394 matches
-
mai ales că au și ei puterea de a deochia. De aceea, femeia gravidă se ferește de a turna cuiva “apă îndărăt”, căci va face copii cu ochi încrucișați. Capătă ochi încucișați și copii care se uită prin sită ori ciur. - La noi, când ți se bate ochiul drept e semn de bucurie. - Când ți se bate cel stâng - te vorbesc dușmanii. - Când unui bolnav i se bate tare și de mai multe ori un ochi - este semn de moarte. - Va
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
În linii generale, au avut loc trei fuziuni, mai mult sau mai puțin pașnice, pe baza cărora au fost generate diverse complexe genetice, de o mai mică sau mai mare amploare. c. Fuziuni genetice mai vechi Să trecem iarăși prin ciur migrațiile, pentru a cerne detaliile, iar fructul lor să-l decojim și să îl curățăm până la cotor unde se găsește sâmburele adevărului despre fuziunile genetice. Să-l smulgem și să-l crăpăm între degete, scoțând la iveală, din miezul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
procentul de impurități eliminate (C%) raportat la conținutul inițial de impurități. Rezolvare: Înlocuindu-se în relația: valorile date, se obține cantitatea de impurități eliminate, în procente: Față de conținutul inițial de impurități, această cantitate reprezintă: Aplicația 4 Să se determine lățimea ciururilor unui tarar cu aspirație, care trebuie să asigure o capacitate de prelucrare Q=3 t/h, cunoscându se: turația axului de acționare n=6 rot/s; grosimea stratului de material h=20 mm; masa volumetrică a semințelor pv= 420kg / m3
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
cu aspirație, care trebuie să asigure o capacitate de prelucrare Q=3 t/h, cunoscându se: turația axului de acționare n=6 rot/s; grosimea stratului de material h=20 mm; masa volumetrică a semințelor pv= 420kg / m3 Rezolvare: Lățimea ciurului rezultă din relația: Constructiv se consideră lățimea ciurului egală cu 1m. Aplicația 5 Să se determine turația axului de acționare a ciururilor unui tarar curățitor cărui i se cunosc: unghiul de înclinare a ciururilor α = 24°; unghiul de frecare =18
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
de prelucrare Q=3 t/h, cunoscându se: turația axului de acționare n=6 rot/s; grosimea stratului de material h=20 mm; masa volumetrică a semințelor pv= 420kg / m3 Rezolvare: Lățimea ciurului rezultă din relația: Constructiv se consideră lățimea ciurului egală cu 1m. Aplicația 5 Să se determine turația axului de acționare a ciururilor unui tarar curățitor cărui i se cunosc: unghiul de înclinare a ciururilor α = 24°; unghiul de frecare =18°; excentricitatea axului e = 20 mm. Rezolvare: Turația axului
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
rot/s; grosimea stratului de material h=20 mm; masa volumetrică a semințelor pv= 420kg / m3 Rezolvare: Lățimea ciurului rezultă din relația: Constructiv se consideră lățimea ciurului egală cu 1m. Aplicația 5 Să se determine turația axului de acționare a ciururilor unui tarar curățitor cărui i se cunosc: unghiul de înclinare a ciururilor α = 24°; unghiul de frecare =18°; excentricitatea axului e = 20 mm. Rezolvare: Turația axului de acționare se stabilește cu relația n = adică n = Aplicația 6 Într-un ciclon
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
semințelor pv= 420kg / m3 Rezolvare: Lățimea ciurului rezultă din relația: Constructiv se consideră lățimea ciurului egală cu 1m. Aplicația 5 Să se determine turația axului de acționare a ciururilor unui tarar curățitor cărui i se cunosc: unghiul de înclinare a ciururilor α = 24°; unghiul de frecare =18°; excentricitatea axului e = 20 mm. Rezolvare: Turația axului de acționare se stabilește cu relația n = adică n = Aplicația 6 Într-un ciclon uscat o particulă de praf cu greutatea G = se mișcă pe o
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
de persoane care, la rândul lor, să aibă atitudini limpezi cu privire la sex... Autodidact în sex Imaginează-ți scena în care o profesoară cu figură tipică de fată bătrână se străduiește să facă educație sexuală unei clase de adolescenți trecuți prin ciur și prin dârmon. Pentru ca ea să aibă șanse de a fi ascultată și utilă elevilor, n-ar trebui să se poarte ca o fată, ci ca o adevărată femeie. Dar cum arată o femeie care vorbește despre sex? Este misterioasă
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
încă din timpul efemerei sale treceri pe la "Alăuta românească"): "Ei bine, într-o asemine epohă, cînd se publică atîtea cărți afară de bune nu este neapărată nevoie ca o critică nepărtinitoare, aspră să le cerceteze pe toate, și ca într-un ciur să le vînture, lăudînd cele bune și aruncînd în noianul uitării pe cele rele; și una și alta după principiile sale, și fără a lua sama la persoana și starea autorilor?" Un alt merit al revistei constă în faptul că
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Să nu umbli cu pieptenele pe la gură, că faci bube. Se crede că copiii care iau pieptenii în gură fac bube în gură. Să nu te speli cu apă caldă pe ochi, că faci bube. Să nu te uiți prin ciur, că faci bube-n cap. Să nu pui ciurul în cap, căci atîtea bube vei face tot anul cîte borte* are ciurul. Cine mănîncă mămăligă necernută face bube pe limbă. Nu-i bine să mănînci grăunțe fierte sau cucoși în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bube. Se crede că copiii care iau pieptenii în gură fac bube în gură. Să nu te speli cu apă caldă pe ochi, că faci bube. Să nu te uiți prin ciur, că faci bube-n cap. Să nu pui ciurul în cap, căci atîtea bube vei face tot anul cîte borte* are ciurul. Cine mănîncă mămăligă necernută face bube pe limbă. Nu-i bine să mănînci grăunțe fierte sau cucoși în Săptămîna Mare [Săptămîna dinaintea Paștilor], că faci bube pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gură. Să nu te speli cu apă caldă pe ochi, că faci bube. Să nu te uiți prin ciur, că faci bube-n cap. Să nu pui ciurul în cap, căci atîtea bube vei face tot anul cîte borte* are ciurul. Cine mănîncă mămăligă necernută face bube pe limbă. Nu-i bine să mănînci grăunțe fierte sau cucoși în Săptămîna Mare [Săptămîna dinaintea Paștilor], că faci bube pe cap. Pruncul să nu fie alăptat fiind mama despletită, căci capătă bube în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîne, apoi boala aceea nu se prinde de nime’; dacă trece însă un om, apoi se prinde de dînsul. Buboaiele să se vindece, dacă se ia într-o zi de post apă neîncepută și pune într-însa piele de la un ciur părăsit să mocnească și apoi se spală în acea apă. Buba rea se vindecă cu prune păstrate din ziua de Joia Mare. Perjele strînse în ziua de Ziua Crucii sînt bune de bubă rea. Bubele rele și urcioarele nu se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
serbează sătenii ca să nu cadă în primejdii. Cînd se bate cineva în ziua de Ciuda, are să fie mînios tot anul. Ciupercă Se crede că dacă cresc toamna tîrziu ciuperci pe imașe, în anul viitor va fi multă roadă în săcară. Ciur Să nu dai de mîncare din ciur la horă, că e rău de pagubă. De împrumuți ciurul sau sita sara în sat, s-o acoperi cu pestelca* sau altceva, că-i cu primejdie. Cizmă Un ginere nu se cunună încălțat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd se bate cineva în ziua de Ciuda, are să fie mînios tot anul. Ciupercă Se crede că dacă cresc toamna tîrziu ciuperci pe imașe, în anul viitor va fi multă roadă în săcară. Ciur Să nu dai de mîncare din ciur la horă, că e rău de pagubă. De împrumuți ciurul sau sita sara în sat, s-o acoperi cu pestelca* sau altceva, că-i cu primejdie. Cizmă Un ginere nu se cunună încălțat cu cizme, sub cuvînt că la cizme
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mînios tot anul. Ciupercă Se crede că dacă cresc toamna tîrziu ciuperci pe imașe, în anul viitor va fi multă roadă în săcară. Ciur Să nu dai de mîncare din ciur la horă, că e rău de pagubă. De împrumuți ciurul sau sita sara în sat, s-o acoperi cu pestelca* sau altceva, că-i cu primejdie. Cizmă Un ginere nu se cunună încălțat cu cizme, sub cuvînt că la cizme se pot încăputa carîmbii, astfel că și ginerele se va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-i în ogradă, să zici: „Cum nu văd eu amu, așa să nu vadă cioara puii.“ Puii, cînd ies primăvara, să se puie întîi într-o oală; din oală te faci că-i tai la gît, îi pui apoi în ciur, cernîndu-i pe foc, de aci în poală și, în sfîrșit, îi duci cu ochii închiși afară. Pentru întîia oară să nu dai afară cloșca cu puii în zi de sec, căci ți-i va fura cioara și uliul. Cînd scoate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ascute unghiile de stîlpul hornului sau în alt loc, are să ploaie. Se crede că acel bărbat căruia i-a dat femeia creieri de mîță în mîncare nu-și bate nevasta. Moară Cînd te duci la moară, să nu pui cu ciurul boabe în sac, că se frînge moara. Să nu torci în moară, că se sparg pietrele. Moarte Se crede că dacă îl înfioară pe om i s-a uitat moartea-n ochi. Să nu se scalde cineva unde se întîlnesc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să nu ție mînile în cruciș pe pîntece. Femeii împovărate să nu-i treacă nimeni pe dinainte tot timpul cît se află în această stare, că ci acela în cealaltă lume o poartă în spinare. Femeia îngreunată să nu cîrpească ciurul. Femeia îngreunată dacă poftește ceva și cineva nu i dă, acela face un păcat. Femeia îngreunată să nu cumva să doarmă pe pragul casei, căci i se lasă copilul în prag, și-i greu de ea. Femeia împovărată nu joară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
etc. și dacă mieii, iezii etc. sînt frumoși, femeia va naște ușor și copilul va trăi. Ca să nască lesne, femeia însărcinată, cînd se apropie timpul, ia apă într-o oală și, aruncînd o peste streșina casei, o sprijinește cu un ciur și zice: „Cît pestește* apa pe streșină și cît pestește apa în ciur, atîta să pestească și băiatul sau fata“; sau: „Cum nu stă apa pe streșină, așa să nu poată sta băiatul sau fata“. Apoi bea de trei ori
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
copilul va trăi. Ca să nască lesne, femeia însărcinată, cînd se apropie timpul, ia apă într-o oală și, aruncînd o peste streșina casei, o sprijinește cu un ciur și zice: „Cît pestește* apa pe streșină și cît pestește apa în ciur, atîta să pestească și băiatul sau fata“; sau: „Cum nu stă apa pe streșină, așa să nu poată sta băiatul sau fata“. Apoi bea de trei ori din apă. Se duce la o punte peste o apă și sloboade o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Se crede că copiii mici care se uită mult timp la lumină vor fi slabi de ochi. Să nu te speli sara pe ochi, că orbești. Se crede că nu-i bine ca copiii să se uite prin sită sau ciur, căci la din contra, ar deveni sigur încrucișați. Vinerea să nu coși, că vei suferi de ochi. Gunoiul nu este bine a-l arunca asupra soarelui, nici cînd răsare, nici cînd apune, c-apoi capeți puhoiele* la ochi. Puhoielele de la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aceeași lună, cînd se pune cloșca, să se puie în cuibul ei surcele cîte ouă sînt și o legătură mică cu mei, și, după ce ies puii, să le dea din acel mei să mănînce sau să se puie într-un ciur cu atîtea surcele cîți pui sînt și cu un cuțit; apoi să se cearnă ciurul cu toate acestea deasupra unui foc - și așa nu vor muri. Cînd paserile au pui mici, nu trebuie a vorbi de dînsele, căci le mîncă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sînt și o legătură mică cu mei, și, după ce ies puii, să le dea din acel mei să mănînce sau să se puie într-un ciur cu atîtea surcele cîți pui sînt și cu un cuțit; apoi să se cearnă ciurul cu toate acestea deasupra unui foc - și așa nu vor muri. Cînd paserile au pui mici, nu trebuie a vorbi de dînsele, căci le mîncă furnicile puii. Pască Se zice că dacă paștele cresc frumos va fi un an bun
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te întîlnești cu un preot, să treci prin dreapta lui, pentru a-ți merge bine. Porc Cînd umbli cu cleștele în lături, nu se îngrașă porcii. Femeile nu mănîncă boașe de purcei cînd se scopesc, că fac copii boșorogi*. Din ciur nu este bine a da grăunțe sau altceva la porci, c-apoi capătă linți. Linții la porci se vindecă dacă li se dă jumătate de oră înainte de a-i tăia să mănînce sămînță de cînepă. Pentru boală de brîncă la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]