287 matches
-
gard la casă, ca să nu te doară capul. Diferite animale pot juca rolul de substitute ale copiilor mult doriți. Bărbatul care s-a dus să prindă un pește pentru borș, prinde un rac pe care-l pune acasă Într-un ciubăr. Racul devine copilul mult dorit pentru acest cuplu. Ivan Evseev arată În Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale că valențele simbolice ale acestui crustaceu Poveștile chinezești conțin cazuri asemănătoare. Un pescar și nevasta lui au obținut doi copii după ce au
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pentru uscat prune. Diferitele obiecte de uz casnic cum ar fi linguri, coveți, polonice, căușele pentru făină erau confecționate de țiganii de la Baranca care le vindeau pe făină sau pe alte alimente necesare consumului zilnic. Cofele și donițele, putinile și ciuberele erau cumpărate de la bucovineni care veneau prin sate cu marfă. Oalele pentru pus laptele la prins, cele pentru înfundat și pentru umplut borș erau procurate de la meșterii olari precum Mihai Farcaș și Cremariuc, iar în ultimul timp Chiriac. Apariția plasticului
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la atelierele de perii. Nu se mai confecționau perii, dar baloții de păr de porc umpleau camera până la plafon. Aici urma să stăm în stare de prevenție până la fixarea datei pentru judecarea procesului. Ni s-a adus ca hârdău un ciubăr pentru apă și o cană de tablă. Apoi tineta, vasul pentru necesități; făceam cunoștință pentru prima dată cu aceasta, indispensabila condiție de detenție. După o percheziție amănunțită în care ni s-au rupt mânecile la haine și mantale, ni s-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
șeful secției, care însoțea pe deținutul de drept comun care distribuia masa, dar a mai rămas mâncare! (Va avea Dumnezeu în vedere aceste gesturi la judecata fiecăruia?) Mâncarea, o zeamă lungă de arpacaș amestecat cu frunze de varză, mirosind a ciubăr putred, nespălat, n-am putut s-o mâncăm. Ni s-a dat un bec, vopsit albastru (pentru camuflaj); când să-l montăm în fasungul din plafon a avut loc un scurt-circuit. Luminile din penitenciar s-au stins. Primul a venit
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
o dată cu sunarea clopotului, însoțit de un gardian care deschidea lacătele și trăgea zăvoarele, comandând: „Drepți”. Nu cunoșteam reguli interioare de pușcărie. N-am luat poziția de drepți căci cocoțați pe baloții de păr ajungeam la plafon iar în fața ușii, lângă ciubărul cu apă și tinetă, abia încăpeau doi-trei. Ne-au privit chiorâș și gardianul ne a învățat să dăm raportul: Să trăiți, domnule prim, camera X cu atâția deținuți sau arestați preventiv, gata pentru program! Ați înțeles? Unul din voi va
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
zupă de chimen, apă fiartă cu câteva bucățele de pâine tocate ca anafura, cu miros de chimen și două-trei steluțe de ulei deasupra. Ni s-a părut o minunăție. După atâta înfrigurare ne încălzea stomacul și nici nu mirosea a ciubăr putred. Un deținut de drept comun, același totdeauna pe etaj, distribuia elixirul sub privirile atente ale gardianului. Îl chema Șaramet, era găgăuz, condamnat pentru crimă de omor la Galați. Când scăpa de sub supravegherea șefului de secție, alerga pe la vizete și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
îi era tristă. Când folosea polonicul, părea un gest sacru, ca mișcarea cultică pe care o face preotul în altar. Am hotărât să stăm de vorbă cu el. Într o zi, după masa de amiază, pe când se pregătea să ducă ciuberele la bucătărie, Anghel l-a chemat în celula noastră. A privit bănuitor și privirile lor s au întâlnit într-o îmbrățișare mută. A promis că va veni. După aproape o oră a sosit; Anghel l-a întâmpinat în ușă; el
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
război care nu fuseseră trimiși la Canal din cauza bătrâneții și bolilor. Mâncarea se distribuia la ora 12 în curtea fabricii. Era mizerabilă. O lătură făcută din iarbă cosită pe malul Mureșului și resturi de zarzavat adunate din piață câteodată. În fața ciuberelor oamenii se aliniau cu gamelele în mână. Un deținut de drept comun distribuia mâncarea cu un polonic de circa 600 de grame, asistat de un milițian. De multe ori criminalii de război, bieți oameni care suportaseră din plin foametea timp
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
acolo unde hrana li se prefăcea în lumină. Noi, cei sosiți din colonie rămâneam ultimii. Lucram cu Nicu Mazăre și Iulian Bălan la secția de sculptură de pe lângă tâmplăria mobilă. Într-o zi, eram ultimul din șirul aliniat la unul din ciubere. Deținutul care distribuia hrana se străduia să umple polonicul cu ultimele resturi de pe fundul ciubărului. Lasă, nu te mai chinui să-l umpli, i-am zis. Milițianul se uită atent la mine: Bă, tu ai mai luat o dată! Nu, domnule
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Lucram cu Nicu Mazăre și Iulian Bălan la secția de sculptură de pe lângă tâmplăria mobilă. Într-o zi, eram ultimul din șirul aliniat la unul din ciubere. Deținutul care distribuia hrana se străduia să umple polonicul cu ultimele resturi de pe fundul ciubărului. Lasă, nu te mai chinui să-l umpli, i-am zis. Milițianul se uită atent la mine: Bă, tu ai mai luat o dată! Nu, domnule milițian, nu am mai luat, am răspuns cu un ton stăpânit. Ba ai mai luat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a zâmbit puțin încurcat. M-am uitat drept în ochii lui și i-am zis: Domnule milițian, vă rog să fiți foarte atent la ce vă spun eu acum. Nu această mâncare mi-ați luat-o! Ci lătura aceea din ciubărul deținuților. Pe aceea vă rog să mi-o aduceți. N-a sesizat afrontul și a pus gamelele pe bancul de lucru: Hai, mă, mănâncă și tu, că doar n-o să mă superi acum. L-am privit iar în ochi: Domnule
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
fereastră, în semiîntunericul din curte - era camuflaj - cum un gardian îi scotea pe cei doi din secția fetelor. Cei doi s-au întors în dormitorul alăturat, unde numai ei aveau paturile. Dimineața am luat legătura cu fetele când le duceam ciuberele cu mâncare - căci noi făceam acest lucru. Ne-au confirmat că doi dintre ai noștri au încercat să siluiască două fete. La țipetele lor s-au trezit toate și au alergat la fața locului. Dar cei doi fugiseră. După ce s-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ținuți erau anunțați. Aceasta s-a întâmplat numai în camerele în care oamenii erau la un nivel moral foarte scăzut; la Văcărești, între cei de drept comun, faptul acesta era frecvent. Una din cele mai mari torturi era servirea mesei. Ciuberele cu mâncare fierbinte se așezau în fața ușii; încolonați, deținuții treceau cu gamelele să primească polonicul cu terci dimineața, cu arpacaș la amiază și huruială de soia seara. Aburul fierbinte se împrăștia în cameră ca o ceață deasă, caldă și împuțită
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
neajutându-mă să-mi țin echilibrul. Mai mult am înțeles decât am văzut că și ceilalți erau supuși la același regim de igienă corporală. Cum ne hrăniseră până atunci n-am putut înțelege. Cei din cameră treceau cu gamelele prin fața ciubărului, primindu-și porția de arpacaș fierbinte. Nouă, celor șase, ni s-au adus gamelele cu arpacaș în față, ne-au așezat în genunchi, ni s-au legat mâinile la spate și ni s-a comandat să luăm gamelele cu dinții
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a despărțit, doctorul a povestit întâmplarea, făcând din faptul acesta un act de penitență înaintea tuturor. Atentat sanitar și moral În Vinerea Paștilor 1963, masa pentru amiază ni s-a adus dimineața. Pe coridor auzeam la ora aceea zgomote de ciubere și milițieni în mișcare. Polonicele se scuturau greu în gamelele întinse prin vizete. Ni s-a servit iahnia de fasole cu carne de porc, bine aromată, câte o gamelă cu vârf, după ce ani de-a rândul am primit murături fierte
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și luam cu surcelu’ și scoteam câte un bob din ăla și îl molfăiam în gură de foame... așa eram de înfometați. Mâncarea până la urmă o împărțeau brigadierii, care erau oamenii lor, erau informatori... Dacă vedeau o jumară într-un ciubăr din ăla, învârtea așa de bine polonicu’ încât o lăsa la urmă pentru el. Mereu se învârtea aia pe lângă polonic... și îți dădea tot zeamă chioară. Așa a făcut unu’, Avramescu parcă îl chema... Și erau odată vreo trei jumări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ăla, învârtea așa de bine polonicu’ încât o lăsa la urmă pentru el. Mereu se învârtea aia pe lângă polonic... și îți dădea tot zeamă chioară. Așa a făcut unu’, Avramescu parcă îl chema... Și erau odată vreo trei jumări în ciubăr și le păstra pentru el la urmă... Băi, și deținuții îl pândeau demult, și au năpădit toți politicii, toată colonia, și l-au călcat în picioare, l-au omorât. Ne-a strâns comandantu’: Bă, fi-ra-ți ai dracu’, batem și noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
leșie] cu cenușă sau cu apă În care se va pune var și apoi le clătește cu apă curată [...] ; după ce s-au uscat, arde În ele pucioasă [= sulf], după cum se obicinuiește. Cu chipul arătat trebuiesc curățite și toate căzile, dejele, ciuberele, linurile, teascurile și alte unelte Întrebuințate Întru facerea vinului” <endnote id="(369, p. 137)"/>. Folosirea leșiei la spălarea butoaielor și a teascurilor de vin ar fi putut genera legenda despre introducerea de către cârciumari a leșiei În vin. O colindă din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cei dintâi oameni, copiii lui Adam și ai Evei”. Conform legendelor românești, primul omor din istoria omenirii a fost Înfăptuit de un „evreu legendar” hemofag, Cain, care - așa cum se vede pe suprafața Lunii - „Îl ține [pe Abel] plecat peste un ciubăr, ca să i se scurgă sângele”. „Na, frate - Îi spune Abel lui Cain -, bea sânge ; ți-a fost sete de sângele meu și m-ai ucis” <endnote id="(269, pp. 115-116 ; 270, pp. 70-72 ; 137, p. 168)"/>. O legendă pe care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
legendă pe care o „spuneau moșnegii” și pe care o notează Alecu Russo În ale sale Amintiri (1855) din copilărie : „Vedeam În Lună chip de om rănit [Abel], culcat pe un pat [...] și sângele bolborosind Îi pica alăturea Într-un ciubăr spart ; iar pe fratele ucigaș [Cain], osândit din poronca lui Dumnezeu, până se va umplea ciubărul, a bea sângele nevinovat ce nu Încetează a curge de la Începutul lumei...” <endnote id="(844, p. 114)"/>. De altfel, același Alecu Russo a contribuit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Amintiri (1855) din copilărie : „Vedeam În Lună chip de om rănit [Abel], culcat pe un pat [...] și sângele bolborosind Îi pica alăturea Într-un ciubăr spart ; iar pe fratele ucigaș [Cain], osândit din poronca lui Dumnezeu, până se va umplea ciubărul, a bea sângele nevinovat ce nu Încetează a curge de la Începutul lumei...” <endnote id="(844, p. 114)"/>. De altfel, același Alecu Russo a contribuit și la perpetuarea legendei infanticidului pascal, săvârșit, chipurile, de evrei. El amintește În 1840 de „superstițiile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
personal calificat, exista un post de subchirurg, ocupat de C. Isăcescu. În rest, numai salariați necalificați. Din raportul analizat rezultă că sumele afectate acestui ospiciu erau mai mici decât cele prevăzute pentru ospiciul de la Neamțu și Golia. "Lumina-risirea", "soponul" și "ciuberele" însemnau pe un "truluniu" 118,72 lei. Exista o instalație de hidroterapie, cu două încăperi, una de vară și alta de iarnă. Inventarul efectuat de revizori, deși foarte exigent și minuțios, nu prevede nici un obiect sau metodă de restricție sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
scăldat. Să nu se spele cineva pe mîni cu apă din gură, căci face năjit* de gingii. Apa cu care se scaldă un mort se varsă într-un loc retras, ca să nu umble cineva în ea, fiind un mare păcat. Ciubărul în care s-au spălat hainele mortului, dacă se spală în nouă ape, e ca și cum s-ar fi turnat în el apă sfințită. Dacă un mort se trece peste o apă, una din rudele lui aruncă în acea apă un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și pe ochi. Ciorap Dacă din întîmplare încalți ciorapii pe dos, oricine ar voi să te farmece nu poate. Dacă i se dezleagă cuiva o legătoare de la colțun, apoi se crede că acela se va afla într-o stare critică. Ciubăr Se crede că nu e bine a pune afară un ciubăr sau vas întors cu gura spre sat și fundul spre casă, că apoi acea casă va fi vorbită de rău. Ciudă Ziua Minunii arhanghelului Mihail, Ciuda [6 septembrie], o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
oricine ar voi să te farmece nu poate. Dacă i se dezleagă cuiva o legătoare de la colțun, apoi se crede că acela se va afla într-o stare critică. Ciubăr Se crede că nu e bine a pune afară un ciubăr sau vas întors cu gura spre sat și fundul spre casă, că apoi acea casă va fi vorbită de rău. Ciudă Ziua Minunii arhanghelului Mihail, Ciuda [6 septembrie], o serbează sătenii ca să nu cadă în primejdii. Cînd se bate cineva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]