207 matches
-
Ciulnița este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Ciulnița (reședința), Ion Ghica, Ivănești și Poiana. Comuna se află în partea de sud a județului, la limita cu județul Călărași, pe malul drept al râului Ialomița, la sud
Comuna Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/301235_a_302564]
-
Ciulnița este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Ciulnița (reședința), Ion Ghica, Ivănești și Poiana. Comuna se află în partea de sud a județului, la limita cu județul Călărași, pe malul drept al râului Ialomița, la sud de municipiul Slobozia. Este traversată de șoseaua județeană DJ201, care o leagă
Comuna Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/301235_a_302564]
-
traversată de șoseaua județeană DJ201, care o leagă spre vest de Albești, Axintele și Coșereni (unde se termină în DN2) și spre est de Slobozia, Mărculești și Țăndărei (unde se termină în DN2A). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ciulnița se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,08%). Pentru 3,79% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/301235_a_302564]
-
3,79% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna se întindea mult înspre sud, pe teritoriul actualului județ Călărași. Ea făcea parte din plasa Ialomița-Balta a județului Ialomița și era formată din satele Ciulnița și Livedea (cu numeroase târle prezente pe teritoriul ei). Populația comunei era de 1379 de locuitori, în ea funcționând o biserică și două școli una de băieți, cu 58 de elevi; și una de fete, cu 16 eleve. Tot atunci
Comuna Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/301235_a_302564]
-
care 14 fete) și două biserici, câte una în fiecare sat. Comuna Poiana avea în compunere satele Poiana și Ghimpați, avea o populație de 1722 de locuitori și în cadrul ei funcționau două școli mixte și trei biserici. În 1925, comuna Ciulnița avea aceeași compoziție, se afla în plasa Slobozia și avea 1512 locuitori. Comuna Poiana, în aceeași plasă și în aceeași compoziție, avea 1580 de locuitori. Comuna Largu primise numele de "Ion Ghica", la fel ca și satul ei de reședință
Comuna Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/301235_a_302564]
-
În 1950, comunele au fost transferate raionului Slobozia din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București. În 1968, ele au revenit la județul Ialomița (reînființat), iar comunele Ion Ghica și Poiana au fost desființate și incluse în comuna Ciulnița. Tot atunci, satul Ghimpați a fost inclus în satul Poiana. Patru obiective din comuna Ciulnița sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură. Este vorba despre biserica
Comuna Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/301235_a_302564]
-
din regiunea București. În 1968, ele au revenit la județul Ialomița (reînființat), iar comunele Ion Ghica și Poiana au fost desființate și incluse în comuna Ciulnița. Tot atunci, satul Ghimpați a fost inclus în satul Poiana. Patru obiective din comuna Ciulnița sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură. Este vorba despre biserica „Sfântul Nicolae” din Poiana (în zona fostului sat Ghimpați), datând din 1874; biserica „Cuvioasa Paraschiva
Comuna Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/301235_a_302564]
-
sud-estul județului, la limita cu județul Călărași, pe malul drept al râului Ialomița. Prin această comună trece șoseaua județeană DJ201, care o leagă spre nord-est de Săveni, Sudiți și Țăndărei (unde se termină în DN2A); și spre vest de Slobozia, Ciulnița, Ciochina și Coșereni (unde se termină în DN2). Din această șosea se ramifică la Mărculești șoseaua județeană DJ213A, care duce spre nord la Bucu (unde se intersectează cu DN2A) și Gheorghe Lazăr. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mărculești
Mărculești, Ialomița () [Corola-website/Science/301244_a_302573]
-
drept al râului Ialomița, la limita cu județul Călărași. Este străbătută de șoseaua județeană DJ201, care o leagă spre nord-est de Săveni și Țăndărei (unde se termină în DN2A) și spre vest de Mărculești, Slobozia (unde se intersectează cu DN21), Ciulnița, Ciochina și Coșereni (unde se termină în DN2). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sudiți se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,78%). Pentru 2
Comuna Sudiți, Ialomița () [Corola-website/Science/301253_a_302582]
-
Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Frățilești și Săveni (reședința). Comuna se află în estul județului, pe malul drept al râului Ialomița. Este străbătută de șoseaua județeană DJ201, care o leagă spre nord-est de Țăndărei și spre vest de Slobozia, Ciulnița, Ciochina și Coșereni (unde se termină în DN2). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Săveni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,73%). Pentru 3
Comuna Săveni, Ialomița () [Corola-website/Science/301250_a_302579]
-
Leordeni este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Baloteasca, Băila, Bântău, Budișteni, Cârciumărești, Ciolcești, Ciulnița, Cotu Malului, Glâmbocata, Glâmbocata-Deal, Glodu, Leordeni (reședința), Moara Mocanului și Schitu Scoicești. Comuna se află în marginea estică a județului, la limita cu județul Dâmbovița, pe malul stâng al Argeșului. Este străbătută de șoseaua națională DN7, care leagă Piteștiul de
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
Glâmbocata, Glâmbocata-Deal, Glodu, Leordeni (reședința), Moara Mocanului și Schitu Scoicești. Comuna se află în marginea estică a județului, la limita cu județul Dâmbovița, pe malul stâng al Argeșului. Este străbătută de șoseaua națională DN7, care leagă Piteștiul de București. La Ciulnița, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ702C, care duce spre nord la . Tot din DN7, la Leordeni se ramifică și șoseaua județeană DJ703B, care duce spre sud-vest la (unde are un nod de acces la autostrada A1), , Costești (unde
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
de case. În comună existau două biserici și o școală înființată în 1837, în timp ce principalii proprietari funciari erau Nic. Crețulescu și N. Gussi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau, în aceeași plasă, și comunele Budișteni și Ciulnița, precum și, în plasa Dâmbovița-Dealu a județului Dâmbovița, comuna Glâmbocata. Comuna Budișteni, compusă din satele Budișteanca, Glodu, Scoicești și Pietroasa, avea 1057 de locuitori ce trăiau în 294 de case; în comună existau o biserică și o școală cu 71 de
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
Dâmbovița, comuna Glâmbocata. Comuna Budișteni, compusă din satele Budișteanca, Glodu, Scoicești și Pietroasa, avea 1057 de locuitori ce trăiau în 294 de case; în comună existau o biserică și o școală cu 71 de elevi (dintre care 6 fete). Comuna Ciulnița, cu satele Ciulnița și Prundeni avea 768 de locuitori ce trăiau în 165 de case; și două biserici. Comuna Glâmbocata, alcătuită din satele Glâmbocata și Călugărița, avea o moară de aburi, două biserici și o școală, populația ei fiind de
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
Comuna Budișteni, compusă din satele Budișteanca, Glodu, Scoicești și Pietroasa, avea 1057 de locuitori ce trăiau în 294 de case; în comună existau o biserică și o școală cu 71 de elevi (dintre care 6 fete). Comuna Ciulnița, cu satele Ciulnița și Prundeni avea 768 de locuitori ce trăiau în 165 de case; și două biserici. Comuna Glâmbocata, alcătuită din satele Glâmbocata și Călugărița, avea o moară de aburi, două biserici și o școală, populația ei fiind de 1023 de locuitori
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
și două biserici. Comuna Glâmbocata, alcătuită din satele Glâmbocata și Călugărița, avea o moară de aburi, două biserici și o școală, populația ei fiind de 1023 de locuitori. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Budișteni, celelalte două comune muscelene (Ciulnița și Leordeni) făcând parte din aceeași plasă: comuna Ciulnița avea 2229 de locuitori în satele Budișteni, Ciulnița, Glodu și Prundeni; comuna Glâmbocelu avea 1524 de locuitori în satele Glâmbocelu și Schitu; iar comuna Leordeni avea 2040 de locuitori în satele
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
și Călugărița, avea o moară de aburi, două biserici și o școală, populația ei fiind de 1023 de locuitori. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Budișteni, celelalte două comune muscelene (Ciulnița și Leordeni) făcând parte din aceeași plasă: comuna Ciulnița avea 2229 de locuitori în satele Budișteni, Ciulnița, Glodu și Prundeni; comuna Glâmbocelu avea 1524 de locuitori în satele Glâmbocelu și Schitu; iar comuna Leordeni avea 2040 de locuitori în satele Băila, Cârciumărești, Leordeni și Prundu-Leordeni. În același timp, comuna
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
biserici și o școală, populația ei fiind de 1023 de locuitori. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Budișteni, celelalte două comune muscelene (Ciulnița și Leordeni) făcând parte din aceeași plasă: comuna Ciulnița avea 2229 de locuitori în satele Budișteni, Ciulnița, Glodu și Prundeni; comuna Glâmbocelu avea 1524 de locuitori în satele Glâmbocelu și Schitu; iar comuna Leordeni avea 2040 de locuitori în satele Băila, Cârciumărești, Leordeni și Prundu-Leordeni. În același timp, comuna Glâmbocata era în plasa Bogați a județului vecin
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
de locuitori în satele Băila, Cârciumărești, Leordeni și Prundu-Leordeni. În același timp, comuna Glâmbocata era în plasa Bogați a județului vecin Dâmbovița și avea 1678 de locuitori în satele Bâutan, Călugărița, Glâmbocata și în cătunul Cotu Malului. În 1931, comuna Ciulnița a primit numele de "Ciulnița-Budișteni", având în compunere satele Băila, Budișteni, Ciulnița, Glodu, Prundeni și Schitu-Scoicești, și reședința în satul Budișteni; iar comuna Leordeni a rămas cu satele Cârciumărești, Leordeni și Moara Mocanului. Mai târziu, comuna Ciulnița-Budișteni a luat numele
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
comuna Glâmbocata era în plasa Bogați a județului vecin Dâmbovița și avea 1678 de locuitori în satele Bâutan, Călugărița, Glâmbocata și în cătunul Cotu Malului. În 1931, comuna Ciulnița a primit numele de "Ciulnița-Budișteni", având în compunere satele Băila, Budișteni, Ciulnița, Glodu, Prundeni și Schitu-Scoicești, și reședința în satul Budișteni; iar comuna Leordeni a rămas cu satele Cârciumărești, Leordeni și Moara Mocanului. Mai târziu, comuna Ciulnița-Budișteni a luat numele satului de reședință, Budișteni. În 1950, cele trei comune au fost transferate
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
1968, ele au trecut toate la județul Argeș; iar comunele Budișteni și Glâmbocata au fost desființate, satele lor trecând la comuna Leordeni. În comuna Leordeni se află Biserica de lemn „Nașterea Domnului”-Călugărița (1781) din satul Glâmbocata-Deal; și (1750) din Ciulnița, ambele monumente istorice de arhitectură de interes național. Tot de interes național sunt considerate și două cruci de piatră una din 1746 aflată în Glâmbocata-Deal, la km 87 al șoselei naționale, spre biserica de lemn; și o alta din 1722
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
în principal de compania națională CFR Călători, dar și de compania privată Softrans. Iar trenurile care au opriri, circulă cu viteza de 140 km/h sau cel puțin 150 km/h, cu opriri în stațiile Medgidia, Cernavoda Pod, Fetești și Ciulnița.
Magistrala CFR 800 () [Corola-website/Science/307061_a_308390]
-
Fetești. De asemenea, prin comună trece autostrada București-Constanța, pe care este deservită de nodul Drajna. De asemenea, în comuna Dragalina se intersectează calea ferată București-Constanța cu calea ferată Călărași-Slobozia, comuna fiind deservită de stația comună celor două linii și denumită "Ciulnița" (după comuna cu acest nume din județul vecin Ialomița). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dragalina se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,79
Comuna Dragalina, Călărași () [Corola-website/Science/310318_a_311647]
-
iar operatorul național CFR Călători mai realizează curse directe și către Iași, Arad, Craiova, Buzău și alte localități din țară. Trenurile fără oprire Constanța-București Nord realizează o călătorie în fix 2 ore iar cele cu oprire în Medgidia, Fetești și Ciulnița în 2 ore și 20-30 minute. În 2014 unele curse au atins timpi de h1:52, fiind prima magistrală din România unde s-a atins viteza constantă de 160 km./ h. Operatorul privat de transport feroviar Softrans a efectuat curse
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
Ciulnița este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Ialomița, Muntenia, România. ===. Comuna Ciulnița este așezată în partea central-sudică a județului Ialomița, pe paralela de 44ș32’ latitudine nordică și pe meridianul de 27ș41’longitudine estică. Vecinii comunei sunt
Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/324533_a_325862]