284 matches
-
germ. Pantoffel (< it. pantofola „papuc“) sau din fr. pantoufle. La originea îndepărtată a cuvântului, stă însă gr. pantophellós, format din pánto„tot“ și phellós „plută (material)“. Evoluția semantică a fost la fel ca la pers. čäbät „gheată de scoarță“ devenit ciubotă. La început, gheată a însemnat, în Moldova, „jambieră“. Este un împrumut din it. ghetta, care provine din fr. guêtre, foarte probabil cuvânt celtic. Pe ghetră „jambieră“ l-am luat și noi direct din franceză. Deci gheată și ghetră sunt dublete
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
sârba de rupe pământul. În picioare doi lăutari smoliți, cu buze groase și vinete ca pruna răscoaptă, unul din scripcă și celălalt din cobză, cântă de-i trec sudorile. În jurul lor flăcăii încing o sârbă îndrăcită, de duduie pământul sub ciubotele lor. Fetele au flori de câmp și pamblicuțe colorate în păr, la gât cu șiraguri de mărgele și la brâu busuioc, floarea dragostei. Toate‟s cu fețele rumene, curat îmbrăcate... cu multă cuviință în vorbă și în port. Flăcăi și
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
tânăra mlădiță a satului, acești flăcăi de nădejde. „Satu‟ va dăinui în veci“, murmură un bătrân, strivind o lacrimă în colțul ochiului. „Veșnicia la sat s-o născut!.. da, da..!“ și oftând se întoarse în crâșmă să-și stingă oful. Ciubotele flăcăilor tropăiau greu și înfundat, prin colbul de pe toloacă, iar fetele săltau gingaș, abia atingând pământul. Dar, cel mai cu foc juca Lisandru a‟ Zenoviei... Băiat „din flori“, n-a știut nicodată cine-i tatăl lui. ...Lisandru era un flăcău
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
crâșmei, ecoul vorbelor Anucăi încă mai pluteau în aer... „ai să mori mâncat de lup!“, înmărmurindu-l. ... Un pâlc de căldărari au răsărit ca din pământ, la crâșmă, să se bucure și ei de sărbatoarea zilei. Bărbați pletoși, bărboși, cu ciubotele cu tureatca tare și înaltă, cu pantaloni și jachete de catifea, cu vipușcă la pantaloni lată de două degete, cu pană de păun la căciulă... pășesc mândri ca niște voievozi coborâți din legendă... Femei oacheșe cu trupuri zvelte și unduitoare
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
stârpituri, pe lângă făloșenia Pepenoaicei. Apoi, bătu, adânc, în pământ, priponul de la lanțul câinelui, ochind ca nemaivăzutul juvaer al grădinilor și bostănăriilor din Goldana să rămână în cercul ce putea fi patrulat de către câinele din legătoare. Bătu și pe Stalin, cu ciubota de cauciuc în coaste și cu o vargă desfrunzită peste spinarea descărnată și cheală, fiindcă potaia, după ce mirosise, cu indiferență, Pepenoaica, și-o alesese ținta nevoilor sale bătrânești, fără măcar să ridice, câinește, un picior în sus, în dreptul ei. Auzi, măi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
devotat nouă și poporului... Mare pârlac mai ești, tu, mă, băiatule!... Urmară hohotirile lugubre ale unui râs aproape de catalepsie și plesnelile de cazac pasional, avântat în tropotirea unor dansuri de stepă, aplicate, cu palmele proprii, pe coapse și pe carâmbul ciubotei... Mircea se gândi la Cristina, pe care, cine știe dacă va mai avea, vreodată, ocazia să o conducă, prin cuprinsul acela de talmeș-balmeș și de colb cârmâziu, din care ieșise, inutil, după atâtea irepetabile peripeții. O revăzu, cum era, diafană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
vino și cu coniac ( nota bene! În recentul și greoiul comerț socialist incipient, încă nu se lansase, pe atunci, votka sovietică sau alte spirtoase din astea). Turnau voinicii în ei, până când se uitau cu ochii cruciș și li se împleticeau ciubotele. Bucureștenii și mai ales pușlamalele, haimanalele și coconii făceau haz de soldații Victoriei, care lălăiau, hălăduind pe mijlocul străzii, ținându-se de după cap, cu rubașca desbumbată la piept, uitând să-și mai culeagă bonetele căzute în urma lor, pe caldarâm, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
și aratul un mod direct de a afla, ca artist mare ce era, ce simte un mujic arând. Condiția de mujic însă n-avea s-o simtă numai cu atât. Aratul lui rămânea un simplu sport, ca și confecționarea de ciubote. Ca simplu cetățean, împăratul Chinei, aruncat de pe orbita sa, aruncat adică, nu socialmente, ci în sine, când datorită "reeducării" s-ar fi convins cu adevărat că e cu mult mai minunat să împletești un coș decât să fii împărat, trebuie
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
versuri memorabile, și care se situează în linia - unitară - urmată până în acest moment de scrisul poetului. E reactualizată în asemenea versuri aceeași poetică deschisă, - variantă personală a formulei, devenită model pentru imagismul avangardist, a lui Pierre Reverdy: Și poemele sunt ciubotele de șapte poști Care mă duc din cercul polar la caldul tropic, Și-n vers ca-n geanta unui botanist recunoști Ierburile atâtor distanțe stând alături. Cine a spus că slova e-un lanț de-ncete schimburi, Și literele închise
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Ierburile atâtor distanțe stând alături. Cine a spus că slova e-un lanț de-ncete schimburi, Și literele închise ca păsări în odaie? C-un singur vers poți trece prin patru anotimpuri, Și pasul din poeme un continent îl taie. (Ciubotele de șapte poști) Iar în altă parte, nu în alt sens, se vorbește despre „hotarele pe care le va lărgi poemul”, ori de „poemele ca niște vase comunicante” (O fantomă de mâine). Că autorul lui Petre Schlemihl e mai mult
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Incantații-le proclamă că „Nu ni-e străină nici o înfățișare-a lumii”, ori că: „cele patru anotimpuri / Năvălesc în privirea noastră”, - iar în Petre Schlemihl poetul e „o umbră lunecând în același timp prin toate punctele cardinale”, în vreme ce „poemele sunt ciubotele de șapte poști / Care mă duc din cercul polar la caldul tropic, / Și-n vers ca-n geanta unui botanist recunoști / Ierburile atâtor distanțe stând alături”. În fine, un pasaj din Patmos trimite spre o similară cuprindere panoramică: „Și poiana
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
cărți, și al cărei agent transformator rămâne, în ultimă analiză, „slova” poetică, magia cuvântului care - ni se spune în Petre Schlemihl, XIV - departe de a fi „un lanț de-ncete schimburi”, se caracterizează tocmai prin energia ei unificatoare („poemele sunt ciubotele de șapte poști / Care mă duc din cercul polar la caldul tropic”, „C-un singur vers poți trece prin patru anotimpuri”). La modul ideal, eul poetic se definește, așadar, la Ilarie Voronca, drept un homo festus prin excelență: cel ce
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
acestei lumi ce învestește aproape totul în productivitatea imaginației și abundența festivă a „produselor” ei, de la vitrină, panoplie, garderobă la atlas, catalog, jurnal sau sală de bal, arenă de circ etc. etc. Un du-te-vino necontenit între ființe și lucruri, cu „ciubotele de șapte poști” ale poemului, face ca „lanțul de-ncete schimburi” al poeziei tradiționale să fie înlocuit cu succesiunea și interferența mult accelerate ale „asociațiilor-fulgere”, într-o intenție de îmbrățișare unanimistă, simultaneistă, a unor realități aflate adesea la antipozi. Pe
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
durează ? Rîdeți de noi ; dar să luați aminte domnilor... Ați avea totul dacă ați fi în stare să vreți”. Și secvența din actul 7, care cuprinde următoarele texte : „Ai luat destui bani moscoviți. N- aveți decît să-i luați ! Lustruiți ciubotele celor pe care îi ocărîți” [25 septembrie 1973]. R.P. Bulgaria trimite la foarfecă Iconostas și Cornul de capră. Filmul bulgăresc Y‑17 are marea problemă că amintește de Argentina și România : Vă rugăm ca în vederea difuzării pe ecrane a filmului
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
94, Academia R.S.R., București, 1969, Institutul de Istorie „N. Iorga” 7. Miron Barnovschi voievod întărește mănăstirii Moldovița țiganii robi care să nu fie tulburați de dregătorii domniei Motivație: Din cauza slugilor hătmănești și juzii de țigani care umblă să le ia ciubote și gloabe și în fiecare an duc pe țiganii lor la scaunul domniei și deci pentru aceasta au fugit și s-au risipit țiganii lor în alte țări și au rămas mănăstirea fără țigani. Plângerea călugărilor către domnie: Ei au
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Neculai cu femeia lui și cu copii, ca să nu aibă de acum înainte nici o treabă slugile hătmănești sau juzii de țigani să tulbure pe acești țigani a sfintei mănăstiri, nici dare să nu se ia de la ei, nici gloabe, nici ciubote, nici un venit hătmănesc, numai să lucreze călugării de la această sfântă mănăstire cu acești țigani și să-i pedepsească pe fiecare după fapta lui.” Iași, 5 mai 1627 D.R.H., A., Moldova, p. 260 8. Vol. X, documentul 58, p. 146, 10
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și bondițele le depășesc, ca realizare artistică pe cele din alte zone ale Podișului Moldovei. Sumanul, o piesă de îmbrăcăminte cu specific moldovenesc, era aici prevăzut cu falduri și o bogată ornamentație.Încălțămintea era constituită din opinci, dar și din ciubote, iar pe cap se purta glugă, pălărie cu bordură lată sau căciulă țuguiată.Prin structura sa morfologică, acest tip de port popular reprezintă o variantă a portului popular românesc. La începutul sec. XX se mai purtau încă, străvechile costume populare
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
mea? Vrei sa te bușască cei handralăi prin omăt? Acuș te descalț! Văzând eu ca mi-am aprins paie-n cap cu asta, am șterpelit-o de acasă numai cu beșica cea de porc, nu cumva să-mi ia tata ciubotele și să rămân de rușine înaintea tovarășilor. Și nu știu cum s-a întâmplat, că nici unul din tovarăși n-avea clopot. Talanca mea era acasă, dar mă puteam duce s-o iau? în sfârșit, facem noi ce facem și sclipuim de colo
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
Enciu și, mai ales, reproducând pasaje din discursul către săteni, cu nuanțe demagogice, al acestuia. Acolo, l-am auzit povestind, cu mult haz, pe moș Vasile Lungu, cum a stat ascuns câteva zile prin Valea Oanei cu ștampila primăriei în ciubotă ca să nu-l schimbe din funcția de primar. Apoi, alte povestiri, cântece, cimilituri etc., au completat programul ad hoc al serbării. A povestit și Victor Ion Popa, a cântat și odată cu el, toți cei peste 300 de săteni, cântece patriotice
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
lumină deosebită în ochii albaștri de cicoare, soția îmi prezintă ca dar fata aceea mare și frumoasă în lumina aproape chioară a unui bec, „cu umbre prin colțuri de odaie” și cu un pronunțat miros de cărbuni - lemnele erau cu ciubote roșii pe atunci - văd un gheomotoc mic, vânăt, congestionat de plânsul momentan și am avut o mare deziluzie... Ce știam eu de mărimea și frumusețea copiilor nou născuți?... dar n am spus nimic... Abia în ziua următoare, mai pe lumină
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
armonie, cu masca trasă și transpirată mai ales pe lentile înspre interior, cu un furtun ca de aspirator vechi și cascheta peste mască, pusă de-a hoarța, omulețul părea apărut din filmele horor. Sergentul, un oltean la fel de inteligent ca și ciubotele sale, avea o plăcere diabolică să ne chinuiască inutil. Spre liziera din față, cîte unul, de la stînga la dreapta, salt înainte! zbiera sergentul. Avea în mînă o cîrîitoare pe care o răsucea cu sete. Cînd cîrîia drăcia asta, trebuia să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
prefăcută în ocol de vite în care stare am văzut-o eu la anul 1854.” - Așa am fost noi întotdeauna, mărite Spirit. Ne-am lăsat sufletul deschis către oricine.Si s-au găsit destui care să calce în el cu ciubote ghintuite. Chiar călugărești fiind... - Ei, da’ vorba multă îi sărăcie curată. Cred că ai băgat de seamă că ne-am cam terminat treburile pe la Piatra Mică „ce se chiami Clate.” Acum trebuie s-o luăm încotrova. Unde, dragule? - Cu îngăduința
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ca o continuitate, elementele, cărora le voi pune majusculă și adjectivul filosofice și le voi enumera: Apa, Pământul, Focul, Aerul, Eterul. Primul e Apa, iar mitologia noastră o face Început și sfârșit al lumii. Apa nu e bună nici În ciubote, spune hâtrul Creangă. De banală ce e. Și e banală pentru că se implică peste tot. A evidenția asta Înseamnă a rescrie aproape toată chimia, biologia, ecologia, dar și altele pe care viața le integrează. Căci viața se manifestă, lăsând deoparte
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nu de altele, dar dacă s’o porni și conu’ Petrone... Da, suntem o secțiune de aur, adică un triunghi perfect. Iar apa, cel puțin ca structură moleculară, e tot un triunghi. Cam prea colțuros pentru a fi tolerat În ciubote... Dar tolerată În vin. Doar că, atenție! La țară, acolo unde ciutura coboară În aceeași fântână spre care se Îndreaptă și rădăcinile viței, nu prea e bai. Om și plantă ajung la aceeași apă; și apă din vin, ori din
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În pahar Întregind un șpriț... teamă nejustificată, căci pot ajunge cel mult ceai, spre deznădejdea amicului Cristi, nevoit să caute alt Neculai de firitisit, căci și el crede, ca și același Nică, cum că apa nu-i bună nici În ciubote... Și așa, rămân Între băuturi, spre a da În vileag niște taine ale noastre, ale lichidelor care conțin apă. Chestia cu memoria nu e o vorbă deșartă, iar amicul Cristi a ciulit urechea la „șoaptele“ apei - aceeași - culese din fântână
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]