185 matches
-
restaurator la refacerea picturilor de pe zidurile bisericilor vechi. În paralel, a început să fie solicitată să joace și în filme și a primit roluri în "Tănase Scatiu" (1976), "Burebista" (1980), "Viraj periculos" (1983), "Misterele Bucureștilor" (1983), "Ziua Z" (1985) și "Ciuleandra" (1985). În ciuda apariției în aceste filme, Anca Szönyi nu s-a considerat niciodată „o actriță adevărată”, ci doar artist plastic. Într-un interviu publicat în 1980 în revista Cinema, regizorul Gheorghe Vitanidis afirma următoarele: "„Nu știu cum va ieși filmul, cât de
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
este cea a tinerei "Ana Stănciulescu", care va cuceri cu vocea sa inegabilă întregul public. La doar 12 ani, Ana Stănciulescu are un palmares impresionant: premii la festivaluri internaționale din Macedonia și Malta, premii naționale la concursuri precum Mamaia Copiilor, Ciuleandra sau Delfinul de Aur și numeroase apariții TV la emisiuni precum Next Star, Atenție, se cântă sau O dată-n viață. Din 26 decembrie, Ana o dublează pe Quvenzhané Wallis, copilul minune al Hollywoodului, devenind Annie, într-o aventură muzicală plină
Annie (film) () [Corola-website/Science/332994_a_334323]
-
de dragoste [Cântectul iubirii]", "Proștii", "Filibaș [Ocrotitorul]". Înainte de a scrie și de a-și publica romanele, scriitorul și-a desăvârșit talentul de prozator scriind povestiri și nuvele. Cea mai cunoscută nuvelă a sa este de bună seamă "Ițic Ștrul Dezertor". "Ciuleandra", nuvela sa psihologică cea mai cunoscută, va apărea ceva mai târziu. Romancierul a început să scrie romane realiste, în care acțiunea avea loc în decorul unui sat din Transilvania, Liviu Rebreanu a readus problematica țărănească în centrul atenției lumii literare
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
inedită]; "Idilă de la țară" [inedită]; "Ocrotitorul"; "Culcușul"; "Cerșetorul"; "Pozna"; "Golanii". Este ales președinte al Societății Scriitorilor Români. Pe data de [[17 martie]] [[1926]], are loc premiera piesei "Apostolii". La sfârșitul anului 1926, plecând de la proiectul unei nuvele ("Nebunul"), plănuiește volumul "Ciuleandra". între [[2 martie|2]]/[[10 martie]] [[1927]], scrie prima versiune a nuvelei sau miniromanului "Ciuleandra". Din [[9 iulie]]/[[8 august]] datează cea de a doua versiune manuscrisă. Apare "Ciuleandra" (reeditări în 1927, 1928, 1934, 1941, 1942). Un nou volum, cvasi-inedit
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
Scriitorilor Români. Pe data de [[17 martie]] [[1926]], are loc premiera piesei "Apostolii". La sfârșitul anului 1926, plecând de la proiectul unei nuvele ("Nebunul"), plănuiește volumul "Ciuleandra". între [[2 martie|2]]/[[10 martie]] [[1927]], scrie prima versiune a nuvelei sau miniromanului "Ciuleandra". Din [[9 iulie]]/[[8 august]] datează cea de a doua versiune manuscrisă. Apare "Ciuleandra" (reeditări în 1927, 1928, 1934, 1941, 1942). Un nou volum, cvasi-inedit: "Cuibul visurilor" (Nuvele și schițe), editat de "Casa Școalelor". În sumar: "Cuibul visurilor"; Omul mic
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
sfârșitul anului 1926, plecând de la proiectul unei nuvele ("Nebunul"), plănuiește volumul "Ciuleandra". între [[2 martie|2]]/[[10 martie]] [[1927]], scrie prima versiune a nuvelei sau miniromanului "Ciuleandra". Din [[9 iulie]]/[[8 august]] datează cea de a doua versiune manuscrisă. Apare "Ciuleandra" (reeditări în 1927, 1928, 1934, 1941, 1942). Un nou volum, cvasi-inedit: "Cuibul visurilor" (Nuvele și schițe), editat de "Casa Școalelor". În sumar: "Cuibul visurilor"; Omul mic și oamenii mari"; "Cumpăna dreptății"; La urma urmelor"; "Cântectul lebedei"; "Ghinionul"; "Dumnezeu"; "Fiara"; A
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
costume de teatru și film. A fost soția regizorului Sergiu Nicolaescu, realizând costumele actorilor din filmele realizate de acesta în anii '80 ai secolului al XX-lea precum "Duelul" (1981), "Întîlnirea" (1982), "Cucerirea Angliei" (1982), "Viraj periculos" (1983), "Ringul" (1984), "Ciuleandra" (1985), "Noi, cei din linia întâi" (1986), "François Villon - Poetul vagabond" (1987), "Mircea" (1989) și "Coroana de foc" (1990). S-a născut la 21 iulie 1951, în satul Oar din județul Satu Mare, având inițial numele de Gabriela Moldovan. Ea a
Gabriela Nicolaescu () [Corola-website/Science/328990_a_330319]
-
Trei madrigale dramatice", cor mixt (versuri de Tiberiu Utan), p.a. 30 aprilie 1981, Iași, Corul Direcției Regionale C.F.R., dirijor Nicolae Gască • "Tare sunt ocupată", cor pe voci egale (versuri de Ana Blandiana) p.a. 1981, București, Camerata Infantis, dirijor Nicolae Bică • "Ciuleandra", variațiuni pentru soprană și cor mixt (versuri populare), p.a.13 aprilie 1981 Iași, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Moldova", imn, cor mixt (versuri de C. Vărășcanu), 1982 • "Floare albastră", madrigal, cor mixt (versuri de Mihai Eminescu) p.a. 17 iunie
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
la Teatrul Poetic Alexei Mateevici din Chișinău. În cadrul evenimentului, actorul Nicolae Jelescu și poetul Valeriu Matei vor susține un recital de poezie eminesciană, acompaniați la chitară de muzicianul Viorel Burlacu. O altă manifestare va avea loc în 15 ianuarie - spectacolul Ciuleandra de Liviu Rebreanu, montat de Teatrul Național Satiricus - Ion Luca Caragiale, la Teatrul Nadejda Aronetkaia din Tiraspol. Parteneri în realizarea acestui proiect sunt Teatrul Satiricus - Ion Luca Caragiale și Uniunea Teatrală din Republica Moldova. Un alt eveniment organizat de Institutul Cultural
Celebrarea Zilei Culturii Naționale la Institutele Culturale românești din străinătate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105861_a_107153]
-
pe fundalul de baladă și doină populară, alternat cu dese apeluri la formulele lăutărești de jocuri (partea a doua Tempo di hora, solicită o cunoaștere deosebită a rubato-ului enescian, de esență lăutărească), iar finalul, Allegro molto vivace, pare o Ciuleandră îndrăcită, unde umorul se împletește cu ritmul din ce în ce mai trepidant. Spre regretul nostru, dirijorul rus nu a stăpânit partitura enesciană, s-a bâlbâit continuu în marcarea intrărilor la suflători, dar a înțeles să-i lase violonistului întreaga libertate în conducerea discursului
Frumuse?ile unei capodopere by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83541_a_84866]