286 matches
-
după moartea bunicului, a fost împărțită între cei patru feciori și o fată mătușa Irina, care m-a botezat pe mine femeie înaltă, frumoasă și foarte energică. Bunicul Vasile a fost și un bun meșter de instrumente pentru gospodăria podgoriilor: ciubere, butoaie, dejuri, teascuri și altele. În timpul iernii, acest fecior de răzeși a înzestrat lucrând multe vii și cu acele frumoase "cioveie" ieșite din mâinile lui harnice. Eu le-am cunoscut la noi și mi-am petrecut copilăria cu ele. Ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
fiecare zi, spanac. (Spanacul era adus În camioane, cosit cine stie de unde și introdus direct În cazane, fără a mai fi spălat. Când eram „hrăniți” cu spanac, era mare Înghesuiala a delegaților trimiși de brigadieri să ia mâncarea În niște ciubere speciale; toți voiau să ia mâncarea din partea de sus a cazanelor și nu de la fund, unde fiertura era În două cu nisip.) Deși am fost hrăniți cu spanac săptămâni de-a rândul, nu am văzut pe nimeni crescându-i spectaculos
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
livadă, smulgea haldanii de cânepă și-i arunca în șanț, fura păstăi de mazăre și chiar uneori... ouăle din cuibarul găinilor. Făcea năzdrăvănii la toți vecinii, nu numai la noi. Știu că Tărâță l-a prins o dată furând ouă din ciubăre și l-a bătut zdravăn. El avea un picior de lemn și neputând alerga după el, a aruncat cârja care l-a lovit rău peste picioare. La carte, Aurel era destul de iscusit și ager la minte, dar n-avea cine
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de pat, perdele, cuverturi etc. Acestea trebuiau să fie albe "ca ghiocul", spunea mama. De aceea, de cu seară, în tindă, într-un obroc mare se așezau toate rufele murdare. El se punea apoi pe o scândură lată, deasupra unui ciubăr de lemn, foarte încăpător. Peste rufe se turna uncrop de leșie multă, se acoperea cu un țol curat obrocul și se lăsa până a doua zi dimineață. Era un miros plăcut, de prospețime în întreaga casă. Dimineața, se scoteau rufele
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
rufe se turna uncrop de leșie multă, se acoperea cu un țol curat obrocul și se lăsa până a doua zi dimineață. Era un miros plăcut, de prospețime în întreaga casă. Dimineața, se scoteau rufele din obroc, se puneau în ciubăr, se opăreau cu uncrop și se frecau pe maglă, de două sau chiar trei ori, cu săpun (de casă). Pentru clătit, le duceam la râu, tot cu tărăboanța. Luam iarăși maiul și scăunelul și le băteam, până ce ieșeau albe ca
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
săptămîni nu ne-au scos deloc de acolo. Nici la baie, nici la plimbare. Celula avea o singură fereastră, prin care puteai vedea numai cerul. În cei trei ani, geamul acela n-a fost niciodată închis. În celulă erau un ciubăr de lemn, în care ne făceam nevoile, și unul mai mic, lîngă celălalt. Trei luni de zile, ne-au hrănit numai cu niște foi de varză, cu un polonic de apă, în gamelă. Ajunsesem să nu mai putem duce, doi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
viitorul monah. Odată catehizarea finalizată, botezul se va săvîrși în ziua de 15, după întoarcerea de la aer, moment în care sînt mai puțin supravegheați: Cînd puhoiul de oameni se întoarce cu zgomot mare, ducînd în rînd de cîte doi balia, ciubărul, tineta și un "rezervor" cu apă, părintele Mina, fără a-și scoate mantaua, dă buzna la singura căniță din cameră e o căniță roșie, cu smalțul sărit, năclăită și respingătoare și o umple cu apă viermănoasă proaspăt adusă în "rezervorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
amestec de ungurisme în limbă. Încep a nota moldovenisme. Sudui sudalmă moare de curechiu fotoghin (petrol) bade zgâțâit. șepte șese Miercuri 25 Aug. Ceica. Adunare populară. boboc (numai p. puiul de gâscă) rățucă (rățușcă) gaz-uri laz curătură vreascuri cofă ciubăr chisăliță de hiribe borș de cartofe Am auzit o istorisire despre Constantinescu P. În județul Făgăraș este o școală ș-o fermă de făcut brânzeturi și directorul ei e un ardelean Virgil Pop. Vine C. în inspecție, întreabă ce se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care se află și azi în viață cum și pe cele 70 hectare date după războiul cel mare 1916-1918, și avem 187 hectare de imaș dat tot după războiu. Ne ocupăm și cu făcutul vaselor de lemn ca: cofe, donițe, ciubere, ca unii ce am avut pădurea în apropiere, cu cărăușia, transportând materiale lemnoase la Fălticeni. Satul are o școală cu 3 posturi ridicată din fondul marelui boer român "Vasile Stroescu "din 1904 și are 101 copii care urmează regulat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
personal calificat, exista un post de subchirurg, ocupat de C. Isăcescu. În rest, numai salariați necalificați. Din raportul analizat rezultă că sumele afectate acestui ospiciu erau mai mici decât cele prevăzute pentru ospiciul de la Neamțu și Golia. "Lumina-risirea", "soponul" și "ciuberele" însemnau pe un "truluniu" 118,72 lei. Exista o instalație de hidroterapie, cu două încăperi, una de vară și alta de iarnă. Inventarul efectuat de revizori, deși foarte exigent și minuțios, nu prevede nici un obiect sau metodă de restricție sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
orice noua familie de iobagi era miluită de «onor» curtea nobiliară cu «formidabila» danie ce consta în două feldere de cereale, grâu sau secară ( ferdela era egală cu 16 cupe, adică circa 16 litri), plus două cupe de rachiu, un ciubăr de varză murată și un blid de morcovi. Să fie primit, zicem noi, urmașii de azi ai acelor iobagi de atunci, oameni ce se aflau cam la jumătatea drumului între condiția de sclav și cea de om liber. Din acelaș
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
leșie] cu cenușă sau cu apă În care se va pune var și apoi le clătește cu apă curată [...] ; după ce s-au uscat, arde În ele pucioasă [= sulf], după cum se obicinuiește. Cu chipul arătat trebuiesc curățite și toate căzile, dejele, ciuberele, linurile, teascurile și alte unelte Întrebuințate Întru facerea vinului” <endnote id="(369, p. 137)"/>. Folosirea leșiei la spălarea butoaielor și a teascurilor de vin ar fi putut genera legenda despre introducerea de către cârciumari a leșiei În vin. O colindă din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cei dintâi oameni, copiii lui Adam și ai Evei”. Conform legendelor românești, primul omor din istoria omenirii a fost Înfăptuit de un „evreu legendar” hemofag, Cain, care - așa cum se vede pe suprafața Lunii - „Îl ține [pe Abel] plecat peste un ciubăr, ca să i se scurgă sângele”. „Na, frate - Îi spune Abel lui Cain -, bea sânge ; ți-a fost sete de sângele meu și m-ai ucis” <endnote id="(269, pp. 115-116 ; 270, pp. 70-72 ; 137, p. 168)"/>. O legendă pe care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
legendă pe care o „spuneau moșnegii” și pe care o notează Alecu Russo În ale sale Amintiri (1855) din copilărie : „Vedeam În Lună chip de om rănit [Abel], culcat pe un pat [...] și sângele bolborosind Îi pica alăturea Într-un ciubăr spart ; iar pe fratele ucigaș [Cain], osândit din poronca lui Dumnezeu, până se va umplea ciubărul, a bea sângele nevinovat ce nu Încetează a curge de la Începutul lumei...” <endnote id="(844, p. 114)"/>. De altfel, același Alecu Russo a contribuit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Amintiri (1855) din copilărie : „Vedeam În Lună chip de om rănit [Abel], culcat pe un pat [...] și sângele bolborosind Îi pica alăturea Într-un ciubăr spart ; iar pe fratele ucigaș [Cain], osândit din poronca lui Dumnezeu, până se va umplea ciubărul, a bea sângele nevinovat ce nu Încetează a curge de la Începutul lumei...” <endnote id="(844, p. 114)"/>. De altfel, același Alecu Russo a contribuit și la perpetuarea legendei infanticidului pascal, săvârșit, chipurile, de evrei. El amintește În 1840 de „superstițiile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
când mâncam bucatele gătite de tanti Ana. Dacă m-aș fi gândit, cred că n-aș mai fi intrat niciodată în acea casă în care cea mai mare economie se făcea la apa pe care omul o aducea cu două ciubere de lemn de la o fântână îndepărtată. În sat erau mai multe fântâni, dar nici una nu avea apă bună de băut. Erau necesare puțuri de adâncime. De fiecare dată când ceream apă de băut, tanti Ana îmi spunea cu glas rugător
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
și luam cu surcelu’ și scoteam câte un bob din ăla și Îl molfăiam În gură de foame... așa eram de Înfometați. Mâncarea până la urmă o Împărțeau brigadierii, care erau oamenii lor, erau informatori... Dacă vedeau o jumară Într-un ciubăr din ăla, Învârtea așa de bine polonicu’ Încât o lăsa la urmă pentru el. Mereu se Învârtea aia pe lângă polonic... și Îți dădea tot zeamă chioară. Așa a făcut unu’, Avramescu parcă Îl chema... Și erau odată vreo trei jumări
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ăla, Învârtea așa de bine polonicu’ Încât o lăsa la urmă pentru el. Mereu se Învârtea aia pe lângă polonic... și Îți dădea tot zeamă chioară. Așa a făcut unu’, Avramescu parcă Îl chema... Și erau odată vreo trei jumări În ciubăr, și le păstra pentru el la urmă... Băi, și deținuții Îl pândeau de mult, și au năpădit toți politicii, toată colonia, și l-au călcat În picioare, l-au omorât. Ne-a strâns comandantu’: „Bă, fir-ați ai dracu’, batem
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
S. Ț.: Asta însemna o bilă de 25 de kg de metal cu două lanțuri în lateral, cu cătușe care se puneau la picioare, și am fost băgat într-o cameră îngustă, strâmtă. În camera asta se turna zilnic un ciubăr de apă, aproximativ 100 de litri. Zilnic sau o dată la două zile. De ce? Se făcea un noroi că ajungea aproape de genunchi plimbându-te pe acolo. Umblai exact cum umblă un porc în coteț. Luam bila aceea în mână și mai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
normal îți provoacă repulsie... S. Ț.: Era foamete cruntă! Foame și frig... foamete! Nu aveam lumină în saivanele alea, se puneau niște felinare. Seara se bătea toaca pentru masă; dar ce, aia era mâncare? Ni se aducea hârdăul cu mâncare, ciubărul ăla prin urechile căruia se trecea un băț ca să poată fi cărat. Nu știu cum se făcea că, atunci când ajungea mâncarea în dormitor, cineva, dintre deținuți, arunca cu ceva în felinar și se făcea întuneric. Se declanșa atunci o învălmășeală cumplită, toți
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la București -, șeful grupei noastre, le-a zis discret celor doi care trebuiau să arunce tineta în Dunăre să nu se ducă s-o golească în acea seară, ci s-o lase afară, ascunsă după ușă și, atunci când vor aduce ciubărul cu mâncare, să treacă cu mâncarea în partea stângă, pentru că o să-i aștepte alții doi pregătiți la tineta plină cu urină și fecale. Seara, când a venit hârdăul cu mâncare, la fel felinarul a fost stins, numai că hârdăul cu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
coșurile (de pâine, de fructe etc.), suporturile pentru farfurii, strecurătoarele de ceai, solnițele, portcuțitele, căldările de gheață, panerele pentru turnat vinul, inelele pentru șervetele, clești pentru masa. 3) Articolele de uz gospodăresc, cum sunt mașinile de spălat de uz casnic, ciuberele, cutiile de gunoi sau cenușă, gălețile (de apă, de cărbune etc.), stropitoarele, cenușarele, fierbătoarele, coșurile pentru sticle, grilajele, grătarele amovibile de curățat picioarele, suporturile pentru fierul de călcat, coșurile și panerele (de lenjerie, de legume, de fructe, etc.), cutiile de
ANEXĂ nr. 73 din 5 ianuarie 2000 ARTICOLE DIN FONTA, DIN FIER SAU DIN OTEL. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166463_a_167792]
-
interioară a doagelor și care sunt menținute asamblate în formă respectivă cu ajutorul cercurilor din lemn sau din metal. Sunt cuprinse aici în mod special diferitele categorii de butoaie, precum buți, butoaie de 200-250 l, budane, balerci, butoiașe, chiar neetanșe, precum ciubere, puține etc. Recipientele clasificate în această poziție pot fi prezentate demontate sau parțial asamblate și chiar dublate sau prevăzute cu înveliș interior. Aici se clasifică și doagele precum și alte piese din lemn, finisate sau nu, dar care se recunosc ca
ANEXĂ nr. 44 din 5 ianuarie 2000 LEMN, CARBUNE DE LEMN ŞI ARTICOLE DIN LEMN. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166430_a_167759]
-
cu cereale necesare locuitorilor acestor zone. Articolul 2 (1) Pentru prelucrarea și valorificarea prin comerț ambulant locuitorilor din zona montană, care își asigură mijloacele de subzistență din practicarea meseriei de prelucrare a lemnului în scândură, șindrilă, grinzi fasonate, bârne, butoaie, ciubere, donițe, araci de vie, furci din lemn, cozi de unelte, oiști de căruță și alte asemenea produse și care nu posedă în proprietate păduri, li se acordă anual, pe baza autorizației de meseriaș, de către primar, din vegetația forestieră din afara fondului
LEGE nr. 144 din 26 iulie 2000 (*actualizată*) privind acordarea de facilităţi persoanelor care au domiciliul în localităţile rurale aflate în zonele montane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178295_a_179624]
-
comercializare, va fi însoțit de documentele legale de transport prevăzute de legislația în vigoare și de normele stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, eliberate de organele silvice din zonă. ... (2) Produsele cu grad superior de prelucrare - donițe, ciubere, cozi de unelte, butoaie, șindrilă, furci din lemn și altele asemenea - vor fi însoțite de actul de proveniență a materialului lemnos din care au fost confecționate, pe care vor fi înscrise data plecării, semnătura și ștampila sefului de ocol silvic
LEGE nr. 144 din 26 iulie 2000 (*actualizată*) privind acordarea de facilităţi persoanelor care au domiciliul în localităţile rurale aflate în zonele montane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178295_a_179624]