405 matches
-
serbează sătenii ca să nu cadă în primejdii. Cînd se bate cineva în ziua de Ciuda, are să fie mînios tot anul. Ciupercă Se crede că dacă cresc toamna tîrziu ciuperci pe imașe, în anul viitor va fi multă roadă în săcară. Ciur Să nu dai de mîncare din ciur la horă, că e rău de pagubă. De împrumuți ciurul sau sita sara în sat, s-o acoperi cu pestelca* sau altceva, că-i cu primejdie. Cizmă Un ginere nu se cunună încălțat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd se bate cineva în ziua de Ciuda, are să fie mînios tot anul. Ciupercă Se crede că dacă cresc toamna tîrziu ciuperci pe imașe, în anul viitor va fi multă roadă în săcară. Ciur Să nu dai de mîncare din ciur la horă, că e rău de pagubă. De împrumuți ciurul sau sita sara în sat, s-o acoperi cu pestelca* sau altceva, că-i cu primejdie. Cizmă Un ginere nu se cunună încălțat cu cizme, sub cuvînt că la cizme
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mînios tot anul. Ciupercă Se crede că dacă cresc toamna tîrziu ciuperci pe imașe, în anul viitor va fi multă roadă în săcară. Ciur Să nu dai de mîncare din ciur la horă, că e rău de pagubă. De împrumuți ciurul sau sita sara în sat, s-o acoperi cu pestelca* sau altceva, că-i cu primejdie. Cizmă Un ginere nu se cunună încălțat cu cizme, sub cuvînt că la cizme se pot încăputa carîmbii, astfel că și ginerele se va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-i în ogradă, să zici: „Cum nu văd eu amu, așa să nu vadă cioara puii.“ Puii, cînd ies primăvara, să se puie întîi într-o oală; din oală te faci că-i tai la gît, îi pui apoi în ciur, cernîndu-i pe foc, de aci în poală și, în sfîrșit, îi duci cu ochii închiși afară. Pentru întîia oară să nu dai afară cloșca cu puii în zi de sec, căci ți-i va fura cioara și uliul. Cînd scoate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ascute unghiile de stîlpul hornului sau în alt loc, are să ploaie. Se crede că acel bărbat căruia i-a dat femeia creieri de mîță în mîncare nu-și bate nevasta. Moară Cînd te duci la moară, să nu pui cu ciurul boabe în sac, că se frînge moara. Să nu torci în moară, că se sparg pietrele. Moarte Se crede că dacă îl înfioară pe om i s-a uitat moartea-n ochi. Să nu se scalde cineva unde se întîlnesc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să nu ție mînile în cruciș pe pîntece. Femeii împovărate să nu-i treacă nimeni pe dinainte tot timpul cît se află în această stare, că ci acela în cealaltă lume o poartă în spinare. Femeia îngreunată să nu cîrpească ciurul. Femeia îngreunată dacă poftește ceva și cineva nu i dă, acela face un păcat. Femeia îngreunată să nu cumva să doarmă pe pragul casei, căci i se lasă copilul în prag, și-i greu de ea. Femeia împovărată nu joară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
etc. și dacă mieii, iezii etc. sînt frumoși, femeia va naște ușor și copilul va trăi. Ca să nască lesne, femeia însărcinată, cînd se apropie timpul, ia apă într-o oală și, aruncînd o peste streșina casei, o sprijinește cu un ciur și zice: „Cît pestește* apa pe streșină și cît pestește apa în ciur, atîta să pestească și băiatul sau fata“; sau: „Cum nu stă apa pe streșină, așa să nu poată sta băiatul sau fata“. Apoi bea de trei ori
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
copilul va trăi. Ca să nască lesne, femeia însărcinată, cînd se apropie timpul, ia apă într-o oală și, aruncînd o peste streșina casei, o sprijinește cu un ciur și zice: „Cît pestește* apa pe streșină și cît pestește apa în ciur, atîta să pestească și băiatul sau fata“; sau: „Cum nu stă apa pe streșină, așa să nu poată sta băiatul sau fata“. Apoi bea de trei ori din apă. Se duce la o punte peste o apă și sloboade o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Se crede că copiii mici care se uită mult timp la lumină vor fi slabi de ochi. Să nu te speli sara pe ochi, că orbești. Se crede că nu-i bine ca copiii să se uite prin sită sau ciur, căci la din contra, ar deveni sigur încrucișați. Vinerea să nu coși, că vei suferi de ochi. Gunoiul nu este bine a-l arunca asupra soarelui, nici cînd răsare, nici cînd apune, c-apoi capeți puhoiele* la ochi. Puhoielele de la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aceeași lună, cînd se pune cloșca, să se puie în cuibul ei surcele cîte ouă sînt și o legătură mică cu mei, și, după ce ies puii, să le dea din acel mei să mănînce sau să se puie într-un ciur cu atîtea surcele cîți pui sînt și cu un cuțit; apoi să se cearnă ciurul cu toate acestea deasupra unui foc - și așa nu vor muri. Cînd paserile au pui mici, nu trebuie a vorbi de dînsele, căci le mîncă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sînt și o legătură mică cu mei, și, după ce ies puii, să le dea din acel mei să mănînce sau să se puie într-un ciur cu atîtea surcele cîți pui sînt și cu un cuțit; apoi să se cearnă ciurul cu toate acestea deasupra unui foc - și așa nu vor muri. Cînd paserile au pui mici, nu trebuie a vorbi de dînsele, căci le mîncă furnicile puii. Pască Se zice că dacă paștele cresc frumos va fi un an bun
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te întîlnești cu un preot, să treci prin dreapta lui, pentru a-ți merge bine. Porc Cînd umbli cu cleștele în lături, nu se îngrașă porcii. Femeile nu mănîncă boașe de purcei cînd se scopesc, că fac copii boșorogi*. Din ciur nu este bine a da grăunțe sau altceva la porci, c-apoi capătă linți. Linții la porci se vindecă dacă li se dă jumătate de oră înainte de a-i tăia să mănînce sămînță de cînepă. Pentru boală de brîncă la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
oglindă, faci puchini*. Pui Nu e bine fata să taie pui, că se face băiat. Nu e bine să mănînci căpățîna puiului, că cică omori pe tat-tău. Ca să aibă parte de ei, femeia pune puii scoși din găoace în ciur lîngă tot atîtea așchii. îi cerne peste focul din vatră, peste pragul 297 casei și zice: „Puii mei să aibă parte de cuțit, de oală și de foc!“ Apoi, cu un cuțit, taie așchiile și zice: „Cum nu văd eu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
da cuiva oareșicare sămînță, fiindcă la cel ce dă rodește mai mică. Sicriu Cînd pocnește sicriul, nu-i bine. Sită Să nu pui sita pe cap, că faci chelbe*. Sita să nu o lași să doarmă prin sat. De împrumuți ciurul sau sita sara prin sat, s-o acoperi cu pestelca sau altăceva, că-i cu primejdie. Să nu te uiți prin sită, că faci bube. Sîmbătă Sîmbăta să nu începi nici un lucru, că nu ajungi să-l isprăvești. Sîmbăta să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și să le pui în oala în care se fierbe apa pentru scăldătoare; scăldîndu-l în acea apă, boașele se vor face mici precum trebuie să fie la un copil. Tîrg Femeia cînd pleacă cu marfă la tîrg pune apă în ciur și zice: „Cum nu stă apa-n ciur, așa să nu stea marfa mea.“ Toader La Sf. Toader să te scalzi cu iarbă mare, că se încură caii lui Sf. Toader prin sat. Nu e bine să coși cu roșu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se fierbe apa pentru scăldătoare; scăldîndu-l în acea apă, boașele se vor face mici precum trebuie să fie la un copil. Tîrg Femeia cînd pleacă cu marfă la tîrg pune apă în ciur și zice: „Cum nu stă apa-n ciur, așa să nu stea marfa mea.“ Toader La Sf. Toader să te scalzi cu iarbă mare, că se încură caii lui Sf. Toader prin sat. Nu e bine să coși cu roșu pe Sîn Toader, că te omoară noaptea. Toamnă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trăsnit. Cînd fulgeră și trăsnește, să aprinzi lumînarea de la Paști, că ești ferit de trăsnet. Cînd auzi primăvara tunînd întîia oară, să dai în cap de trei ori cu un fluier ori cu o piatră și să zici: „Tunul ca ciurul, capul ca fierul.“ Cînd auzi mai înainte tunînd în acel an, lovește cu o pietriță peste cap, că vei fi tare la cap și fără dureri. Cînd tună întîi primăvara, se dă ușurel în cap cu un fier, ca să fie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-ți vînd îi vezi că-ți vînd de nevoie și rămîn cu pă rere de rău, că nu-ți merge bine. Cînd vrei să vinzi un dobitoc, să speli nouă linguri, apa s-o pui pe ușă să cadă-n ciur și apoi în strachină, și cu ea speli boul; apoi cu boul de funie și cu pielea goală dai ocol de trei ori casei. Vîrcolac Vîrcolacii se zice că sînt cînii lui Dumnezeu care vor să mănînce luna, unde se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sau o limbă, pe cealaltă. Ea poate fi folosită și pentru săparea straturilor. • Stropitoarea - a nu se confunda cu furtunul pentru stropit - este fabricată de obicei din metal sau din plastic și este prevăzută cu o extremitate perforată fin, numită ciur de stropitoare. Este folosită atunci când transportul apei nu se realizează la distanțe mari, servind în egală măsură și pentru a transporta îngrășămintele solubile. Alegeți o stropitoare potrivită pentru dumneavoastră. • Transplantatorul este o lopățică, lată sau îngustă, folosită pentru sfărâmarea bulgărilor
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
pe care ați da o grămadă de bani. Printre acesoriile cele mai folositoare se numără ghivecele, aracii și legăturile lor, diferite suporturi pentru plante, coșurile și sacii folosiți pentru transportarea semințelor florilor, fructelor, legumelor etc., răsadnițele, etichetele, sacii pentru semințe, ciurul și mănușile. Uneltele (întreținereă • Pentru a înlătura seva lipită pe uneltele de grădinărit, pulverizați pe acestea WD-40, lăsați-l să acționeze câteva minute, iar apoi ștergeți-l. • Periați uneltele după fiecare folosire pentru a înlătura tot pământul. • Ungeți regulat părțile
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
de persoane care, la rândul lor, să aibă atitudini limpezi cu privire la sex... Autodidact în sex Imaginează-ți scena în care o profesoară cu figură tipică de fată bătrână se străduiește să facă educație sexuală unei clase de adolescenți trecuți prin ciur și prin dârmon. Pentru ca ea să aibă șanse de a fi ascultată și utilă elevilor, n-ar trebui să se poarte ca o fată, ci ca o adevărată femeie. Dar cum arată o femeie care vorbește despre sex? Este misterioasă
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
nu tocmai simplă, pentru că nu sunt singurul deținător al fragmentelor anamnezice personale iar demonul fabulatoriu (stârnit de diverse pragmatici întâlnite de-a lungul timpului, de la cea lingvistico-filosofică la zonele imaginarului militar, cu inconturnabila mitologie a "serviciilor") va trece adesea prin ciurul HermaNauticii și dârmonul Ridertronuluia. (r)intro MISIUNEA Celor trei Revizori (de la Răsărit) în căutarea Avizorilor căilor de navigație ale Marelui (J)argonaut de la Kantschwanerland, ținutul unde se spune că ar fi văzut lumina (zilei sau a nopții, urmează a se
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
credem a apărut ruptura: "avizoarele-raportoare" se vedeau prin prisma vechii și noii prețiozități (de la scrierile din secolele XVII-XVIII la romancierele în vogă din anii 60 și având ca punct terminus prin epuizarea resurselor pe Marguerite Yourcenar), "țărănoiul" le trecea prin ciurul lui Scarron și sita lui Sade, prin grila de reprezentări din argotierii francezi, cu privirea "golanului" care pătrunde sub cultura de fațadă hipernormativă la nivelul aparențelor lingvisticer a unei "burghezii" de dată recentă (de la parveniții erei comuniste la cei desprinși
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
în academicile anale fiind penibile însăilări de citate și opinii), faptul există iar prima sarcină consta în decriptarea strategemelor de limbaj ("copoi hermeneutic" vânând "aluziile subtile pe care auctorii bahluieți cercau a le glisare prin găurile, nu prea largi, ale ciurului cenzorial" precizează Elpi, vezi op. cit., ). În rapoartele sale, acesta nu avea scrupule deontologice, pomenind despre "repetatele vizite" ale unui universitar la Spitalul Socola. Astfel încât mă simt îndreptățit să merg mai departe cu presupunerile: prin analiza de text, el putea servi
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
bariera fonică" a termopanelor e imperfectă frecvențele sunt chiar mai bine separate (s-o fi obișnuit urechea, o fi intrat în joc deprinderea de analiză fonetică, exersată de-a lungul atâtor ani, lecturile din Hlebnikov și Fonágy intervin ca un ciur al sunetelor) aud invariante și variabile, disting silabe, recompun cuvinte, înțeleg replici. E clar, am trecut pragul dintre regnuri... *** Mă aflu într-un heleșteu, mormoloc-bac, trecut prin plasa admiterii în Lacul Semnelor Vocale și Scriptice. După o scurtă vreme de
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]