284 matches
-
unei iubiri, pentru că tot s-a tocit, duritatea și singurătatea vieții vagabonzilor și a imigranților, tandrețea și camaraderia unor tovarăși de aventuri dintre cele care marchează pentru totdeauna viața unui adolescent. Se adaugă umor, poezie și erotism. Ernesto Pérez Zúñiga: Ciubotele de șapte leghe și alte moduri de a muri. Editura Paralela 45, București, 2004. Preț: 80 000 lei. Emoții feminine Unul dintre cei mai populari scriitori japonezi ai momentului, laureat al mai multor premii literare importante, tradus în peste douăzeci
Agenda2004-45-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283032_a_284361]
-
că nu visează niciodată. Imposibil. De altfel se corecta și se contrazicea pe loc - nu-i păsa niciodată când i se zicea că se contrazice ("numai pițigoiul nu se contrazice", replica el) - relatând, totuși, un vis memorabil, o pereche de ciubote avansând singure pe un drum... Socotea pesemne că este umilitor, pentru el, Tolstoi, și care cam știa că este chiar Tolstoi în persoană - să viseze, să fie pus adică într-o postură incontrolabilă, ne-supravegheată de luciditate... Iată însă că
O evidență luminoasă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10092_a_11417]
-
Infamia salvează inchiziția!" Despre preoți și arginți Despre preoți și arginți - zici tu aici Strigăte prea mari se fac auziri prea mici. Despre aroganța marilor peltici - sau despre furi Cu sandalele lor rupte-n coate. Cu opinci Trecute la recensământ ciubote sau conduri Doamne, și pe toate numai singur tu le înduri! Doamne, și noi le plătim pe jumătate! Și dăm tot mai des jumătate de măsură Sfintei Rugăciuni a Stellei Maris Care te-a născut azi noapte-n ieslea ei
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
Emil Brumaru De-o vreme lungă și flămîntă în încîlceli îl tot pomenesc, aduc vorba alături de el, îi laud perseverența, severitatea, clemența, ciubotele care mă obligă să aterizez la punctul fix, mă statornicește între virgule viguroase (țăruși îmbîrligați pentru priponit baragladine ca mine!), nu-mi lasă literele în dezmățuri nesfîrșite de mărgele colorate straniu: șiraguri de bile enorme, orînduite nu pe ațe, ci
Îngeroioloiul (Zbaterea mașinăriei de scris) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14718_a_16043]
-
aflarea dedesubtului nu te lăsa cuprins nesfîrșitul are pieptul lacom e urîciune încă nu s-au revărsat zorii apele lui să te cruțe/ de friguri Alergătorule tu/ care porți clopoțeii Tigrului urechile și ciucurii/ pălăria Bastardului mai mult/ pielea tăbăcită/ ciubotele înalte cuiele de aramă deschide sipetul/ ventricul după ventricul nu-ți fie teamă de mînia ce curăță și ia solzii însoțitor al tainei cerșetorul întregului ridică-te/ recunoaște pe cel mare cît Cerul Într-o dimineață atîtea lucruri se rezolvă
Poezie by Cassian Maria Spiridon () [Corola-journal/Imaginative/8006_a_9331]
-
retrogradare a Rapidului ar putea declanșa un adevărat Armagheddon în fotbalul românesc, potrivit PRO Sport. Rapidul are mari șanse să câștige la Tribunalul Federal Elvețian și să anuleze decizia TAS care în vară i-a trimis în liga secundă. Cătălin Ciubotă, fost avocat al LPF, spune că acest lucru ar da peste cap întreg fotbalul românesc, scrie Pro Sport. Marco Balmelli, judecătorul TAS care a decis retrogradarea Rapidului, și-a motivat foarte “subțire” decizia din 2 august. După decizia de retrogradare
Retrogradarea Rapidului ar putea da peste cap Liga lui Iorgulescu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/74593_a_75918]
-
mai mult pe precedentele anterioare din fotbalul românesc, ignorând regulamentele sportive aflate în vigoare. “Dacă Rapid va câștiga la Tribunalul Federal vor fi momente teribile, se va declanșa un adevărat Armageddon în fotbalul românesc”, a declarat pentru Pro Sport, Cătălin Ciubotă, fost avocat al LPF.
Retrogradarea Rapidului ar putea da peste cap Liga lui Iorgulescu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/74593_a_75918]
-
Crimeea (vezi contele Tolstoi, Sevastopolskie rasskazî, Bălți, Editura Cratima, 1995)", "indignat aidoma unui mandarin chinez ce a intrat într-o pagodă cu climatizatorul defectat" sau "în Turkmenistan, unde am făcut armata la infanterie motorizată, erau niște temperaturi de se coceau ciubotele aksakalului la umbra saxsatilului" și încă "glasul mătușii suna, biblic fie spus, ca o trompetă de la Ierihon, exprimând banal, dar necesar de spus, un text care avea în el nemulțumirea genetică a soacrelor" ș.a. Totul, chiar și gesturile sau mimica
Un basarabean... târgoviștean by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14460_a_15785]
-
Chiar pe prințesa goală din crivatul În care dînsa-și aștepta bărbatul, Cu coapsele deschise de cu vreme. Și-apar pitici cu găuri în scufie Ce fac doar tărăboi și gălăgie, Vrînd lanțuri din tulpini de păpădie... Și cer în cor ciubote cît mai roșii, Să-nfurie curcanii și cocoșii...
Pădurile sînt pline de dughene... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7472_a_8797]
-
aplauze, buchete de flori, în genere componența publicului nu corespundeau nici pe departe spiritului și ideilor futurismului. Cum s-ar spune, nu se adeveriseră amenințările și șantajul, care ar fi dus la fluierături, strigăte, tropăit nervos de picioare încălțate în ciubote rusești grele (din contră, la conferințele sale era prezent publicul de societate... în papuci și cizmulițe delicate, studenții). Spre Marinetti n-a zburat niciunul din ouăle clocite promise de pictorul Mihail Larionov! El nu dorea să se simtă în ospeție
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
ale lui Pâcu. Ca un făcut, Pâcu nu a ieșit cu o iotă din toate ale lui. Ba parcă de această dată a lungit cât a putut mai mult treaba. Întâi a avut de lucru cu scuturatul lulelei de tocul ciubotei. Pe urmă a scos suvacul să-i desfunde muștiucul. Apoi a încercat-o, de mai multe ori, așa „la rece”. Și abia după aceea a îndesat tutunul în cioata de lemn, dar cu mare grijă... Aprinsul bucății de iască a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
bine, Pâcule. Măi Dumitre, nu ți se pare că am început să ne bocim ca babele? Ba chiar mai rău...Ca vădanele. Ia mai degrabă spune ce ai vrut să afli de la mine? Păi te-aș înteba câte rânduri de ciubote mai ai de gând să rupi cu cărăușia? Cu o mutră serioasă, Pâcu a cătat către ciubote. Apoi, luând poziția de drepți, ca la cătănie, a raportat: Cu ciubotele iestea vreau să-mi închei cărăușia și nu cu altele. Priceput
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
chiar mai rău...Ca vădanele. Ia mai degrabă spune ce ai vrut să afli de la mine? Păi te-aș înteba câte rânduri de ciubote mai ai de gând să rupi cu cărăușia? Cu o mutră serioasă, Pâcu a cătat către ciubote. Apoi, luând poziția de drepți, ca la cătănie, a raportat: Cu ciubotele iestea vreau să-mi închei cărăușia și nu cu altele. Priceput-ai, ori ba? De priceput am priceput,dar... Dar ce? Mai este și un „dar”... Și care
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
să afli de la mine? Păi te-aș înteba câte rânduri de ciubote mai ai de gând să rupi cu cărăușia? Cu o mutră serioasă, Pâcu a cătat către ciubote. Apoi, luând poziția de drepți, ca la cătănie, a raportat: Cu ciubotele iestea vreau să-mi închei cărăușia și nu cu altele. Priceput-ai, ori ba? De priceput am priceput,dar... Dar ce? Mai este și un „dar”... Și care ar fi acel „dar”, mă rog ție? Întâi să-mi spui dacă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
-mi închei cărăușia și nu cu altele. Priceput-ai, ori ba? De priceput am priceput,dar... Dar ce? Mai este și un „dar”... Și care ar fi acel „dar”, mă rog ție? Întâi să-mi spui dacă vrei să atârnăm ciubotele în cui așa dintr-o dată sau...? Sau ce? Sau mai facem treabă până la toamnă? Nici pomeneală de toamnă. Ce, aiestea-s ciubote care să țină până la toamnă? Nu vezi că mai stau doar în două ațe? Au rămas numai potcoavele de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
un „dar”... Și care ar fi acel „dar”, mă rog ție? Întâi să-mi spui dacă vrei să atârnăm ciubotele în cui așa dintr-o dată sau...? Sau ce? Sau mai facem treabă până la toamnă? Nici pomeneală de toamnă. Ce, aiestea-s ciubote care să țină până la toamnă? Nu vezi că mai stau doar în două ațe? Au rămas numai potcoavele de ele. Văd eu bine, dar de un drum tot mai sunt bune. Și apoi om vedea... Un drum treacă-meargă, dar mai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cap a mirare: „Tare mai știi să te bagi în sufletul omului, mehenghi bătrân ce ești!” Pâcu, care a băgat de seamă acest lucru, i-a răspuns lui Dumitru pe măsură: „Știu să intru în sufletul omului, dar nu cu ciubote cu tot, băiete!” Apoi de aici noi om lua drumul spre casă, iar voi... al cărăușiei - a vorbit moș Dumitru, cu oarecare tristețe în glas. Hliboceanu a făcut semn de adunare către ceilalți cărăuși. Toți au venit și s-au
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
dumneata la Talmud nu se spune așa - l-a întâmpinat Pâcu. Nu spune la Talmud, dar se spune la dumneavoastră și nu-i nimic rău în asta. Am mai ieșit oleacă din casă, jupâne. Și cât ne or mai ține ciubotele nu ne-om lăsa de cărăușie - a mărturisit moș Dumitru râzând. Atunci bine ați venit, gospodarilor, și Cel de Sus să vă dea sănătate! Până una-alta, ia spune-mi dumneata: îs bune socotelile așa cum le-au gândit oamenii? - a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
râs, Pâcu s-a apucat să grăiască: De mâncat am mâncat - să trăiască Măriuța. De băut... nu prea - aici îi vinovat Costache. De râs... nici atâta - aici sunt vinovat eu... Așa că... la culcare, logofete, că ți-o intrat apă-n ciubote! Da’ ce crezi tu, Pâcule? Scapi tu așa ușor în seara asta? Ia ți adio de la gândul ista și mai degrabă gândește te ce ai să ne povestești! - l-a luat din scurt moș Dumitru. Iertați matale cuvântul cel prost
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
doi bătrâni la familia cărăușilor, zilele și nopțile nu mai păreau așa de lungi... Totul intrase pe făgașul firesc... Trecuse vara și vremea se schimba din zi în zi, iar drumurile deveneau tot mai grele. Într una din zile, pe când ciubotele li se înfundau în glodul până la gleznă, pe neașteptate s-a auzit glasul lui Pâcu: Dumitre, mă paște un gând. Și ce dacă te paște? Nu-l poți alunga? Cotonogește-l și ai să vezi că nu te mai paște
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
de pânză albă. Când l-a văzut pe Hliboceanu - aproape despuiat - întins în crivat, i s-a tăiat răsuflarea. Întotdeauna l-a văzut numai îmbrăcat ca un haiduc: cămașă albă peste care se încolăcea chimirul lat plin de ținte strălucitoare, ciubote înalte și pălărie cu boruri largi. Pe umeri purta o jiletcă neagră de culoarea pantalonilor. Acum însă... După această clipă de descumpănire, Măriuța și-a revenit și s-a apucat să-l ajute pe Cotman, care lucra cu mare îndemânare
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
a luat dintr-un dialect arab algerian jaleko, iar în arabă provine din tc. yelek „vestă“. Și, dacă adaug că din tc. yelek îl avem noi pe ilic, putem conchide că jiletcă și ilic sunt dublete etimologice. (a) încălța și ciubotă, cizmă, papuc etc. Din sfera cuvintelor referitoare la încălțăminte, în română s-au păstrat foarte puține cuvinte latinești. Astfel, a fost moștenit verbul (a) încălța < lat. incalciare și substantivul (în) călțăminte < lat. calciamentum. S-a păstrat și desculț < lat. disculcius
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
lui solum „talpă“). Ceilalți termeni sunt împrumuturi ulterioare, cel mai vechi fiind opincă < sl. opǐnŭkŭ „încălțăminte“ < sl. opęti „a acoperi“. Cele mai multe cuvinte din acest domeniu au, la originea îndepărtată, cuvinte turcești, unele ajunse direct în română, altele prin intermediul altor limbi. Ciubotă „cizmă“, folosit mai ales în Moldova (cf. și numele Ciubotaru/Ciubotariu), vine, la originea îndepărtată, din tc. çabata (unde a fost împrumutat din pers. čäbät „gheată de scoarță“). Cuvântul a pătruns în română printr-o limbă slavă de nord (cel
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
germ. Pantoffel (< it. pantofola „papuc“) sau din fr. pantoufle. La originea îndepărtată a cuvântului, stă însă gr. pantophellós, format din pánto„tot“ și phellós „plută (material)“. Evoluția semantică a fost la fel ca la pers. čäbät „gheată de scoarță“ devenit ciubotă. La început, gheată a însemnat, în Moldova, „jambieră“. Este un împrumut din it. ghetta, care provine din fr. guêtre, foarte probabil cuvânt celtic. Pe ghetră „jambieră“ l-am luat și noi direct din franceză. Deci gheată și ghetră sunt dublete
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
plăcere pentru mine era să-i văd dansând. Fetele aveau ii cu trandafiri cusuți din mărgele și fuste uni din stofă fină, pliate mărunt, iar băieții erau toți în strai popular, cu cămăși lungi, încinși cu brâu la mijloc și ciubote zdravene care să le facă față bătutei lor înfocate. Foc era pe ringul de dans. Era parcă un vis momentul când băieții le învârteau. Se putea zice că era clipa când tinerele înfloreau din toate punctele de vedere. Și ce
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]