până la 200-250 capete, iar durata recondiționării este de 80100 zile. În toate cazurile se realizează sporuri medii zilnice de 0,5-1,2 kg și un consum specific de 10-20 UN, în funcție de condiția și vârsta animalului în momentul
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
să se umple de trufie și nedreptate, cântărind acest fapt a rânduit drept regi și conducători ai cetăților noastre nu oameni ci - aleși dintr-un neam mai divin și mai nobil - daimoni; tot astfel procedăm și noi în prezent cu cirezile și turmele de animale: nu le rânduim boilor niște boi drept păstori, și nici caprelor niște capre, ci noi le stăpânim, ca unii ce suntem de neam mai bun decât acestea. Tot astfel și zeul, ca un iubitor de oameni
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
curentă În epocă. O exprimă Mircea Iorgulescu Într-un text difuzat (sub pseudonim) de către „Europa Liberă” În 1987: Ni se lasă viața, dar luându-ni-se tot ce Înseamnă viață omenească. Și vom deveni o turmă de animale nevolnice, o cireadă supusă și Înspăimântată 3. În termeni asemănători gândește și Livius Ciocârlie: „Iarna nu suntem oameni, suntem animale de grajd. ș...ț Știm, sau ar trebui să știm că trăim inadmisibil, ca niște oi”4. Degradarea constantă a vieții și scăderea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]