828 matches
-
Cumătru, îl roagă pe umorist să-i publice unul din cântecele sale de folclor. După ce-i publică ‚ „Mierlița’’, „Ce ai tu mierlițo dragă ? Cuculeț dac-oi muri Și-or rămâne puii mei Să îngrijești bine de ei Să învețe să ciripească Aripioare să le crească’’ Iată! Observațiile umoristului: Lăsând de-o parte familiarismul exagerat dintre păsări, îi spune tânărului că, Mierla nu poate ciripi, decât dacă ajunge vrabie. Și-ntr-un alt rând, Cucul fiind un leneș, Mierla a greșit, lăsând
UN MĂRUNT COLECŢIONAR DESPRE UN MARE UMORIST de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367476_a_368805]
-
Cuculeț dac-oi muri Și-or rămâne puii mei Să îngrijești bine de ei Să învețe să ciripească Aripioare să le crească’’ Iată! Observațiile umoristului: Lăsând de-o parte familiarismul exagerat dintre păsări, îi spune tânărului că, Mierla nu poate ciripi, decât dacă ajunge vrabie. Și-ntr-un alt rând, Cucul fiind un leneș, Mierla a greșit, lăsând puii în seama lui. Și-n al treilea rând, Cucul e și cam excroc, fiind autorul mai multor abandonuri. Referință Bibliografică: Un mărunt
UN MĂRUNT COLECŢIONAR DESPRE UN MARE UMORIST de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367476_a_368805]
-
întâiul sediu provizoriu al Securității - celula sa nord-musceleană pe timpul represiunii anticomuniste din Munții Făgărașului - gelos pe tinerii „extra-muros” care ascultau muzica din afara zidurilor întărite ale fostului conac boieresc, în curtea căruia aveau loc manifestări artistice în jurul „focului de tabără” a ciripit unde trebuie și ne-a „ajutat” fics la timpul oportun cu ce-a putut(!)... Și asta pentru că, chipurile, reprezentăm un pericol potențialmente real, ca toată munca lor de-o vară să se ducă pe „apa Dâmboviței”, că adică i-am
BONGOLA, BONGO-CHA-CHA-CHA CU... CÂNTEC ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366822_a_368151]
-
colegii mă tachinau și își dădeau ghionturi la început, dar când au văzut cum apare fizic partenera mea, începusem să descifrez în vorbele lor invidia. Nici la masa Suzanei nu era liniște, colegele sale aruncând mereu ochiade spre noi și ciripind gălăgios pe limba lor. În săptămâna cât Suzana a mai rămas la Mamaia, s-a înfiripat o atracție puternică între noi. Făceam plajă împreună, ori de câte ori puteam să “fug” de la serviciu, seara ne întâlneam și mergeam la dans, ori în același
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366994_a_368323]
-
Numai că, norocul său nu coborâse încă din cer... Într-o bună dimineață, stătea prăvălit pe o bancă în parc și-și savura libertatea sorbind din când în când din pet-ul de bere. Ce să mai vorbim? Natură, liniște, ciripit de păsărele, soare, să tot trăiești... O secundă avu impresia că are halucinații deși nu băuse nici jumătate din pet. Un fel de fulger negru îi trecuse prin fața ochilor, iar pantoful drept îi explodă. Cu tot cu jumătate din laba piciorului. Scoase
UN TATĂ VIZIONAR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367068_a_368397]
-
piatră brută și balustrade cu mână curentă solid consolidată, montate în zonele periculoase. Nu riscai niciun accident, decât dacă doreai voluntar să-l faci! Zone stâncoase și golite de orice vegetație se succedau cu altele, pline de arbori, umbră și ciripit de păsărele. Pe stâncile înalte vedeai ciurde de capre negre sărind din piatră în piatră, căutând printre stânci smocuri de iarbă hrănitoare. Camera noastră din hotel avea vederea spre un peisaj de poveste. O poiană plină cu flori montane, sprijinită
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
Câtă liniște deplină este-n acest colț de Rai/ În a cărui puritate disting fiecare grai.” Îndrăgostit de liniștea rurală, romantic prin definiție, Ilie Marinescu cântă o natură feerică, în același timp clasică, în care se concretizează ca elemente caracteristice « Ciripit de păsărele, cântec de privighetoare,/ Vântul mângâind, cu glasul, fiecare pom și floare. » (« Viața la țară ») „Cine sunt eu?” În „Promenadă venețiană”, poetul meditează pe tema iubirii și a fericirii. La fel ca și la Mihai Eminescu, motivul romantic al
RASPUNSURI SI INTREBARI PE CALEA VIETII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367138_a_368467]
-
să fie! Și tot azi merg cu securea, să o vadă prunii, merii Mă încord* la ei în glumă, să rodească via, perii! Îi curăț de uscături și musai*, în foc să ardă Se purifică și spațiul, pier omizile degrabă. Ciripind, se-ntorc în sat, în stol mare, rândunele Aducând o veste bună, dragă și inimii mele: Ziua o fi tot mai lungă, întunericu” doboară De-acum pot ca să mă jur, zău de nu: - Îi Primăvară! sfădii - certai mă încord - mă
ZIUA CUCULUI de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368785_a_370114]
-
numărat, Dar când să ies din palat Și răsuflam ușurat... Doamna care mă pândea Să mă-mpuște, de greșesc, A venit în calea mea Și mi-a zis, dacă-o servesc Am să fiu om fericit... Și așa mi-a ciripit: „Dacă-mi aranjezi mata ...Iepurașul ciufulit; Pe onoare, îți promit: Blănița-i poți gâdila; Și-ai să fii om fericit... Jur că m-am îndrăgostit Ești bărbatul potrivit Și meriți să fii iubit.” Iar din seara când vă spun, Mă
ÎN MIZIL LA BIMBIRIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363691_a_365020]
-
ciocârlii! Poem de credință Fiecare pas ce-l fac, Mi-e călăuzit de Tine. Cu viața mă împac Și simt, Doamne, ce e bine! Orice gând pe care-l am, Îl trimit întâi la Tine. Ca o pasăre pe ram, Ciripind voios, revine. Fiecare vorbă-a mea Tot cuprinde și răsfață, Fiindcă știu, că are-n ea De la Tine, multă viață! Fiecare întâmplare Ce mi-ai dat-o, a trăi, Are-o pildă de-nchinare Și-i izvor de bucurii. Și-apoi
POEME DE CREDINŢĂ de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364685_a_366014]
-
pe trupul tău divin, m-aș transforma în stropul licorilor pe care doar zeii de-altădată le tot gustau din plin. Tu, vis de primăvară, mă cheamă lângă tine să degustăm aroma plăpândelor iubiri, și glasul tău să sune a ciripit de mierlă când codrul meu de doruri plutește în doiniri. Leonid Iacob poezia face parte din vol. "Țărmuri paralele" în fotografie: împreună cu poeta Atena Mariana Zară, coautoare la volum. Referință Bibliografică: cum te-aș iubi? / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN
CUM TE-AŞ IUBI? de LEONID IACOB în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364719_a_366048]
-
aici, tot la mine ai să vii!” ... La Câmpulung, cum s-a nimerit, n-am mai venit. Alte situații limită aveau să-mi verifice și să-mi întărească virtutea de a răbda, de a nu cobi și de a nu “ciripi”, de a-mi păstra simplu demnitatea și onestitatea. A urmat o vreme ceva mai liniștită. Apoi, înfometarea. Dat afară din învățământ și mereu în căutare de lucru, timp de doi ani încheiați. Apoi întâlnirea cu Popescu-Puțuri, a cărei orientare ideologică
INVITAT LA COOPERRATIVA...VIGILENŢEI DE PARTID ŞI DE STAT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364733_a_366062]
-
Și-au căzut și în ogradă, Și-n livadă, și-n grădină; Șoriceii ies să vadă Dacă nu-i cumva smântână. Unul ia o bucățică, Dar pe dată se topește; Ceilalți tremură de frică, Ce se-ntâmplă îi uimește! Deodată ciripește Un sticlete pus pe sfadă: - Fraților, îi lămurește, Asta e ... prima zăpadă! Referință Bibliografică: PRIMA ZĂPADĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1806, Anul V, 11 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate
PRIMA ZĂPADĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349636_a_350965]
-
mamei mele, care ieșise cu el în cerdac să-l petreacă. Boala i-a rătăcit mințile”. Ferestrele odăii lui dădeau în grădină; aveam o grădiniță umbrită de copaci bătrâni, ramurile înmuguriseră și păsărelele călătoare se întorseseră pe la cuiburi și-i ciripeau la geam, desfătându-l cu cântecul lor. Fratele meu se uita la ele cu drag, fericit că veniseră înapoi, și le cerea iertare: “Păsărelele Domnului, fericite păsărele, iertați-mă, căci și față de voi am greșit!” Nimeni nu pricepea ce vrea
CEL MAI PROFUND FRAGMENT DIN ISTORIA LITERATURII EPICE UNIVERSALE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350249_a_351578]
-
părăsească acest așezământ de caritate pentru faptul că aparțin națiunii române. Urmele șovinismului maghiar din această parte a țării sunt cuprinse în cuvântul lui Orban Balazs (secolul XIX) care afirma că: „Ținutul Odorheiului este atât de maghiar, încât și pasărea ciripește în ungurește”. Într-un alt capitol intitulat „Dezrădăcinarea”, Menuț Maximinian prezintă aspecte istorice în ce privește națiunea maghiară și evoluția ei în timp. Este prezentată venirea și stabilirea ungurilor în Câmpia Panonică și ocuparea treptată a Transilvaniei de către aceștia, precum și creștinarea lor
„RĂDĂCINILE” LUI MAXIMINIAN de ION ALEXANDRU MIZGAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349059_a_350388]
-
Când razele de soare au devenit sensibile s-au aruncat toți în apa foarte răcoroasă în loc de duș al dimineții. Normal, pijamalele rămăseseră pe punte. Uzi leoarcă au făcut gimnastica de dimineață mânuind vela spre a capta vântul după ridicarea ancorei. Ciripeau voios cu toții. Ziua începuse cu bine și sperau să se termine tot așa. Vântul era destul de șugubăț încât au cam tras de sfori, i-a dus însă repede la debarcader. Pe la zece au acostat și au predat ambarcațiunea. - Când se
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -4- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348737_a_350066]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > TAB(LO)U EXTATIC Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1293 din 16 iulie 2014 Toate Articolele Autorului un fluture galben dansează florile păsări ciripesc a nepăsare pui golași cască ciocurile (ne)convingător albine vexate își pudrează aripile cu polen superfluu gâze hibride își cară picioarele minuscule ca niște margele din sticlă de murano văzduhul respiră stacatto muzica silfidă irupe teluric norii sunt înecați de
TAB(LO)U EXTATIC de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349257_a_350586]
-
colegii mă tachinau și își dădeau ghionturi la început, dar când au văzut cum apare fizic partenera mea, începusem să descifrez în vorbele lor invidia. Nici la masa Suzanei nu era liniște, colegele sale aruncând mereu ochiade spre noi și ciripind gălăgios pe limba lor. În săptămâna cât Suzana a mai rămas la Mamaia, s-a înfiripat o atracție puternică între noi. Făceam plajă împreună, ori de câte ori puteam să “fug” de la serviciu, seara ne întâlneam și mergeam la dans, ori în același
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
brută și balustrade cu mână curentă[vi]solid consolidată, montate în zonele periculoase. Nu riscai niciun accident, decât dacă doreai voluntar să-l faci! Zone stâncoase și golite de orice vegetație se succedau cu altele, pline de arbori, umbră și ciripit de păsărele. Pe stâncile înalte vedeai ciurde[vii]de capre negre sărind din piatră în piatră, căutând printre stânci smocuri de iarbă hrănitoare. Camera noastră din hotel avea vederea spre un peisaj de poveste. O poiană plină cu flori montane
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
Eu abia mă țin pe mine Cum v-a pierit căldura dintr-o dată Pentru natură, sunteți o rușine Zadarnic niște vrăbii se agită, Căutând un ochi de apă să se-adape. De spaimă se intorc la cuib în pripă Și ciripesc de tremur ca să scape. În urmă vine seara. Ziua trece. Fatalitatea albă înnoptează. Fântâna-și face sloiuri apa rece Sub geruri viața agonizează. *** Referință Bibliografică: E răstignită chiciura pe brazi / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1828
E RĂSTIGNITĂ CHICIURA PE BRAZI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349937_a_351266]
-
zori. Poem de credință Fiecare pas ce-l fac Mi-e călăuzit de Tine. Cu viața mă împac Și simt Doamne, ce e bine! Orice gând pe care-l am, Îl trimit întâi la Tine. Ca o pasăre pe ram Ciripind voios, revine. Fiecare vorbă-a mea Tot cuprinde și răsfață, Și TU știi că are-n ea De la Tine, multă viață! Fiecare întâmplare Ce mi-Ai dat-o, a trăi, Are-o pildă de-nchinare Și-i izvor de bucurii! Și-
SECTIUNEA MEA DE POEZIE DIN VOL.VI SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349998_a_351327]
-
UNDE SIMȚI CĂ TRĂIEȘTI Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 573 din 26 iulie 2012 Toate Articolele Autorului E vara... Soarele râde cu mai multă poftă pe cerul azuriu, care îmi inundă sufletul cu străluciri de tinerețe. Rândunele ciripesc în graiul lor plin de candoare, trezindu-mi sufletul din tăcutele visuri. Cireșii s-au înroșit de dragostea pe care o poartă albastrului cerului... un cer cu vise colorate de asfințitul dorințelor. Cireșele apetisante mă duc cu gândul la cireșul
VARA-I ACOLO UNDE SIMŢI CĂ TRĂIEŞTI de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350177_a_351506]
-
nimic, decât să fii iar normal. Să îți pierzi orice urmă de interes pentru viața pe care o duci. Și totuși, să trăiești și să fii condamnat la acest tip de “viață”. Câteodată, când auzea păsărelele bătând în geam sau ciripind, se gândea ce bine ar fi dacă omul ar putea zbura. Dacă ar avea aripi și s-ar putea ridica la înălțimi nebănuite, dacă ar putea scruta azimutul fără teamă. Nu, omul nu poate zbura. Dar el nu putea nici
ELIBEREAZĂ-MĂ! de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/350217_a_351546]
-
apropiate, vestea arestării și condamnării lui atât de rapide nu avea cui să fie comunicate. Turnătorul care i-a întins capcana nu avea să spună nimic. Vrăbiuța cu care fusese la restaurant însă a fost sfătuită de miliție să nu ,,ciripească” în stol. S-a auzit de arestare după câteva zile când era deja trimis din închisoarea orașului într-o colonie de muncă. Nimerise la minele de aur din Munții Apuseni și anume la colonia din Almașul Mare. Aici avea să
DON BASILIO STUDENT LA ,,DREPT COMUN ! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361878_a_363207]
-
alcătuit din mușchi de pădure numai bun de tăvăleală, s-a pus să tragă un pui de somn! Mai târziu răsări și soarele cald, de-a binelea. Ce zi frumoasă se prevestea! Primăvară, spre vară, iarba crescuse deja mărișoară, păsările ciripeau prin pădure, fagii proaspăt înfrunziră, brazii înmuguriră. Cucul se auzea cântând minunat în pădurice. Fluturii își roteau aripile alegând petalele măceșilor proaspăt înfloriți. Cărăbușii zburau prin preajmă și, când și când, mai cădea câte unul, greu, pe pământ. Și soarele
LA VRĂJITOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365943_a_367272]