254 matches
-
de acolo, peste un pârleaz mic, într-o livadă de pruni înfloriți, unde încetiniseră pasul printre copaci. - Ce-ai pățit, fratele meu? începuse Ioniță, privindu-l cu ochi frățești, dar stând la oarecare distanță de el. Zogru îi istorisise despre ciung. - Păi, și până la ciung unde ai fost? Ei, asta era altă poveste, care îi adusese dintr-odată în minte pădurea, întâlnirea cu frații Futacu, răutatea piticului Donțu și poveștile țiganilor lui Chicoș. - Pe-aici, prin zonă, răspunsese Zogru misterios, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
pârleaz mic, într-o livadă de pruni înfloriți, unde încetiniseră pasul printre copaci. - Ce-ai pățit, fratele meu? începuse Ioniță, privindu-l cu ochi frățești, dar stând la oarecare distanță de el. Zogru îi istorisise despre ciung. - Păi, și până la ciung unde ai fost? Ei, asta era altă poveste, care îi adusese dintr-odată în minte pădurea, întâlnirea cu frații Futacu, răutatea piticului Donțu și poveștile țiganilor lui Chicoș. - Pe-aici, prin zonă, răspunsese Zogru misterios, apoi întrebase brusc: Unde mergem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
la o parte zăpada, mărunțind-o cu vârful iataganului, tot spunând Tatăl nostru pentru iertarea spătarului Gongea, lui Zogru îi venea să-i spună du-te, prostule, și vinde inelul la Târgoviște, pe la prăvăliile de pe strada pe care îl întâlnise pe ciung și pe care o vedea cu ochii minții, luminată de soarele lunii mai, când privise cu uimire toate lucrurile frumoase, agățate pe obloanele prăvăliilor. Du-te și vinde inelul și cumpără-ți ceva, o bucată de pământ - ori pleacă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
Luptă dreaptă, a zis el cu voce groasă. Dreaptă. I-am pipăit buzunarele și într-adevăr nu avea arme. Sfântul Gheorghe se așteptase să-l facă bucăți pe balaur cu mâinile goale! Mama mă-tii de nenorocit imbecil, beat și ciung! i-am spus eu. Am smuls foaia de cort din cadrul ușii, am lovit cu piciorul și-am dislocat zigzagul de scânduri. Prin deschizătură l-am îmbrâncit pe O’Hare afară pe palier. Balustrada l-a oprit pe O’Hare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
vorba de un chiul. Pe urmă ne-a frământatat pe toți gândul sinuciderii, așa cum s-a mai întâmplat anul trecut cu un băiat din a opta B. Apoi ne-am gândit la o răpire, dar cine să răpească o sărăntoacă ciungă și doi pârliți? În final, am dat vina pe noi înșine, însă era limpede că nu suntem vinovați (ne-am apărat unul pe altul de parcă ne cunoșteam de o viață, a fost interesant). Până la urmă am acordat interviuri unei reviste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
de cerșește... ? — ăla care dă, îl lămuri Ologu, are și el de cerșit de la altul. Și apoi : Dacă stau bine și mă gândesc, suntem o gașcă nu chiar de colea. Nu-ți sare banul din buzunar la olog, dai de ciung. Și încă ce ciung, a-ntâia ! Nu-ți place nici de ciung, îți pune capac chiorul. Avem pentru toate gusturile. Semnele prevesteau, într-adevăr, o zi bună. Orbul și Ologu își deșertară de mai multe ori farfurioarele în buzunare, lăsând
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
dă, îl lămuri Ologu, are și el de cerșit de la altul. Și apoi : Dacă stau bine și mă gândesc, suntem o gașcă nu chiar de colea. Nu-ți sare banul din buzunar la olog, dai de ciung. Și încă ce ciung, a-ntâia ! Nu-ți place nici de ciung, îți pune capac chiorul. Avem pentru toate gusturile. Semnele prevesteau, într-adevăr, o zi bună. Orbul și Ologu își deșertară de mai multe ori farfurioarele în buzunare, lăsând doar câte un ban
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cerșit de la altul. Și apoi : Dacă stau bine și mă gândesc, suntem o gașcă nu chiar de colea. Nu-ți sare banul din buzunar la olog, dai de ciung. Și încă ce ciung, a-ntâia ! Nu-ți place nici de ciung, îți pune capac chiorul. Avem pentru toate gusturile. Semnele prevesteau, într-adevăr, o zi bună. Orbul și Ologu își deșertară de mai multe ori farfurioarele în buzunare, lăsând doar câte un ban, de sămânță. Coltuc primi și câte ceva de mâncare
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
din stânga ceru un chiștoc aprins și trase un fum pe care Puțică din dreapta îl scoase pe nări. Apoi trase Puțică din dreapta și Puțică din stânga suflă câteva rotocoale desăvârșite. Fură atât de impresionați, încât Lucică încercă zadarnic, arătându-se pe rând ciung, olog, amândouă deodată, ba chiar făcând și o criză de epilepsie, să le stârnească interesul. Isaia socoti că a sosit clipa lui, trase o dușcă zdravănă, apoi scoase de la brâu catastiful și un pămătuf de busuioc. Îl muie într-un
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
entități distincte, una ținută să dea din belșug asupra celeilalte, iar cea de-a doua având dreptul de a reclama de la prima torentul de fericiri umane. Ce trebuie să se întâmple? În fapt, statul nu este și nu poate fi ciung. El are două mâini, una pentru a primi și una pentru a da, altfel spus, mâna aspră și mâna blândă. Activitatea celei de-a doua este în mod necesar subordonată activitații celei dintâi. La rigoare, statul poate lua și să
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și domiciliul părinților, ca apoi acesta, cu o precizie de acrobat, cu una și aceeași mână dreaptă îi lua fișa dintr-un anumit sertar, i-o completa destul de citeț după care, îi și aducea din raftul respectiv cărțile cerute. Așa ciung cum era, Bidaru îl admira asemuindu-l cu ce a rămas din Cervantes după bătălia de la Lepanto, dar nu avea curajul să i-o spună direct, deoarece, pentru el, stăpânul cărților, custodele era un adevărat Dumnezeu pe Pământ. Cel puțin
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și Ialomița. Cele mai importante prin numărul localităților cuprinse și al țăranilor implicați s-au dovedit răscoalele din județul Vlașca (comunele Ciuperceni, Siliștea, Berceni, Tudor Vladimirescu, Cămineasca, dar ulterior și Baciu, Udeni, Cosmești, Blejești, Scurtu, Negreni, Sârbeni, Corbii Mari, Corbii Ciungi, Ghimpați etc.)55. și aceste răscoale au fost Înecate În sânge 56. Satul românesc era supus unei represiuni deosebit de dure, nici o contestare nefiind acceptată de regim. Oarecum surprinzător, la 18 septembrie 1951, În plin stalinism, a apărut Hotărârea CC al
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
5); bătrîn (5); neatent (5); ajutor (4); boală (4); ghinion (4); neajutorat (4); negru (4); surd (4); urît (4); văz (4); fără vedere (4); (3); bani (3); baston (3); cîine (3); necaz (3); fără ochi (3); somn (3); ban (2); ciung (2); clarvăzător (2); greutate (2); invalid (2); nedreptate (2); nefericit (2); neputincios (2); noroc (2); sărac (2); șchiop (2); văzător (2); accident; accidentat; alb; alergare; amărît; banal; bărbat; de beat; beznă; de-a binelea; Boss; bun; bunătate; cal; cap; capacitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
borș umplut în zi de sec, căci copilul va avea un fel de bubușoare, numite focuri. Să nu mănînce din măr început, că face copilul cu semne, ca și cînd ar fi mușcat de cîne. Să nu se uite la ciungi, ologi, chiori etc., că naște copii cu beteșug. Să nu sufle în cuptorul cu pîne, că face copilul cu limba prinsă. Să nu deie cu piciorul în cîne, că naște copilul cu păr pe trup. Să nu stea jos pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
astfel de semne. Femeia îngreunată să nu mănînce carne netăiată din frigare, că face copilul cu limba prinsă. Se crede că copiii născuți în zile mari trebuie să aibă vreun beteșug, sau corporal, sau spiritual, adică trebuie să fie ori ciungi, gheboși, chiori etc., sau trebuie să fie slabi la minte. Cînd femeia îngreunată se duce la apă, să scurgă bine cofele, ca să nu facă copilul cu boașele mari. Dacă se naște vreun copil cu vreun semn, apoi e bine ca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de înălțimi). Exemplele se găsesc în toată zona Trotușului, de la izvoare la vărsare în Siret: Albena, Bahna, Bobeica, Cascada, Corbu, Dumbrava, Grind, Lunca, Ostrov, Rediu, Salcia, Viișoara (se observă lesne că cele feminine apar cu articol definit proclitic) - Beciuri, Brazi, Ciungi, Cișmele, Coșere, Desculți, Funduri, Gropi, Iazurile, Nisipuri, Poduri ș.a. Cu privire la declinare, trebuie menționate două situații: a) genitivul cu articol proclitic (mai ales la masculine), dar și enclitic ; b) acuzativul cu prepoziție - cu, de, în, la, pe, spre. Iată exemple, selectiv
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
pe cale de a ieși din vorbirea curentă. Câteva sunt strict locale, altele au proveniență ardelenească, fiind aduse odată cu migrările “bejenarilor” peste munți. Iată câteva exemple de apelative regionale de la baza toponimelor corespunzătoare: boiște, blidar, bahnă, bobeică, budăi, ceair, chetrărie, chicere, ciungi, coșere, cuciur, curături, dâmb, podei, săliște, tinoasă “noroioasă”, glod, hățaș, hultoană, corhană, podiac, bute, mangal, odaie “adăpost pentru animale, în țarină sau pe munte”, bour, țintirim “cimitir”, buhai, pripor, toloacă, șipot “izvor”, perj “prun”, prisacă, răsturniș “alunecare de teren”, rogoz
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Șoiman nu avea mâna dreaptă. Unde-ai pierdut mâna? Apăi, în focul luptei de la Vaslui, măria ta, mi-a căzut ghioaga din mână de o sabie păgână; dar n-a căzut numai ea, a căzut și mâna mea cu turcu-alăturea. Ciung fiind, nu pot munci ca lumea. De aceea am ajuns sărac: n-am nici boi, nici plug. M-am rugat de cei bogați, dar n-au vrut să-mi împrumute un plug. Atunci, așa ciung cum mă vezi măria ta
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
și mâna mea cu turcu-alăturea. Ciung fiind, nu pot munci ca lumea. De aceea am ajuns sărac: n-am nici boi, nici plug. M-am rugat de cei bogați, dar n-au vrut să-mi împrumute un plug. Atunci, așa ciung cum mă vezi măria ta, am prins un bou dintr-o cireadă furată de tătari, iar un om bun mi-a împrumutat plugul. Mi l-a dat numai pentru ziua asta, de sărbătoare, când el se odihnește. De aceea, măria
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
ești, dacă ești șchiop, șchiop rămâi, chior ți se spune chiorul și cu asta s-a terminat. Era unul care se automutilase în timpul războiului, trăgîndu-și un glonț în palmă, palma se infectase și i se tăiase mîna: i se spunea Ciungul. Toți ceilalți primiseră pământ, lui nu i se dăduse. Cu mâna ailaltă însă care îi rămăsese ne bătea cu măciuca pe câmp când ne prindea că furăm pepeni de pe lotul altora: era pândar. Lumea nu se năștea întreagă, unii făceau
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
în ceasul acela." 29. Isus a plecat din locurile acelea, și a venit lîngă marea Galileii. S-a suit pe munte, și a șezut jos acolo. 30. Atunci au venit la El multe noroade, avînd cu ele șchiopi, orbi, muți, ciungi, și mulți alți bolnavi. I-au pus la picioarele Lui, și El i-a tămăduit; 31. așa că noroadele se mirau, cînd au văzut că muții vorbesc, ciungii se însănătoșează, șchiopii umblă și orbii văd; și slăveau pe Dumnezeul lui Israel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
omul acela prin care vine prilejul de păcătuire! 8. Acum, dacă mîna ta sau piciorul tău te face să cazi în păcat, taie-le și leapădă-le de la tine. Este mai bine pentru tine să intri în viață șchiop sau ciung, decît să ai două mîini sau două picioare, și să fii aruncat în focul veșnic. 9. Și dacă ochiul tău te face să cazi în păcat, scoate-l și leapădă-l de la tine. Este mai bine pentru tine să intri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
fi un nume de persoană, derivat cu sufixul -ak, -ok, -ek, probabil Haczak, Haczok, Hatzek (dedusă din formele străvechi menționate și din altele mai noi, Haczok, Hatzuk, Hatza, Ațag), care a evoluat la rom. Hațec > Hațeg (ca vitrec > vitreg, ciunc > ciung) și, prin etimologie populară (cf. Vallapolis, „valea orașului“, în lat., Wallenthal, „valea cetății“, în germ.), la magh. Hát-szeg (< hát-szeg, „colțul din spate“, în sens geografic, „coama platoului lung și ascuțit“, „șaua spinării de munte“, „cotul plaiului“ - comp. cu vechile Gátszeg
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fire întoarsă pe...dos, Frunza îi țipă, ghinda îi sună, Pădurea devine tot mai nebună, Fulgeră, urlă și tună; Aproape, dar puțin mai jos, Pe un sol arid, nisipos, În vânt neavând ce să-și frângă, Trăia cea mai jalnică....ciungă! Nu știți ce este o ciungă? Cea mai hâdă, cea mai nătângă, Dintre multele neamuri, De copaci! Fără frunze și...ramuri, Scurtă și...groasă, Bolnavă și roasă, Până mai ieri cioturoasă, Noduroasă, Azi total găunoasă, De-a dreptul...hidoasă! Distrusă
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
și...înalți! Stejarul cel mare în stat, Extinzându-se ... exagerat, Ce trebuia să se-nâmple odat' S-a-ntâmplat! Furios, un vânt turbat, Crengi de stejar scuturând, Și...vrând sau nevrând, Ciunga bolnav-atingând, A fost făr' de putință, (Să fi avut ciunga știință?!) Ca măcar O omidă, din cele păroase, Atât de periculoase, Să nu ajungă-n stejar! Omizile vorace, cu grabă, Bănuiți...cam ce treabă Rea au făcut?! Aflați: Începând cu cei mai înalți, Au lăsat găunoși și uscați Toți stejarii
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]