208 matches
-
Republica Moldova, localitatea Dumbrava, Str. Zăvoiului nr. 31, județul Chișinău. (1.249/2003) 36. Erhan Liliana, fiica lui Constantin (fiul lui Arghira, născută la 20.07.1929 în localitatea Ciuciuleni) și Ludmila, născută la data de 13 august 1979 în localitatea Ciuciuleni, județul Lăpușna, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Dumbrava, Str. Zăvoiului nr. 31. (1.250/2003) 37. Erhan Mariana, fiica lui Constantin și Ludmila, născută la data de 21.09.1987 în localitatea Ciuciuleni, județul Lăpușna, Republica Moldova
ORDIN nr. 1.637/C din 12 iunie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212710_a_214039]
-
1979 în localitatea Ciuciuleni, județul Lăpușna, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Dumbrava, Str. Zăvoiului nr. 31. (1.250/2003) 37. Erhan Mariana, fiica lui Constantin și Ludmila, născută la data de 21.09.1987 în localitatea Ciuciuleni, județul Lăpușna, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Dumbrava, Str. Zăvoiului nr. 31, județul Chișinău. (1.249/2003) 38. Frunze Veaceslav, fiul lui Victor (fiul lui Gheorghe, născut la 25.11.1912 în localitatea Slobozia-Dușca, județul Chișinău
ORDIN nr. 1.637/C din 12 iunie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212710_a_214039]
-
decembrie 1952 în localitatea Ungheni, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ungheni, str. I. Neculce nr. 20. (1.224/2003) 89. Șendrea Boris, fiul lui Sergiu și Ana (născută la 1.10.1928 în localitatea Ciuciuleni), născut la data de 6 octombrie 1954 în localitatea Ciuciuleni, județul Lăpușna, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ciuciuleni, raionul Nisporeni. (11.304/2003) Copii minori: Șendrea Iulian, născut la data de 23.12.2000, și Șendrea
ORDIN nr. 1.637/C din 12 iunie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212710_a_214039]
-
cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ungheni, str. I. Neculce nr. 20. (1.224/2003) 89. Șendrea Boris, fiul lui Sergiu și Ana (născută la 1.10.1928 în localitatea Ciuciuleni), născut la data de 6 octombrie 1954 în localitatea Ciuciuleni, județul Lăpușna, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ciuciuleni, raionul Nisporeni. (11.304/2003) Copii minori: Șendrea Iulian, născut la data de 23.12.2000, și Șendrea Alexandra, născută la data de 30.05.2002. 90. Tataru
ORDIN nr. 1.637/C din 12 iunie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212710_a_214039]
-
1.224/2003) 89. Șendrea Boris, fiul lui Sergiu și Ana (născută la 1.10.1928 în localitatea Ciuciuleni), născut la data de 6 octombrie 1954 în localitatea Ciuciuleni, județul Lăpușna, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ciuciuleni, raionul Nisporeni. (11.304/2003) Copii minori: Șendrea Iulian, născut la data de 23.12.2000, și Șendrea Alexandra, născută la data de 30.05.2002. 90. Tataru Carolina, fiica lui Valeriu și Odeta (fiica lui Cebotari Nicolai, născut la
ORDIN nr. 1.637/C din 12 iunie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212710_a_214039]
-
în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Albișoara nr. 18, ap. 59. (3.673/2006) 313. Tașcă Nicolae, fiul lui Gheorghe (fiul lui Chiriac și Ecaterina, născută la 14.08.1938 în localitatea Ciuciuleni) și Elena, născut la data de 13 mai 1979 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ciuciuleni, raionul Nisporeni. (16.198/2003) 314. Teleba Boris, fiul lui Alexei (născut la 14.08.1936
ORDIN nr. 1.825/C din 3 iulie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213638_a_214967]
-
Nicolae, fiul lui Gheorghe (fiul lui Chiriac și Ecaterina, născută la 14.08.1938 în localitatea Ciuciuleni) și Elena, născut la data de 13 mai 1979 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ciuciuleni, raionul Nisporeni. (16.198/2003) 314. Teleba Boris, fiul lui Alexei (născut la 14.08.1936 în localitatea Lunga) și Emilia, născut la data de 20 august 1963 în localitatea Lunga, județul Florești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în
ORDIN nr. 1.825/C din 3 iulie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213638_a_214967]
-
moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Zgurița, raionul Drochia. (1.494/2004) Copii minori: Nedelciuc Maria-Mihaela, născută la data de 7.04.1995. 51. Nicolai Ștefan, fiul lui Vasile (fiul lui Gheorghe, născut la 21.01.1931 în localitatea Ciuciuleni) și Maria, născut la data de 2 august 1989 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Sarmizegetusa 18/4, bl. 10, ap. 94. (1.184/2008) 52. Olaru Otilia, fiica lui Săndel (fiul
ORDIN nr. 1.115/C din 3 aprilie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210097_a_211426]
-
a decis: “De a transmite sanatoriului 1 ha - pămînt arabil; 20 ha livadă; vie - 4,5 ha; grădină - 1,5 ha; imaș - 30 ha; total - 59,2 ha. Din ordinul nr. 1, cu aprobarea mănăstirii se transmite țăranilor din s. Ciuciuleni pămînt arabil 50 ha; vie - 5 ha; livadă - 15 ha. Cu consimțămîntul mănăstirii se transmite întreprinderii cooperatiste “Timoșenco” din s. Ciuciuleni 9 ha pămînt arabil și 5 ha vie.” Între anii 1945-1947 mănăstirea transmite organizațiilor de stat peste 70 ha
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
imaș - 30 ha; total - 59,2 ha. Din ordinul nr. 1, cu aprobarea mănăstirii se transmite țăranilor din s. Ciuciuleni pămînt arabil 50 ha; vie - 5 ha; livadă - 15 ha. Cu consimțămîntul mănăstirii se transmite întreprinderii cooperatiste “Timoșenco” din s. Ciuciuleni 9 ha pămînt arabil și 5 ha vie.” Între anii 1945-1947 mănăstirea transmite organizațiilor de stat peste 70 ha de pămînt ca fiind “inutile”. Pînă în anul 1946 pe teritoriul mănăstirii Hâncu se afla căminul lucrătorilor gospodăriei auxiliare a sanatoriului
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
Ciuciuleni este un sat-reședință de comună din Raionul Hîncești, Republica Moldova Denumirea Ciuciuleni se trage de la Ciuciu(l) care după mai multe ipoteze acest calificativ a fost dat unui individ cu scopul de a semnala o calitate bună sau un defect ( ocupație
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
Ciuciuleni este un sat-reședință de comună din Raionul Hîncești, Republica Moldova Denumirea Ciuciuleni se trage de la Ciuciu(l) care după mai multe ipoteze acest calificativ a fost dat unui individ cu scopul de a semnala o calitate bună sau un defect ( ocupație, titlu dregătoriei , stare civilă, rang ecleziastic etc.). Primul document în care
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
Ciuciu(l) care după mai multe ipoteze acest calificativ a fost dat unui individ cu scopul de a semnala o calitate bună sau un defect ( ocupație, titlu dregătoriei , stare civilă, rang ecleziastic etc.). Primul document în care este atestat satul Ciuciuleni a fost găsit în colecția mănăstirei Frumoasa (nota lui A. Sava) și este datat din 28 iunie 1596. Despre formarea satului există mai multe legende care s-au transmis din tată în fiu și așa mai departe și o sa se
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
salcia mare de lângă izvor. A doua zi a plecat dar în urma lui a rămas numele de Ciuciulea. Argument în favoarea acestei legende vin spusele localnicilor care spun că prima casă din sat a fost construită lângă Șipot. Referitor la originea denumirii Ciuciuleni există și opinia lui M. Ciachir care spune că denumirea de Ciuciuleni ar fi de origini turco-tătare care înseamnă mâneca moșului. Denumirea satului Ciuciuleni este unică în spațiul românesc și aceste legende frumoase ca dealtfel și localitatea, constituie o atracție
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
a rămas numele de Ciuciulea. Argument în favoarea acestei legende vin spusele localnicilor care spun că prima casă din sat a fost construită lângă Șipot. Referitor la originea denumirii Ciuciuleni există și opinia lui M. Ciachir care spune că denumirea de Ciuciuleni ar fi de origini turco-tătare care înseamnă mâneca moșului. Denumirea satului Ciuciuleni este unică în spațiul românesc și aceste legende frumoase ca dealtfel și localitatea, constituie o atracție pentru cei ce vizitează satul. Satul Ciuciuleni este așezat în centrul Republicii Moldova
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
care spun că prima casă din sat a fost construită lângă Șipot. Referitor la originea denumirii Ciuciuleni există și opinia lui M. Ciachir care spune că denumirea de Ciuciuleni ar fi de origini turco-tătare care înseamnă mâneca moșului. Denumirea satului Ciuciuleni este unică în spațiul românesc și aceste legende frumoase ca dealtfel și localitatea, constituie o atracție pentru cei ce vizitează satul. Satul Ciuciuleni este așezat în centrul Republicii Moldova, pe colinele platoului central al Moldovei situându-se la distanța de 60
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
care spune că denumirea de Ciuciuleni ar fi de origini turco-tătare care înseamnă mâneca moșului. Denumirea satului Ciuciuleni este unică în spațiul românesc și aceste legende frumoase ca dealtfel și localitatea, constituie o atracție pentru cei ce vizitează satul. Satul Ciuciuleni este așezat în centrul Republicii Moldova, pe colinele platoului central al Moldovei situându-se la distanța de 60 km de orașul Chișinău și 25 km de orașul Hîncești. Ciuciuleni este singurul sat din Republica Moldova cu acest nume. Are o suprafață de
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
dealtfel și localitatea, constituie o atracție pentru cei ce vizitează satul. Satul Ciuciuleni este așezat în centrul Republicii Moldova, pe colinele platoului central al Moldovei situându-se la distanța de 60 km de orașul Chișinău și 25 km de orașul Hîncești. Ciuciuleni este singurul sat din Republica Moldova cu acest nume. Are o suprafață de aproximativ 20 km pătrați și un perimetru de 17,13 km, iar întreaga moșie a satului este de aproximativ 61,65 km pătrați și un perimetru de 67
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
de 67,21 km. Localitatea se întinde pe o lungime de 8 km de la nord la sud și 2-2,5 km de la est la vest, fiind traversată de râul Cogîlnic, care izvorăște de la Mănăstirea Hîncu din satul Bursun, raionul Nisporeni. Ciuciuleni se învecinează la est cu satul Drăgușenii Noi, la sud cu satul Drăgușeni, comuna Bobeica la vest cu satul Pereni, comuna Pașcani, iar la nord se mărginește cu rezervația naturală Codrii. Relieful satului Ciuciuleni reprezintă o unitate în diversitate, prin
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
Hîncu din satul Bursun, raionul Nisporeni. Ciuciuleni se învecinează la est cu satul Drăgușenii Noi, la sud cu satul Drăgușeni, comuna Bobeica la vest cu satul Pereni, comuna Pașcani, iar la nord se mărginește cu rezervația naturală Codrii. Relieful satului Ciuciuleni reprezintă o unitate în diversitate, prin împletirea cumpenelor de ape cu dealurile și colinele, unde se întâlnesc pante abrupte înalte de 400 de metri deasupra nivelului mării. Procese de eroziune și alunecările de teren au dus la formarea hârtoapelor, văilor
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
întâlnesc diverse roci de natură argiloasă și nisipo-argiloase, în unele locuri lutul și nisipul ies la suprafață cum ar fi la Lutăria (denumire dată de popor) sau la Nasparia și Talița de unde oamenii iau nisip pentru construcții. În special în Ciuciuleni sunt predominante dealurile și văile. Dintre cele mai cunoscute sunt Dealul Femeii, Dealul Poenii, Găvanul, Chiscul Nalt, Dealul Sacarenilor, Dealul Morilor etc, iar dintre vali sunt Valea Cogilnicului, Valea Voloșenilor, Valea Părului,Valea Ulmului, Valea Lupului, Valea Bătrânei etc. Solurile
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
predominante dealurile și văile. Dintre cele mai cunoscute sunt Dealul Femeii, Dealul Poenii, Găvanul, Chiscul Nalt, Dealul Sacarenilor, Dealul Morilor etc, iar dintre vali sunt Valea Cogilnicului, Valea Voloșenilor, Valea Părului,Valea Ulmului, Valea Lupului, Valea Bătrânei etc. Solurile satului Ciuciuleni sunt în proporție de 75% cernoziom. Satul Ciuciuleni este situat în brâul climatic temperat și face parte din zona naturală de Silva stepa și silvostepa. Condițiile agroclimatice permit dezvoltarea unor ramuri ale agriculturii cum ar fi: pomicultura, viticultura, cultura cerealelor
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
sunt Dealul Femeii, Dealul Poenii, Găvanul, Chiscul Nalt, Dealul Sacarenilor, Dealul Morilor etc, iar dintre vali sunt Valea Cogilnicului, Valea Voloșenilor, Valea Părului,Valea Ulmului, Valea Lupului, Valea Bătrânei etc. Solurile satului Ciuciuleni sunt în proporție de 75% cernoziom. Satul Ciuciuleni este situat în brâul climatic temperat și face parte din zona naturală de Silva stepa și silvostepa. Condițiile agroclimatice permit dezvoltarea unor ramuri ale agriculturii cum ar fi: pomicultura, viticultura, cultura cerealelor. Factorii ce favorizează acest tip de climă sunt
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
de climă sunt masele de aer umed cu caracter ciclonic ce vin dinspre Oceanul Atlantic provocând schimbări în anotimpurilor de primăvara și iarnă. Temperatura variază vara între +23 C și +27 C,iar iarna între -3 C și -5 C. Satul Ciuciuleni este traversat de râul Cogîlnic de la nord la sud, râu care izvorăște din Codrii Moldovei și are o lungime totală de 243 km. Lăcăria satului este constituită din mai multe lacuri cu o suprafață cuprinsă între 16 și 5 ha
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
unde mai sunt alte 2 lacuri mari. În plus, fiecare gospodărie din sat, situată în valea Cogîlniclui, are iaz în gradină pentru a atrage toate apele într-un singur loc, pentru că este foarte multă apă. În anul 1997, populația satului Ciuciuleni a fost estimată la 6470 de cetățeni(3). Conform datelor recensământului din anul 2004(4), populația satului este constituită 5.111 de oameni, 48,95% fiind bărbați iar 51,05% femei. Structura etnică a populației în cadrul satului arată astfel: 99
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]