361 matches
-
la temperatura camerei. Evidențierea activității enzimatice s-a realizat cu DAB/H 2 O 2 , 10-15 minute, la temperatura camerei, urmată de etapa de contracolorare cu hematoxilină. Pattern-ul de colorare în cazul c-erbB-2 este membranar, cu o difuză colorație citoplasmatică, ce corespunde localizării trans-membranare a glicoproteinei p185. Au fost considerate pozitive tumorile ale căror celule prezentau colorație membranară într-o proporție de cel puțin 10%. Intensitatea colorației a fost evaluată subiectiv și marcată prin + pentru marcaj slab, ++ pentru marcaj moderat
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
este funcție primară de raportul sarcină netă/ suprafață), T este temperatura absolută,. Printre alte aplicații potențiale ale tehnicii de separare prin electroforeză se pot include: identificarea "receptorilor orfani" (receptorii nelegați de hormon), studierea stabilității complexelor receptor-steroid, a relației dintre receptorul citoplasmatic (dacă acesta există într adevăr!) receptor nuclear sau a mecanismului de activare al receptorului. În cadrul Colectivului de Receptori Hormonali din Institutul Oncologic București s-a realizat separarea electroforetică a receptorilor, după ce aceștia au format complexe cu ligandul (estradiol) marcat radioactiv
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
este cauzată de modificarea ARN ribozomal, față de care aceste antibiotice își pierd afinitatea. Mecanisme similare de rezistență sunt întâlnite în cazul cloramfenicolului. Rezistența la tetracicline și tigecyclină este transmisă plasmidic și se exprimă prin activarea pompelor de eflux ale membranelor citoplasmatice. În cazul bacteriilor gram pozitive se adaugă și alterarea țintei ribozomale. Tigeciclyna, recent introdusă în practică, are avantajul de a nu fi influențată de pompele de eflux și de a se putea lega chiar și de ribozomii alterați. Rezistența la
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
aspect destul de asemănător cu cel al astrocitoamelor fibrilare. Se evidențiază celule mici, rotunde cu procese celulare puține, nuclei mici, hipercromi și rotunzi, cromatină fină difuză și uneori sunt prezente mitoze. Citoplasma este omogenă și fibrilară. Perinuclear se află un halou citoplasmatic dând imaginea celulei de „ouă prăjite”, iar straturile celulare dau aspectul de „fagure de miere”. Calcificări apar în 75% din cazuri, localizate în citoplasma hialinizată și în pereții vaselor tumorale. La majoritatea oligodendroglioamelor se observă prezența proteinei acide pozitivă pentru
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
tuturor funcțiilor organismului și funcționarea acestuia ca un tot unitar. Mesagerii informației sistemului endocrin sunt hormonii, substanțe secretate de celule (organe) specializate și transportați spre alte țesuturi, cărora le reglează funcțiile. Acțiunea hormonilor este mediată de receptori, structuri macromoleculare membranare, citoplasmatice sau genomice, cu care interacționează specific. Receptorii recunosc hormonul din milioanele de molecule din mediul extracelular și traduc informația adusă de el (hormon) în evenimente post-receptor prin care celula-țintă se conformează mesajului. Sistemul endocrin controlează: creșterea și dezvoltarea pre- și
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
adulți, cu un diametru de aproximativ 165 µm, conțin celulele liniei seminale și celulele Sertoli cu funcție nutritivă și hormonală. Celulele Sertoli au baza situată pe membrana bazală a tubilor seminiferi și emit spre interiorul tubului un sistem de prelungiri citoplasmatice asemănătoare ramurilor unui arbore, care constituie un sistem de lacune ce adăpostesc celulele germinale în diferite stadii de maturație. între celulele Sertoli și cele ale liniei spermatice se stabilesc interrelații anatomice care permit un permanent schimb de material nutritiv și
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
care sunt excretați prin urină. Progesteronul este convertit la nivel hepatic în pregnandiol și apoi excretat de rinichi. Acțiunile estrogenilor și progesteronului Mecanismul de acțiune a estrogenilor și progesteronului presupune difuziunea acestor steroizi în celula-țintă, cuplarea cu un receptor specific citoplasmatic și translația complexului estrogen-receptor (E-R) sau progesteron-receptor (P-R) la nivelul nucleului. Prin cuplarea la o secvență specifică a ADN-ului nuclear, complexul inițiază transcripția și translația proteinelor de structură sau a enzimelor prin care celulele-țintă răspund, în consens
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
ca virusurile, antigenele microbiene, razele ultraviolete, medicamentele (peste 38 de medicamente pot induce boala după administrare prelungită). Secvența mecanismelor implicate poate fi sintetizată astfel: - anomalii ale procesului de apoptoză (moarte celulară programată) care determină modificări ale proteinelor intracelulare (nucleare și citoplasmatice). În consecință celulele implicate devin antigenice. Nu este cunoscut cu certitudine trigger-ul procesului autoimun, se discută rolul factorilor de mediu. Apoptoza este crescută în macrofage, limfocite, keratinocite. Există o relație strânsă între rata de apoptoză și activitatea bolii. În
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
și este transportată în plasmă legată de albumină. Ficatul are trei roluri fundamentale în metabolismul bilirubinei: preluarea, conjugarea și excreția. Bilirubina neconjugată este prezentată la polul vascular al hepatocitului, unde este disociată de albumină, apoi este conjugată la nivelul reticulului citoplasmatic și transformată în glucuronat de bilirubină sub acțiunea unei enzime - glucuroniltransferaza. Bilirubina conjugată, care este solubilă în apă, este transportată printr-un proces activ, consumator de energie, la polul biliar al hepatocitului, unde este excretată în canaliculele biliare și apoi
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
inhibați de fluorizină, dar nu sunt influențați de insulină. Defectul genetic în structura acestor transportori se întâlnește în “diabetul renal” sau în “intoleranța la glucoză-galactoză”. Co-transportorul ion/glucid reprezintă numai 1% sau mai puțin din toate proteinele prezente în membrana citoplasmatică, astfel încât punerea lor în evidență este dificilă. S-a sugerat că proteina transportoare are ca situs de legare a glucozei restul lizină, iar ca situs de legare a Na+, restul tirozină. Proteina este asimetrică față de planul membranei, având o greutate
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
astfel un gradient electrostatic transepitelial. STNH-3 uman este o proteină formată din 831 de aminoacizi (82 kDa), a cărei structură este codificată pe cromozomul 5 (5p15.3); exprimarea sa se face la nivelul membranei celulare și la nivelul anumitor vezicule citoplasmatice (endozomi), care sunt considerate „rezervorul”celular de STNH-3 [261]. Afinitatea STNH-3 pentru Na este foarte crescută, acesta fiind activat la valori de 10mmol/l (mult sub valorile fiziologice Na extracelular); de asemenea, afinitatea pentru H+ intracelular este crescută, transportorul fiind
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
regulatory factor), care este în mod fiziologic prezentă în veziculele endozomale alături de STNH-3 [249]. PTH-ul, la concentrații suprafiziologice, ca și anumiți mediatori farmacologici (dopamina) produc scăderea populației de receptor la nivelul marginii în „perie” și reincorporarea acestuia în endozomii citoplasmatici prin endocitoză, semnalul celular „primar” fiind creșterea cAMP citoplasmatic. Rezumând datele de mai sus, se poate afirma că izoforma STNH-3 are o funcție importantă în modularea funcției renale, atât în condiții normale cât și patologice, deoarece determină în mare măsură
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
veziculele endozomale alături de STNH-3 [249]. PTH-ul, la concentrații suprafiziologice, ca și anumiți mediatori farmacologici (dopamina) produc scăderea populației de receptor la nivelul marginii în „perie” și reincorporarea acestuia în endozomii citoplasmatici prin endocitoză, semnalul celular „primar” fiind creșterea cAMP citoplasmatic. Rezumând datele de mai sus, se poate afirma că izoforma STNH-3 are o funcție importantă în modularea funcției renale, atât în condiții normale cât și patologice, deoarece determină în mare măsură procesele de reabsorbție a apei și Na, precum și producția
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
amilorid, al cărui efect este inhibitor. Au fost descrise mai multe polimorfisme genetice ale STNH-1, în special la nivelul TM4 și TM9, care modifică semnificativ Km, respectiv sensibilitatea la inhibitorii farmacologici (amilorid). Activarea STNH-1 este dependentă în special de concentrația citoplasmatică a H+(pH), activitatea semi-maximală fiind atinsă la om la un pH de 6,8; se pare că nivelul de activare pH-dependentă este condiționat de un domeniu molecular localizat pe „coada” intracelulară N-terminală, domeniu ce ar putea fi caracterizat
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
antigene, forbol-esteri, și contracția spațiului intracelular (shrinkage); această activare se face prin fosforilarea anumitor locusuri situate pe domeniile intracelulare ale moleculei, de către o STNH-1 kinază încă neidentificată. Activarea constă în creșterea rapidă a afinității situsurilor intracelulare de legare pentru protonii citoplasmatici, care sunt eliminați extracelular în schimbul intrării Na și a apei, cu creșterea consecutivă a volumului și pH-ului celular. Studii experimentale recente [222] tind să confirme faptul că STNH-kinaza este o serin-kinază MAPK-dependentă, codificată p90RSK, iar activarea STNH-1 se face
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
trei structuri distincte, care sunt interdependente și formează de fapt un singur „organ”: endoteliul capilar, membrana bazală glomerulară (MBG) și epiteliul capsulei Bowman, care este constituit din celule înalt specializate, numite podocite. Podocitele se caracterizează prin faptul că emit prelungiri citoplasmatice digitiforme, numite procese podocitare (foot processes), care formează o rețea complexă tridimensională pe versantul urinar al membranei filtrante. Această rețea delimitează fante cu rol de pori (filtration slits, FS), care conțin structuri moleculare complexe, probabil joncțiuni aderente modificate, al căror
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
demonstrat că podocina este conectată cu nefrina și CD2AP, prin intermediul capătului său C-terminal, contribuind probabil în acest fel la transducția semnalelor intercelulare. c) Zona occludens (ZO-1) ZO-1 este o proteină localizată la nivelul inserției celulare a SD, pe fața citoplasmatică a membranei celulare; aceasta interacționează cu citoscheletul actinic și participă la semnalizarea intracelulară printr-un mecanism tirozin-kinazic. Deoarece ZO-1 este o componentă a joncțiunilor intercelulare de tip strâns (tight jonctions), prezența sa este un argument care sugerează că SD este
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
în activarea „programelor” de supraviețuire celulară [184] (protecție antiapoptotică), ca și în prevenirea efectelor specifice proapoptotice și antiproliferative ale TGF-? asupra anumitor tipuri celulare. Antagonismul funcțional dintre TGF-? și Nf-kB se evidențiază la toate nivelurile: direct, prin creșterea activității inhibitorului citoplasmatic natural al NF-kB (IkB, inhibitory-kB), și prin intermediul creșterii expresiei Smad 7. În acest sens, Smad 7 amplifică, prin acțiunea sa permisivă de inhibare a NF-kB, mecanismele proapoptotice p38-Bax-caspaza-3 dependente, acționând ca un reglator al stimulului apoptotic indus de TGF-? la
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
N-acetilglucozamină și acid N-acetilmuramic, la care se păstrează atașate catenele peptidice. După distrugerea structurii de rezistență a peretelui celular, celula bacteriană aflată într-un mediu neprotejat osmotic, se lizează. Macrofagele secretă cantități mari de lizozim și îl depozitează în granulațiile citoplasmatice, spre deosebire de celelalte tipuri care îl secretă pe măsură ce îl sintetizează. 46 Cap. 1. Bazele celulare și moleculare ale imunității Lizozimul se găsește în granulațiile neutrofilelor, macrofagelor, în celulele epiteliale ale glandelor exocrine (celulele Paneth). Macrofagele secretă constitutiv lizozimul, dar rata sintezei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Bazele celulare și moleculare ale imunității Lizozimul se găsește în granulațiile neutrofilelor, macrofagelor, în celulele epiteliale ale glandelor exocrine (celulele Paneth). Macrofagele secretă constitutiv lizozimul, dar rata sintezei crește în macrofagele activate. Neutrofilele și celulele Paneth depozitează lizozimul în granulațiile citoplasmatice. Efectul litic al lizozimului s-a evidențiat asupra peretelui celular de Micrococcus lysodeikticus, la care mureina reprezintă circa 80% din conținutul structurii parietale. Acțiunea lizozimului este mai puțin eficientă asupra peretelui bacteriilor Gram negative și devine posibilă după tratamentul celulelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
catenă desemnată catena α, pentru CMH clasa I, sau din două catene, una α și alta β, pentru CMH clasa II. În covârșitoarea majoritate a acestor molecule se distinge un domeniu extracelular, un domeniu transmembranar și un domeniu intracelular sau citoplasmatic. Resturile de aminoacizi cu semnificație funcțională sunt precizate prin numere, reprezentând locul pe care acestea îl ocupă în catenele polipeptidice (modificat, după Schwartz, 1984). În suprafamilia moleculelor imunoglobulinice (fig. 8.2) intră imunoglobulinele propriu-zise, dar și molecule înrudite cu acestea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
este clivată din proteină în cursul trecerii acesteia prin membrana celulară. Următorii trei exoni codifică pentru fiecare domeniu extracelular. Cel de al cincilea exon codifică pentru domeniul transmembranar pe când ultimii trei exoni, care sunt de dimensiune redusă codifică împreună domeniul citoplasmatic al catenei α. La om, doar doi exoni codifică primele două domenii extracelulare și sunt variabilele CMH clasa I. Exonul care codifică pentru cel de al treilea domeniu extern din proteinele codificate de genele CMH clasa I prezintă un conservatorism
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
la altul. Catena α are o greutate moleculară de 45 kDa. Domeniile extracelulare au fiecare câte 90 aminoacizi. Domeniul α3 interacționează cu β2-microglobulina prin două punți S=S. Sectorul transmembranar al catenei α are aproximativ 40 aminoacizi, pe când domeniul său citoplasmatic are 30 aminoacizi. Componenta β2-microglobulinică este o proteină secretată, cu greutate moleculară de 12 kDa, codificată de o genă care nu aparține locusului complex CMH, fiind situată într-un alt cromozom. Secvența de aminoacizi a β2-microglobulinei formează un singur domeniu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
adeziune și ca un coreceptor cu TCR. Dacă TCR are suficientă afinitate pentru complexul CMH clasa I-peptid, se realizează o legare stabilă. Realizarea complexului CD3 - coreceptor CD8 inițiază activarea semnalizării celulare. Enzimele implicate în transducția semnalului includ fosfataza asociată domeniului citoplasmatic al CD45 și tirozinkinazele citoplasmatice ZAP-70, fyn și lck (Leffell și colab., 1977). Celulele TCD8+ realizează o monitorizare a tuturor celulelor organismului, făcând un veritabil „control de calitate” asupra peptidului asociat cu moleculele CMH clasa I. Când celulele TCD8+ întâlnesc
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cu TCR. Dacă TCR are suficientă afinitate pentru complexul CMH clasa I-peptid, se realizează o legare stabilă. Realizarea complexului CD3 - coreceptor CD8 inițiază activarea semnalizării celulare. Enzimele implicate în transducția semnalului includ fosfataza asociată domeniului citoplasmatic al CD45 și tirozinkinazele citoplasmatice ZAP-70, fyn și lck (Leffell și colab., 1977). Celulele TCD8+ realizează o monitorizare a tuturor celulelor organismului, făcând un veritabil „control de calitate” asupra peptidului asociat cu moleculele CMH clasa I. Când celulele TCD8+ întâlnesc celule care au în buzunarul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]