351 matches
-
este alcătuită din membrană, citoplasmă și nucleu. Componenta principală a membranei celulare este plasmalema, un bistrat fosfolipidic în care se găsesc proteine periferice și integrale, la care se adaugă la exterior glicokalixul (cu compoziție predominant glicoproteică), iar la interior specializări citoplasmatice submembranre (citoscheletul submembranar, reticulul endoplasmic superficial, etc.). Citoplasma e compartimentată prin sistemul de membrane fosfolipidice intracelulare. Organitele delimitate de membrane sunt de tip vezicular-canalicular: mitocondriile, veziculele de endocitoză, lizozomii, reticulul endoplasmic, aparatul Golgi, veziculele de exocitoză. Alte organite (nedelimitate de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
prin sistemul de membrane fosfolipidice intracelulare. Organitele delimitate de membrane sunt de tip vezicular-canalicular: mitocondriile, veziculele de endocitoză, lizozomii, reticulul endoplasmic, aparatul Golgi, veziculele de exocitoză. Alte organite (nedelimitate de membrane) pot fi granulare, cum sunt ribozomii și diverse incluziuni citoplasmatice, sau fibrilare, grupate într-un ansamblu morfo funcțional numit citoschelet. 2.1. Specializările funcționale ale organitelor celulare Ribozomii sunt granule libere în citosol sau atașate reticulului endoplasmic și reprezintă sediul sintezei proteice (translație). Secvența de aminoacizi din lanțul polipeptidic sintetizat
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
din filamente foarte subțiri interconectate care traversează întreaga citoplasmă ancorându-se de fața internă a plasmalemei. Organitele, microtubulii și microfilamentele par a fi suspendate de rețeaua microtrabeculară. Rețeaua microtrabeculară constituie scheletul celulei conferind în acest mod unitate funcțională tuturor constituienților citoplasmatici. In afară de organitele menționate, comune tuturor celulelor, există varietăți ale acestora, ce sunt caracteristice anumitor tipuri celulare. Un foarte bun exemplu este structurarea ultraspecializată a filamentelor de miozină și actină în miofibrile cu organizare sarcomerică în fibrele musculare striate. In
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
celule-fiice care sunt copii exacte ale progenitorului implică asocierea unui ciclu de creștere a masei celulare cu un ciclu discontinuu de diviziune a materialului genetic, replicarea și împărțirea genomului între celulele-fiice. Ciclul celular este pus în mișcare de către diverse modificări citoplasmatice, modificări care se datorează fosforilării sau defosforilării unor enzime, sintezei sau degradării unor proteine. Enzimele care realizează fosforilarea proteinelor sunt denumite generic protein kinaze, sau simplu kinaze. Uneori se folosește termenul de fosfotransferază, adică enzimă ce transferă grupările fosfat din
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Prometafaza, formarea fusului mitotic; 3. Metafaza, cromosomi biorientați, poziționați către ecuatorul celulei 4. Anafaza, împărțită în două faze: anafaza A și B 5. Telofaza, faza finală La acestea se adaugă o a șasea etapă, numită citokineză, ce reprezintă separarea elementelor citoplasmatice, fisiunea celulară. Profaza Incepe cu condensarea cromosomilor și dispariția nucleolului. Rețeaua citoplasmică de microtubuli se transformă în două agregări radiale de microtubuli de formă stelată, numite asteri. Deși condensarea cromosomială a fost observată cu mai mult de un secol în
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
căi. Pe de o parte se cuplează cu caspazele și le acoperă siturile active, astfel blocându-le accesul la substrate și pe altă parte, mai multe dintre IAP-uri sunt ubiquitin-ligaze. Ubiquitina este o proteină marker ce atrage complexul proteasomic citoplasmatic, ce distruge proteinele inutile, deci o caspază ubiquitinată va fi distrusă în scurt timp. 5. Membrana celulară și comunicarea celulei cu mediul Lichidul intracelular al celulelor vii (citosol) are o compoziție foarte diferită de a lichidului extracelular. K+ și PO43sunt
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
și procese de creștere și dezvoltare până la multiple funcții celulare diferențiate. Transducția semnalului la nivel plasmalemal în acest sistem presupune două mecanisme asemănătoare, care au ca substrat molecular fie receptori membranari cu activitate tirozin kinazică, fie receptori cuplați cu tirozin-kinaze citoplasmatice distincte structural. Liniile de semnalizare celulară cuprind interacțiuni proteice, proteine G monomerice și fosforilări proteice. Cea mai mare parte a factorilor de creștere acționează prin intermediul unor receptori cu activitate tirozin-kinazică (RTK). Aceștia sunt proteine cu un singur domeniu transmembranar, grupate
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
reversibil mesagerul secund (AMPc) și subunitatea catalitică, enzimă inactivă în absența 3’,5’AMPc. In urma legării AMPc de subunitatea reglatoare a proteinkinazei se realizează eliberarea subunității catalitice care devine activă și este capabilă să producă ulterior fosforilarea unor proteine citoplasmatice. Proteina fosforilată este de multe ori o enzimă, ce devine la rândul ei o moleculă informativă; permite transformarea chimică a unui substrat, fapt care reprezintă răspunsul celular. Activarea proteinkinazei intracitoplasmatice poate fi însoțită sau nu de disocierea AMPc de subunitatea
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
acestuia. Acești mușchi nu se inseră pe oase, iar forța dezvoltată sau scurtarea acestora asigură motilitatea organelor interne. Mușchii netezi se clasifică în viscerali (unitari) și multiunitari, după sincițialitate și caracterele joncțiunii neuromusculare. Mușchiul neted unitar formează sinciții funcționale (masă citoplasmatică rezultată din unirea mai multor celule, cu existența mai multor “punți” intercelulare). Fibrele sunt unite în fascicule musculare, iar membrana lor intră în contact, formând joncțiuni (nexus, gap junction) ce permit fluxuri ionice intercelulare. Acești mușchi se numesc unitari pentru că
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
formarea hemului. Transferina plasmatică transportă fierul la celulele eritroide în creștere, care prezintă pe suprafața lor receptori membranari pentru aceasta. Reticulocitul este o celulă nucleată, mult mai mare decât eritrocitul adult, care prezintă tot echipamentul pentru sinteza de hemoglobină (ARN citoplasmatic, mitocondrii, receptori de suprafață pentru transferină). Reticulocitul normal se maturează în 1-2 zile la nivelul măduvei hematogene înainte de a intra în circulație, timp în care are loc sinteza continuă de hemoglobină pe măsură ce dimensiunile reticulocitului scad. Reglarea eritropoezei Eritropoetina este un
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
cea mai simplă celulă din organismul uman. Formată ca celulă nucleată în măduva hematogenă, ea își pierde, în mod normal, nucleul înainte de a ajunge în circulație. Intrată în circulație, hematia încă mai prezintă ribozomi, mitocondrii și aparat Golgi. Aceste organite citoplasmatice se pierd după 1 2 zile și hematia va căpăta forma de disc biconcav. Dimensiunile hematiei: diametru 7,8 μm; grosime 0,81 μm în porțiunea subțire și 2,6 μm în porțiunea groasă a discului biconcav; suprafață 135 μm2
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
sunt clasificate în două categorii: proteine periferice și proteine integrale. Proteinele integrale traversează bistratul lipidic și interacționează cu lanțurile de glucide ale membranei. Proteinele periferice care nu pătrund în stratul hidrofob al bistratului lipidic sunt localizate, în principal, pe fața citoplasmatică a membranei. Ele sunt legate prin legături electrostatice sau legături de hidrogen în mijlocul suprafeței polare a bistratului lipidic. Electroforetic s-au descris 5 benzi de proteine aflate în structura membranei eritrocitare: banda 5 este reprezentată de actina eritrocitară; banda 6
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
concentrații mici de Na+ extracelular), ATP-aza de Ca++ (care scoate calciul din celulă împotriva unui gradient de concentrație de 50 de ori mai mare), un transportor de glucoză spre interiorul celulei (GLUT1), protein kinaze. Majoritatea enzimelor se găsesc pe suprafața citoplasmatică a membranei: acetilcolinesteraza, glicozidaze și acid fosfataze cu funcții necunoscute. 10.2. Hemoglobina Producția de hemoglobină este un proces complex care necesită sinteza coordonată a diferitelor lanțuri de peptide (care constituie globina) și sinteza hemului. Sinteza de hemoglobină începe în
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
unui răspuns anafilactic sistemic puternic sau de apariția unei vasodilatații locale și creșterea permeabilității vasculare (edemul local). 11.4. Monocitele Monocitele sunt cele mai mari leucocite (diametrul lor este de 15 - 20 μm). Ele prezintă un nucleu reniform și granulații citoplasmatice fine de culoare roz. Monocitele sunt eliberate în circulație din măduva hematogenă atunci când sunt mature și apoi migrează în țesuturi (ficat, splină, noduli limfatici, plămân) unde pot sta zile sau chiar ani, intrând în componența sistemului reticulo-endotelial. Altfel spus, macrofagele
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
are loc sinteza lanțurilor grele de Ig M numite lanțul μ; gena pentru lanțul ușor al moleculelor de imunoglobulină este rearanjată și are loc sinteza lanțului ușor; lanțul ușor se combină cu lanțul μ, care apoi se deplasează de la nivel citoplasmatic și se inseră în membrana celulară ca parte a moleculei de Ig M; urmează sinteza celui de-al doilea lanț greu numit lanțul δ; aceasta conduce la formarea moleculei de IgD care de asemenea se va insera în membrana celulară
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
scăderea sub 150000/mm3 se numește trombocitopenie, iar creșterea peste 500000/mm3 se numește trombocitoză. Trombocitele sunt formațiuni anucleate, cu o durată medie de viață de ~8 zile, delimitate de plasmalemă; ele sunt formate prin ruperea (intrasau extravasculară) de fragmente citoplasmatice din megacariocite. Plachetele prezintă trei zone: o zonă periferică, care emite pseudopode și care are rol în procesul de adeziune plachetară; o zonă sol-gel, constituită din hialoplasmă, cu rol în contactilitate și o zonă granulomer, constituită din organite, granule și
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
citosolic reface oxaloacetatul prin transaminare pe alfa cetoglutarat. Șuntul malat-aspartat este bidirecțional și permite sinteza a trei molecule de ATP dintr-o moleculă de NADH supusă oxidării, fiind astfel mai eficient decât șuntul glicerofosfatului. Procesul permite atât reoxidarea NADH + H+ citoplasmatic, cât și reglarea sistemului NADH-NAD+ extra și intramitocondriale. 2.2. Mitocondria are un rol esențial în procesul de sinteză a acizilor grași, la nivelul sintezei „de novo” a acidului palmitic. Astfel, sinteza de acid gras este un proces citosolic însă
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92250_a_92745]
-
suprafeței celulare, externalizarea unor zaharide membranare și a unor receptori și markeri de suprafață. Între acestea, relativ frecvent implicate în declanșarea apoptozei se descriu câteva: unii receptori (familia receptorilor Fas/Apo-1 (CD95) și superfamilia receptorilor TNF - ambele posedând un domeniu citoplasmatic „letal” prin care mediază semnalele proapoptotice, receptorul purinergic P2Z sensibil la ATP și parțial răspunzător de efectul proapoptotic al speciilor reactive de oxigen), molecule liganzi (citokina FasL, care aparține familiei TNF și promovează apoptoza prin interacțiune cu receptorul Fas/Apo-1
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92250_a_92745]
-
apoptoza prin interacțiune cu receptorul Fas/Apo-1) sau proteaze (22, 26) (granzime, perforina - care sunt secretate din granulele limfocitelor T și NK, pătrund în celula țintă probabil prin endocitoză și au efect proapoptotic prin activarea caspazelor sau proteoliza diverselor substrate citoplasmatice sau nucleare). Toate aceste modificări membranare sunt induse de o multitudine de semnale extra și/sau intracelulare a căror natură nu este încă pe deplin elucidată. Aceste semnale pot fi grupate în trei mari categorii (26): (1) Leziuni ale ADN
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92250_a_92745]
-
apropiere de capilarele venoase, capilarele limfatice au aspect incipient în fund de sac, au diametru de 20-30 μm, mai mare decât capilarele sanguine, și sunt în număr mai mic decât acestea. Celulele endoteliale care formează peretele capilarului limfatic prezintă filamente citoplasmatice contractile, sunt conectate prin rare joncțiuni intercelulare de tip aderent, dar nu prezintă joncțiuni strânse și sunt dispuse parțial suprapuse (fig. 60), cu spații intercelulare de ordinul μm, realizând structuri de tip valvular, în care marginea celulei externe este ancorată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
sânului, dar care reprezintă mai puțin de 1% din carcinoamele veziculei biliare. Neoplasmele sunt de obicei asociate cu litiaza biliară [1]. Adenocarcinomul cu celule clare. Acest neoplasm malign rar este compus predominant din celule clare, bogate în glicogen, cu margini citoplasmatice bine definite și nuclei centrali hipercromatici, aranjați după un model glandular sau alt model arhitectural de creștere [1,5,6]. Excluderea carcinomului cu celule renale se face imunohistochimic, ultimul fiind pozitiv pentru PAX8 și RCC [1]. Adenocarcinomul hepatoid. Este un
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Dana Crişan () [Corola-publishinghouse/Science/92171_a_92666]
-
mari (limfoblaste sau celule stem) - din care provin limfocite medii și limfocite mici ,,B” ♦ imunoblaste - din care provin limfocitele imunocompetente (care elaborează anticorpi dacă sunt stimulate antigenic) ♦ macrofag - care participă la prelucrarea antigenelor fagocitate ♦ celule foliculare dentritice - cu prelungiri lungi citoplasmatice în care antigenul este reținut timp îndelungat Originea limfocitelor din ganglioni, este triplă: majoritatea sunt autohtone, dar există și o populație alohtonă - ajunsă în ganglioni pe cale limfatică sau sanguină (limfocitele ,,T”). Părăsirea ganglionilor limfatici de către limfocite are loc pe cale limfatică
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
membrana nucleară, formată din două foițe străbătute de pori la nivelul cărora cele două foițe ale membranei fuzionează. Porii sunt obstruați de o membrană fină care controlează schimburile metabolice nucleoplasmatice. Foița exterioară a membranei nucleare este tapițată pe fața sa citoplasmatică cu ribozomi, realizând un contact strâns între ergastomplasmă și nucleu. Ergastomplasma - ocupă toată citoplasma , cu excepția unei zone mici - „aria clară paranucleară” - care corespunde centrosferei, înconjurată de aparat Golgi, ea fiind formată din saci care se dilată pe măsură ce sinteza proteică
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
în formă de bastonaș, fus, ace sau poligoane; incluziuni cristaloide care sunt formate din cristale propriuzise de proteină, deoarece sunt birefringente în lumină polarizată, iar la microscop prezintă structuri proteice; corelate cu planuri reticulate ale cristalului. Proteinele din aceste organite citoplasmatice sunt sintetizate într-o stare pură și au densitate mare. ● Secreția imunoglobulinelor plasmocitare - are loc prin intermediul aparatului Golgi unde, molecula de imunoglobulină ajungând prin vezicule mici, care burjonează la suprafața sacilor ergastomplasmatici. Aceste vezicule mici aflate pe sacii din
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
mediată de două tipuri de legături, fie legături de hidrogen (la nivelul extremităților), fie legături van der Waals (la nivelul regiunii centrale) [3]. Structura genei și proteinei receptorului androgenic În absența ligandului, receptorul androgenic face parte dintr-un complex proteic citoplasmatic, care conține o serie de proteine de șoc termic (cum ar fi hsp90 și hsp70). Hsp90 este direct legată de receptor, menținând conformația necesară cuplării cu ligandul. Odată cu legarea agonistului, proteinele de șoc termic disociază de receptor, permițând moleculei receptorului
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]