2,545 matches
-
care îți ocupă mintea precum o armată care ocupă un oraș. Dincolo de geamurile mașinii se întinde acum America. O, prea frumoase înalturi pline de sturzi, Deasupra valurilor chihlimbarii de cruguliță. O, creste purpurii îmbrăcate în răchitan, Deasupra câmpurilor cotropite de ciumă. America. Asediul ideilor. Marea luptă pentru putere pe care o dă viața. După ce-l asculți pe Stridie, un pahar de lapte nu mai este doar o băutură plăcută care merge cu fursecurile cu ciocolată. Înseamnă vaci cu gestație forțată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
siguranță, aproape cu cinism, că mă și speriasem... Nu-i adevărat că oameni ca el l-au ucis pe soțul meu. Oameni ca el au fost mințiți, manevrați, dar niciodată n-au putut fi medii de cultură și sămănători ai ciumei. Dacă ar fi făcut lucruri grave, ar fi fost trecut pe linia moartă. Și, acum, indiferent de ce-a fost și ce-a făcut, rămîne cel care a crescut-o pe Doina. Prin ce-s mai bună eu ca el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ideea ridicolă că am cu adevărat un Destin, al meu și numai al meu. Și am Început să călătoresc, În spațiu și timp, În cărțile mele, căutîndu-l. Am trecut pe la Londra, pe la Daniel Defoe, pentru un tur cu ghid al ciumei. L-am auzit pe cel care suna din clopoțel zicînd „Scoateți-vă morții afară” și am simțit În nări mirosul fumului de la trupurile arse. Încă-l mai simt și acum. Peste tot În Londra, oamenii mureau ca șobolanii - de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
amăgească pe naivi și să-i satisfacă pe ipocriți. A persecuta Biserica înseamnă a o întări; a o contraface înseamnă a o slăbi (prin diverse secte religioase, aflate poate în slujba masoneriei sau alăturându-se acesteia). În neagra eră a ciumei roșii, în Penitenciarul Aiud, unde era cel mai mare depozit de inteligențe românești, aduse aici ca să fie nimicite, sărbătorile noastre erau însoțite de un plus de tristețe și amărăciune [...] Dintre țările satelit URSSului, suntem țara cu cele mai multe victime, iar bătăile
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Dispari, în morții mă-tii...”. Era evident că, din partea lor, putea să mănânce și inima chelneriței servită pe tavă de smarald, să stea agățat de lustră și să declame din Marx în nemțește, să se autoflageleze ca penitenții în vremea ciumei, să-și înfigă bețe de bambus în limbă și-n urechi, tot nu i-ar fi mișcat reprezentația. Încet-încet, amicul meu s-a dezumflat, a lăsat umerii în jos, îl simțeam cum suferă în anonimat. Și-a băut cuminte berea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
crezînd că fusese Înșelat cu un sclav, a poruncit să fie ucisă. De Îndată ce a murit, ea a redevenit neagră, dar acolo, În Franța, nimeni nu pare să priceapă minunile și miracolele Elegbei și s-au grăbit să spună că avea ciumă, pricină pentru care i-au ars trupul... Și pe al fiului ei Împreună cu ea, a adăugat el ridicînd din umeri, fatalist. Poate că tu o să ai mai mult noroc, Încheiase. Acolo, singur cuc pe insulă, Iguana Oberlus repetase de mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
o nouă călătorie și că urma să plece. Cavalerul de Arriaga nu spuse nimic de data asta. Porunci să-i fie Înhămată trăsura și porni Într-un lung periplu prin Europa, ca să moară la Florența, În vara următoare, victimă a ciumei. Carmen de Ibarra - acum aproape nimeni nu o mai numea Niña Carmen - Îl așteptă să se Întoarcă vreme de un an, dar aflînd vestea că murise, se Îmbrăcă din nou În doliu și se pregăti de Întoarcere la Quito, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
și respingător... Oberlus, care pusese cu mare grijă doi pești Încă vii Într-o găleată cu apă de mare, o privi cu dispreț: - N-o să Înveți niciodată, răspunse. Dacă l-aș fi mîncat pe tipul ăsta, poimîine aș fi făcut ciumă, ar fi trebuit să arunc ce prisosea și trei zile mai tîrziu am fi fost la fel: morți de foame. Arătă spre pești. Dar așa, schimbîndu-le des apa ăstora doi, o să rămînem În viață și, În cîteva zile, or să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
iarba din film seamănă cu iarba adevărată, iar fratele meu din film și cu mine suntem țânci și alergăm ca bezmeticii în fața camerei. Sari la frate-miu mai mare care și-a mâncat nervii și apoi a murit din cauza marii ciume a SIDA. Sari la mine, matură și îndrăgostită de-un detectiv și mplecată de acasă ca să devin un supermodel celebru. Dar ține minte că, la fel ca o spectaculoasă revistă Vogue, ține minte că oricât de atent urmărești salturile: Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
apostol tiran, iar un tiran nu putea avea Înțelegere față de om. Dumnezeul ăsta al lor, Iehova, Elohim, Îl abrutizase pe om, sugrumându‑l, Înjunghiindu‑l, trimițându‑i boli și fiare sălbatice, șerpi și tarantule, lei și tigri, tunete și fulgere, ciumă, lepră și sifilis, furtuni și uragane, secetă și inundații, coșmaruri și insomnii, patima tinereții și neputința bătrâneții. Când l‑a așezat În binecuvântata grădină a raiului, l‑a lipsit de cel mai dulce fruct, și care i se cuvenea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
libertății propovăduiește robia, În locul revoltei, supușenia, În locul desfătării, schimnicia, În locul cunoașterii, dogma... Oh, popor samarinean, oare nu pizmașul acesta ți‑a distrus casele? Oare nu el a trimis pe ogoare seceta și lăcustele? Oare nu el a pustiit casele de ciuma năprasnică? Și‑atunci, ce fel de Dumnezeu este ăsta, ce fel de preacinstit, așa cum glăsuiesc apostolii, dacă e În stare să se răzbune pe voi pentru cine știe ce păcate săvârșite de strămoșii voștri? Despre ce fel de iubitor de dreptate poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
de Dumnezeu este ăsta, ce fel de preacinstit, așa cum glăsuiesc apostolii, dacă e În stare să se răzbune pe voi pentru cine știe ce păcate săvârșite de strămoșii voștri? Despre ce fel de iubitor de dreptate poate fi vorba, dacă vă trimite ciumă, tunete și fulgere, boli, griji și nevoi, numai pentru că strămoșii voștri, izgoniți din pricina curiozității, a focului sacru, din care țâșnește cunoașterea, au cutezat să culeagă mărul? Nu, popor samarinean, nu ăsta este Dumnezeu, ăsta Îți este vrăjmaș, e un ticălos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
dau În pârg, vă trimite o mană, când măslinii‑s taman buni de cules, vă trimite o vijelie care să le Încovoaie crengile și grindină care să chiftească măslinele În noroi; când stau să vă fete oile, dă peste ele ciuma, asmute lupii sau tigrii să vă pustiască turmele. Când vi se naște un prunc, Îl zvârcolește, doar s‑o prăpădi. Ce Dumnezeu mai e și ăsta? Nu, ăsta nu este Dumnezeu din ceruri, nu este Elohim. E un altul. Căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Oh, popor samarinean, cine sunt șarlatanii care te vestesc, care‑ți Împuie urechile cu minciuni și promisiuni deșarte! Ei Își atrag pentru sine Îndurarea lui, iar vouă vă cer supunere oarbă, să Îndurați toată obida vieții, vătămări, boli, cutremure, inundații, ciumă, fără crâcnire. Pentru că, popor samarinean, tot ce propovăduiesc Petru și Pavel e o mare Înșelătorie! Deci nu ucide, zic ei! De ce, pentru că asta este menirea lui, a celui Atotputernic! Să‑i omoare pe prunci În leagăn, pe mame la naștere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
arhanghelul Mihail, în mâna dreaptă, cu un ciocan de lăcătuș, Gabriel, la cingătoare, în loc de cruce, o seceră. (Statuia libertății, învelită într-un cearșaf, ascundea orice obsesie dacă îngerii nu aveau sex, nici sâni nu trebuia să aibă.) Precum floarea castanilor, ciuma bolșevică s-a scuturat peste creștet. Plumbul mausoleului s-a topit și s-a împrăștiat ca o pecingine de nerostire. Frica purta insignă în piept, curajul scrijelea stâlpii de telegraf, tovarășii, exfoliau sinapsele ca pe niște ouă fără bănuț. Ogorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cât depărtarea sporește. Este un fel de ridicare a orizontalului pe verticală. Așteptarea este o fântână adâncă cu apă curată, limpede, rece. Femeia ca un pretext se dilată în tine ca o larvă, apoi ca un șarpe, apoi ca o ciumă, se împrăștie în sânge, în carne, în oase, urcă în creier, se sparge în inimă, mușcă din suflet, dar tu zidești cetatea, piatră peste piatră pentru dragostea ta mare și fugi de orizontala orizontului, chiar dacă ai nevoie de o justificare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Cisnădie. Ungurii au zidit cetate acolo unde cetatea știa să crească, regele Geza a pus primul piatra, apoi au venit cumanii, pecenegii, tătarii, mongolii, turcii, apoi au venit sașii. Emric, Vladislav, Slasburg, Francisc, piatră peste piatră. Peste cetate au trecut ciuma, holera, tifosul, focul, coloniștii, imperialiștii, principii, regățenii, comuniștii, comuniștii, comuniștii. Cetatea a fost colonie, apoi așezare între patru drumuri, apoi târg (Marktrecht), apoi cenușă și iar cetate. Colonizări, deportări, epurări, exoduri, chemări la ocnă, chemări la unire, chemări la oaste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
hamul Carului Mare. Ce buze are franțuzoaica, mulaj de argint peste trupul sfinților! Doamne, câte catapetesme poate împodobi cu un singur sărut! Îți curg balele, dar nu vrei să recunoști. Lasă dracului pudismul ăsta de fată mare, scutură-te de ciumă, spală-ți sângele și pune-l la uscat pe alt soclu. Castanii din Copou au înflorit pentru câteva mii de iubiri, în fiecare an au luat-o de la capăt, și în fiecare an și-au lepădat lumina sub șinele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
vrea să știu, de fapt, pentru cine nu ești, ce te îndepărtează de secunda trecută, cine te alungă în bătaia inimi, ce te sperie de secunda ce vine? Am întâlnit destule cazuri în care individul fugea din trecut ca de ciumă: după fiecare asfințit închidea ușa, după fiecare răsărit trăgea obloanele, după fiecare bătaie de inimă desena paranteză pătrată. Am cunoscut pe unii care trăiau continuu într-un viitor amânat, se temeau de eșec, conservau visele și schimbau etichetele. Când ajungeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
valea până spre culmi. În mijlocul cercului, în mijlocul bisericii, Petru dănțuia Isaia. Biserica destrăma cusuturile nopții, fâșii negre pansau rănile sfinților; din inima horei, limbi de foc până sub tălpile lui Dumnezeu. În câteva minute, nenorocirea s-a extins precum o ciumă în carnea cetății. Clopotnița, parcă după o anestezie în coloană, s-a clătinat de câteva ori, apoi, secerată de la genunchi, s-a prăbușit peste morminte. Clopotul, precum comandantul corăbiei, moare ultimul, așchiile de oțel din epiderma crucilor prevesteau altfel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cățea, te-am hrănit 4 ani, spurcăciune, iar tu-mi dai foc la casă! Așa-mi trebuie, dacă plec urechea la tot milogul! 40 de ani am învățat că nu trebuie să cred în oameni! Of, credință, credință, ești ca ciuma pe suflet! Am ascultat de tine, Ioane, de domnișoara Cătălina, de înaltul Bartolomeu, toți mi-ați spus că este pământ bun, că este alesul Domnului, că este sămânță roditoare. Of, Cătălina, cum nu mi-am dat eu seama că ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Maică-sa a crescut 7 copii singură, era femeie frumoasă, dar nu și-a călcat pe inimă niciodată; veneau căruțele cu lemne, cu păpușoi, cu lucernă, veneau pline și se întorceau pline pentru țața Aglaia spurcăciunea era mai ceva ca ciuma (badea Ștefan a murit la canal, țața i-a fost muiere credincioasă toată viața și toată moartea). "M-am hotărât. Îl trimit la mă-sa acasă. Nu-mi este frică de prefect! Îl strâng o țâră cu ușa, poate ciripește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
acolo unde sărutul tău a însemnat izvor, la noapte o să plouă, mâine o să plouă, cealaltă viață o să plouă și o să mâlească intențiile tale de rod. 76. Când i-a murit bunicul, bucovinean de pe valea Pârteștiului, trecut prin două războaie, foamete, ciumă, holeră, tifos... când a murit tătuța, a plâns. "Despre morți numai de bine." Despre moș Iacov (un fel de taica Goriot) a bârfit tot satul. În urma căruței, prin noroiul până la gleznă, pe sub norii scămoșați de crengile salcâmilor, pe lângă pârâul ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pentru el o nemulțumire perpetuă, dezgustul pentru ceea ce posedă; aceasta îl face să blameze prezentul, să ridice în slăvi trecutul, să dorească viitorul, iar toate acestea fără nici un motiv rațional." (II, Cuvînt înainte) "Schimbarea religiei și a limbii, potopul și ciuma șterg memoria lucrurilor." (II, 5) "Poți să începi un război cînd vrei, dar nu și să-l termini cînd vrei." (H, 10) Un principe se va înșela întotdeauna dacă își va estima forțele după resursele bănești, după situația țării și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Măcelarilor și l-a ucis În ziua de 14 august 1703. Începînd din aceeași vară, Rákóczi s-a bătut preț de opt ani cu soldații Împăratului Leopold, a supraviețuit unor capcane ingenioase, mai multor atentate și trădări, unei epidemii de ciumă, iar În 1711, generalul trupelor sale, Sándor Károlyi, abandonînd onoarea militară pentru a-și arunca În joc abilitățile de politician, a pus capăt războiului, depunînd armele pe cîmpia Moftinului, la est de Carei, și semnînd cu Habsburgii Pacea de la Sătmar
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]